PRINCIPIILE GENERALE DE SOLUTIONARE A CONFLICTULUI DE INTERESE

PRINCIPIILE GENERALE DE SOLUTIONARE A CONFLICTULUI DE INTERESE

Persoana care exercita o functie publica, in procesul indeplinirii functiilor si obligatiilor de serviciu, este obligata, pentru solutionarea conflictului de interese, sa respecte urmatoarele principii generale:

a)      servirea interesului public cu impartialitate si obiectivitate;

b)     asigurarea transparentei si controlului activitatii persoanelor care exercita o functie publica;

c) raspunderea individuala si exemplul personal

Judecata cererilor avand ca obiect conflictele de munca se va face in regim de urgenta astfel cum prevad dispozitiile art. 286 alin. 1 Codul muncii , care, reiau astfel prevederile cuprinse in art. 74 alin 1 din Legea nr. 168/1999.

Potrivit art. 286 alin. 1 din Cod, termenele de judecata nu vor putea fi mai mari de 15 zile, abrogandu-se, ca urmare, implicit dispozitiile art. 74 alin 2 din Legea nr. 168/1999, potrivit carora termenele nu puteau fi mai mari de 10 zile. In felul acesta nu vor putea fi inlaturate greutatile intalnite in practica la judecarea cauzelor avand ca obiect conflictele de munca, cata vreme timpii operationali ai Companiei Nationale "Posta Romana" nu puteau fi sincronizati cu termenele de judecata, stabilite de lege, astfel ca instantele se aflau uneori in imposibilitatea indeplinirii procedurii de citare cu partile care nu aveau termen in cunostinta, in special in cazurile in care acestea aveau domiciliul, resedinta sau sediul, dupa caz, in alta localitate decat cea in care se aflau instantele.

In conformitate cu dispozitiile art. 286 alin. 3 din Codul muncii, procedura de citare a partilor este legal indeplinita daca citatia le-a fost inmanata cu cel putin 24 de ore inaintea judecarii cauzei ( Legea nr. 168/1999 formula acest termen la o zi- art. 74 alin. 3). Acest termen de judecata, deroga de la dreptul comun in materie, respectiv art. 89 din Codul Procedura Civila care prevede un termen legal de 5 zile pentru ca procedura de citare sa fie valabila. Daca, de regula, in cazurile urgente, dispozitiile Codului de Procedura Civila , lasa la aprecierea instantei stabilirea unui termen mai scurt, in cazul conflictelor de munca acesta nu ramane la aprecierea instantei, ci este stabilit la 24 de ore.

Subliniem, in privinta naturii juridice a termenului de 15 zile, ca, daca din formularea legii rezulta ca este imperativ, in caz de incalcare nu este prevazuta nici o sanctiune. Rezulta ca ne aflam in fata unui termen de recomandare relativ, care cel mult poate atrage sanctiuni de ordin disciplinar asupra instantei. Si deci, nu afecteaza valabilitatea hotararii intr-o cauza in care au fost incalcate aceste termene.

De asemenea, in privinta termenului de 24 de ore, trebuie sa precizam ca dovada comunicarii citarii trebuie sa rezulte din dovada sau procesul verbal intocmit de agentul procedural, sau, daca citatia a fost comunicata intr-un interval de 24 de ore sau chiar mai scurt, aceasta dovada nu poate fi depusa la dosar, numai daca procedura de citare a fost indeplinita prin agent procedural propriu instantei si nu prin posta.

O noutate adusa de Codul muncii o reprezinta stabilirea expresa prin art.287 a titularului sarcinii probei. Este o schimbare fata de art. 75 din legea nr. 168/1999, care a si fost astfel abrogat, potrivit caruia sarcina probei apartinea unitatii parate (doar) in cazul in care erau contestate masuri unilaterale, aplicandu-se, cu privire la sarcina probei, dispozitiile citate mai sus. Noutatea consta in faptul ca, de la 1 martie 2003, in toate ligiile avand ca obiect conflicte de munca, sarcina probei este inversata, aceasta fiind exclusi obligatia angajatorului, care, pana la prima zi de infatisare, trebuie sa depuna dovezile in apararea sa.

Regula procesuala instituita de legiuitor este rationala si fiind reglementata printr-o norma juridica impotriva, confera instantei de judecata posibilitatea decaderii unitatii din beneficiul de a propune dovezi atunci cand constata ca intarzie nejustificat in administrarea probatiunii.

