Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


NOTIUNEA DE GREVA

Resurse umane

+ Font mai mare | - Font mai mic



NOTIUNEA DE GREVA

Solutionarea prin greva



Salariatii au dreptul la greva pentru a-si apara interesele profesionale, economice si sociale, participarea salariatilor la greva fiind libera si fara a urmari scopuri politice. Niciun salariat nu poate fi constrans sa participe sau sa nu participe la o greva. Participarea la greva, precum si organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezinta o incalcare a obligatiilor salariatilor si nu poate avea drept consecinta sanctionarea disciplinara a salariatilor grevisti ori a organizatorilor grevei. Aceasta este incetarea colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate ii poate fi declarata pe durata desfasurarii conflictelor de interese. Greva poate fi declarata numai daca, in prealabil, au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese prin procedurile prevazute de lege si daca momentul declansarii a fost adus la cunostinta conducerii unitatii de catre organizatori, cu 48 de ore inainte. Medierea si arbitrajul conflictului de interese sunt obligatorii, inainte de declansarea grevei, numai daca partile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape. Pe durata in care revendicarile formulate de salariati sunt supuse medierii ori arbitrajului, acestia nu pot declara greva. Hotararea de a declara greva se ia de catre organizatiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor sindicatelor respective. Pentru salariatii unitatilor in care nu sunt organizate sindicate reprezentative, hotararea de declarare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul  cel putin a unei patrimi din numarul salariatilor unitatii sau, dupa caz, ai subunitatii, compartimentului ori grupului de salariati in care s-a declansat conflictul de interese.

Termene

Sesizarea se depune in doua exemplare la Directia generala de munca si protectie sociala in a carei raza teritoriala isi are sediul unitatea si trebuie sa fie datata si semnata de conducerea sindicatului reprezentativ sau, dupa caz, de reprezentantii salariatilor. In termen de 24 de ore de la inregistrarea sesizarii, Ministerul Muncii desemneaza delegatul sau pentru participare la concilierea conflictului de interese, care are obligatia sa ia masuri precum comunicarea sesizarii unitatii in termen de 48 de ore de la desemnarea sa si convocarea partilor la procedura de conciliere la un termen ce nu poate depasi sapte zile de la inregistrarea sesizarii.

Diferente

Deosebirile intre o greva si alte forme de protest sunt urmatoarele:

- o greva este temporara, pentru ca angajatii intentioneaza sa-si pastreze locul de munca
- 'intreruperea lucrului' (greva) se deosebeste de interdictia de a lucra ore suplimentare sau de 'incetinire a ritmului de lucru' .
- este necesar sa fie implicat un grup de angajati, pentru ca o greva se refera la o actiune colectiva, si nu la reactia unui anumit angajat
- o greva implica dorinta de a aduce la cunostinta o nemultumire sau de a face o revendicare.

Conflictele de interese

In toate cazurile in care intr-o unitate exista premisele declansarii unui conflict de interese, sindicatele reprezentative sau, in cazul in care in unitate nu este organizat un astfel de sindicat, reprezentantii alesi ai salariatilor vor sesiza unitatea despre aceasta situatie. Sesizarea se face in scris, cu precizarea revendicarilor salariatilor, inclusiv a motivarii acestora, precum si a propunerilor de solutionare. Conducerea unitatii este obligata sa primeasca si sa inregistreze sesizarea astfel formulata. Cerinta se considera indeplinita si daca revendicarile salariatilor, motivarea acestora si propunerile de solutionare sunt exprimate de sindicatul reprezentativ sau de reprezentantii alesi ai salariatilor cu ocazia primirii la conducerea unitatii si daca discutiile purtate au fost consemnate intr-un proces-verbal.

Conducerea unitatii are obligatia de a raspunde in scris sindicatelor sau, in lipsa acestora, reprezentantilor salariatilor, in termen de doua zile lucratoare de la primirea sesizarii, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicarile formulate. In situatia in care unitatea nu a raspuns la toate revendicarile formulate sau, desi a raspuns, sindicatele nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul de interese este considerat declansat.

Declansare

 Conflictele de interese pot fi declansate in urmatoarele situatii:
a) unitatea refuza sa inceapa negocierea unui contract colectiv de munca, in conditiile in care nu are incheiat un contract colectiv de munca sau contractul anterior a incetat
b) unitatea nu accepta revendicarile formulate de salariati.
c) unitatea refuza nejustificat semnarea contractului colectiv de munca, desi toate  negocierile au fost definitivate,
d) unitatea nu-si indeplineste obligatiile prevazute de lege de a incepe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca.
Pe durata valabilitatii unui contract colectiv de munca, salariatii nu pot declansa conflicte de interese.



Mentiuni obligatorii :

Sesizarea pentru concilierea conflictului de interese se formuleaza in scris si cuprinde, in mod obligariu:
a) unitatea la care s-a declansat conflictul de interese, cu indicarea sediului si a numelui conducatorului ;
b) obiectivul conflictului de interese si motivarea acestuia ;
c) dovada indeplinirii tuturor cerintelor ;
d) indicarea persoanelor delegate sa reprezinte la conciliere sindicatul reprezentativ sau, dupa caz,salariatii.