Decaderea din proba, va fi facuta de la caz la caz in functie de modul de apreciere a instantei cu privire la notiunea de intarziere pe care o asociaza cu nejustificarea acesteia raportat la complexitatea litigiului, la posibilitatile de care partile dispun pentru procurarea si administrarea lor.

Precizam ca prima zi de infatisare nu trebuie sa fie confundata cu primul termen de judecata.

Primul termen poate constitui insa si prima zi de infatisare, dar numai daca sunt intrunite cumulativ cele doua cerinte esentiale: partile sa fi fost legal citate si ele sa poata pune concluzii.

Dupa cum am aratat, nepropunerea probelor pana la prima zi de infatisare, atrage sanctiunea decaderii partii de a le mai cere in cursul instantei.

Avand in vedere ca, potrivit art. 291 din Codul muncii, regulile de procedura nominalizate se completeaza cu regulile din Codul de procedura civila, inseamna ca totusi se mai pot propune probe si dupa prima zi de infatisare, in conditiile de exceptie reglementate de art. 138 , pct. 2 si anume:

a)      atunci cand nevoia dovezii a reiesit din dezbateri si partea nu o putea prevedea;

b)     cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii;

c)     cand dovada nu a fost ceruta in conditiile aratate de lege "din pricina nestiintei sau lipsei de pregatire a partii care nu este arestata sau reprezentata de avocat".

In sensul art. 138, alin.2 Cod procedura civila, in toate aceste situatii exprimand dreptul la aparare si principiul contradictorialitatii, partea adversa are dreptul la contraproba, dar numai asupra aceluiasi aspect.

La aceste ipoteze, s-ar mai putea adauga una si anume conventia partilor.

De asemenea, instanta in baza rolului ei activ, prevazut in art. 129 alin. 5 din Codul de procedura civila poate ordona administrarea probelor pe care le considera necesare chiar daca partile se impotrivesc.

Expresie a principiului celeritatii care guverneaza jurisdictia muncii, art. 288 din Codul muncii a reluat in totalitate art. 77 din Legea nr. 168/1999, adica administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenta, instanta fiind in drept sa decada din beneficiul probei admise partea care intarzie in mod nejustificat administrarea acesteia.

Sunt posibile orice fel de probe (inscrisuri, martori, interogatoriu, expertiza etc.) apreciate ca necesare de catre partile aflate in conflict pentru sustinerea opiniei lor. Instanta este in drept sa aprecieze si sa admita, dupa caz, numai probele pe care le considera utile pentru solutionarea corecta a cauzei deduse in fata ei.

De vreme ce legea nu precizeaza ce se intelege prin intarzierea nejustificata in administrarea probei, inseamna ca aprecierea concreta, de la caz la caz, ramane excusiv la latitudinea instantei avandu-se in vedere acelasi pricipiu al cerelitatii.

Prin art. 289 din Codul muncii a fost abrogat implicit art. 79 alin. 1 din Legea nr. 168/1999, deoarece in aceasta materie hotararile sunt definitive si executorii de drept.

Potrivit art.289 din Cod procedura civila, hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au obiect plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca, precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii somerilor. Dar, potrivit noului Cod al muncii, toate hotararile pronuntate in fond in materia conflictelor de munca sunt definitive si executorii de drept. Consecintele acestei dispozitii pe planul executarii silite sunt importante deoarece, portivit art. 374 alin. 1 din Codul de procedura penala, regula in materia executarii silite,este investirea hotararilor judecatoresti cu formula executorie. Printre exceptiile prevazute se numara si hotararile executorii provizorii. Potrivit art. 278 pct. 8 din Codul de procedura civila se bucura de executie acele hotarari care sunt, potrivit legii, executorii. Sau, noul Cod al muncii reglementeaza ca hotararile pronuntate in prima instanta, in materia conflictelor de munca sunt executorii de drept. Ca atare, toate aceste hotarari vor fi executate silit fara a mai fi investite cu formula executorie, ceruta de regula, de art. 374 ,alin. 1 ,teza I Cod procedura civila.

In virtutea principiului celeritatii care guverneaza jurisdictia muncii, hotararile in fond date in conflictele de munca se pronunta in ziua in care au luat sfarsit dezbaterile.

Doar in situatii deosebite, exista posibilitatea amanarii pronuntarii cu cel mult 2 zile.Redactarea si comunicarea se face in termen de 15 zile de la pronuntare.