In cazul in care conflictul de interese nu a fost solutionat ca urmare a concilierii organizate de Ministerul Muncii, partile pot hotari, prin consens, initierea procedurii de mediere. Procedura se stabileste prin contractul colectiv de munca, incheiat la nivel national. Durata medierii nu poate depasi 30 de zile calculate de la data la care mediatorul ales a acceptat medierea conflictului de interese. Comisia de arbitraj se compune din trei arbitri: un arbitru, din partea conducerii unitatii, unul din partea sindicatelor reprezentative si un arbitru al  Ministerului Muncii. Greva reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati si constituie o modalitate de solutionare a conflictelor de interese. Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice, sociale, participarea salariatilor la greva fiind libera neputand urmari realizarea unor scopuri politice.

Nici un salariat nu poate fi constrans sa participe sau sa nu participe la o greva. Participarea la greva, precum si organizarea acesteia cu respectarea legii, nu reprezinta o incalcare a obligatiilor salariatilor si nu poate avea drept consecinta sanctionarea disciplinara a salariatilor grevisti sau a organizatorilor grevei.

Greva constituie o incetare colectiva a lucrului intr-o unitate si poate fi declarata pe durata desfasurarii conflictelor de interese.Greva poate fi declarata numai daca, in prealabil, au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese prin procedurile prevazute de lege si daca momentul declansarii a fost adus la cunostinta conducerii unitatii de catre organizatori cu 48 de ore inainte.

Medierea si arbitrajul conflictului de interese sunt obligatorii inainte de declansarea grevei numai daca „au cazut” de comun acord sau au decis parcurgerea acestor etape.Pe durata in care revendicarile formulate de salariati sunt supuse medierii ori arbitrajului, acestea nu pot declara greva.

Hotararea de a declara greva se ia de catre organizatiile reprezentative participante la conflictul de interese cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor sindicatelor respective. Pentru salariatii unitatilor in care nu sunt organizate sindicate reprezentative, hotararea de declarare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul a cel putin unei patrimi din numarul salariatilor unitatii, sau dupa caz, ai subunitatii ,compartimentului sau grupului de salariati in care s-a declansat conflictul de interese.

Greva nu trebuie confundata cu conflictul de munca (ea reprezinta numai o modalitate de presiune utilizata in sensul unui conflict).Notiunea de greva poate fi analizata atat in sens juridic cat si in sens sociologic. Notiunea de greva care in sens juridic, desemneaza incetarea totala sau partiala a muncii de catre salariati in scopul obtinerii unor revendicari economice si sociale legate de conditiile de munca si de plata a muncii de securitate sociala.

Notiunea sociologica de greva este mult mai larga decat cea juridica care se refera strict la persoanele aflate sub incidenta legislatiei muncii.

In sens sociologic, greva reprezinta orice miscare revendicativa prin care un grup profesional determinat incearca prin incetarea lucrului, sa impuna anumite solutii sau sa inceteze anumite decizii prin care grupul le contesta.



Agricultorii, comerciantii, mestesugarii, membrii profesiunilor liberale, studentii isi exercita numai dreptul de manifestatie, dar nu fac greva in sens juridic intrucat nu sunt constransi la prestarea unei anumite munci.

Atat Legea 168/1999, cat si Legea 15/1991, nu prevede greva patronala, adica Look-aut-ul. Abordarea problematicii grevelor trebuie realizata in contextul raporturilor de munca si al implicatiilor lor la nivelul segmentelor delimitate ale societatii (unitati economice, institutii etc.), fara ca aceasta sa reprezinte o dezinteresare de semnificatiile sociale mai largi ale conflictelor de munca.

Conform prevederilor art. 40 din Legea 169/1999, greva consta in incetarea colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate ce poate fi declarata pe durata desfasurarii conflictului de interese cu exceptiile prevazute de aceasta lege.

Pactul International referitor la propunerile economice, sociale si culturale, prevede in art. 8: ”Dreptul sindical si dreptul la greva, precizand ca acesta trebuie exercitat conform legilor din fiecare tara, Carta Sociala Europeana, considera dreptul la greva un mijloc de asigurare a negocierii colective. Greva a intrat in randul institutiilor juridice, fiind apreciata ca un mijloc de presiune, nici o conventie sau recomandare a O.I.M nu se refera expres la dreptul la greva. Carta Sociala Europeana revizuita, ratificata de Romania prin Legea 74/1999, in art. 6 prevede dreptul lucratorilor si al patronilor la actiuni colective in caz de conflicte de interese inclusiv dreptul la greva, sub rezerva obligatiilor care au rezultat din conventiile colective in vigoare.

Greva nu este o manifestare de forta a salariatilor ci un drept constitutional intangibil. Greva constituie un drept individual (apartine fiecarui salariat si colectiv; se exercita in drept colectiv).

Dreptul la greva este prevazut in Constitutia Romaniei si se poate exercita numai daca in prealabil nu au fost solutionate conflictele de interse conform prevederilor Legii 168/1999 si daca momentul declansarii a fost adus la cunostinta conducerii unitatii de catre organizator cu 48 de ore inainte de declansare. Greva trebuie sa aiba un caracter profesional, sa fie declarata cu respectarea prevederilor legii referitoare la parcurgerea obligatorie a procedurii de conciliere, iar declararea grevei sa intruneasca adeziunea numarului necesar de salariati pentru a hotari incetarea colectiva a lucrului si sa ia sfarsit de indata ce aceasta conditie nu mai este intrunita.



Alexandru Ticlea, Andrei Popescu, Constantin Tufan, Marioara Tichindelean ,Ovidiu Tinca, Dreptul muncii , Editura Rosetti ,p. 779

Constantin Bratu, Dreptul muncii, Editura, Bucuresti, 2002 ,p. 498





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1158
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site