Definitii si caracteristici ale somajului

Definitii si caracteristici ale somajului

Somajul defineste o situatie de dezechilibru pe piata muncii, in care oferta depǎseste cererea de fortǎ de muncǎ si este considerat un fenomen negativ pentru economia unui stat. Oamenii de stiintǎ au identificat si un ,,somaj de echilibru sau natural ", considerat benefic pentru functionarea echilibratǎ a economiei, in sensul cǎ ii motiveazǎ pe cei ocupati sǎ munceascǎ mai bine pentru a nu-si pierde locul de muncǎ, crescand astfel productivitatea muncii.

Etimologic, cuvantul somaj provine din termenul francez chmage, preluat din latinescul caumare si grecescul cauma, desemnand ,,caldurǎ mare" din cauza cǎreia inceta orice fel de activitate. Ideea de somaj ca inactivitate a fost folositǎ de-a lungul timpului pentru a desemna absenta de activitate din diferite cauze: inactivitatea de duminicǎ, din zilele lucrǎtoare, intreruperea lucrului datoritǎ lipsei de comenzi, de materii prime, in timpul unei crize economice, etc.

In Romania, in Legea nr. 1 din 7 ianuarie 1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, se arata ca: "persoanele apte de munca ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri de munca disponibile corespunzatoare pregatirii lor, sunt considerate someri".Aceasta definitie, insǎ, lasa loc unor speculatii, nefacand deloc referire la intentia unor asemenea persoane de a munci.

In statistica oficiala, definitia somajului este abordata cu mai multa rigurozitate, pentru a asigura posibilitatea determinarii indicatorilor statistici relativi si absoluti ai somajului, precum si pentru asigurarea comparabilitatii internationale. Astfel, problema somerilor este abordatǎ din doua perspective:

a) somerii inregistrati;

b)somerii in sens B.I.M., adica respectand criteriile Biroului International al Muncii.

Somerii inregistrati sunt ,,persoanele apte de muncǎ ce nu pot fi incadrate din lipsǎ de locuri de muncǎ disponibile" si care s-au inscris la Oficiile teritoriale ale fortei de munca si somaj, indiferent daca primeau sau nu alocatie de sprijin, ajutor de somaj sau alte forme de protectie sociala, potrivit cu O.U.G. nr. 98/1999.

Incepand cu 1 martie 2002 a intrat in vigoare Legea 76/2002 privind sistemul asigurǎrilor pentru somaj si stimularea ocupǎrii fortei de muncǎ care prevede cǎ ,,somer inregistrat este persoana care indeplineste cumulativ urmǎtoarele conditii:

-este in cǎutarea unui loc de muncǎ de la varsta de minim 16 ani si panǎ la indeplinirea conditiilor de pensionare;

-starea de sǎnǎtate si capacitǎtile fizice si psihice o fac aptǎ pentru prestarea unei munci;

-nu are loc de muncǎ, nu realizeazǎ venituri din activitǎti autorizate potrivit legii mai mari decat indemnizatia de somaj ce i s-ar cuveni;

-este disponibilǎ sǎ inceapǎ lucrul in perioada imediat urmǎtoare dacǎ s-ar gǎsi un loc de muncǎ;

-este inregistratǎ la Agentia Nationalǎ pentru Ocuparea Fortei de Muncǎ sau la alt furnizor de servicii de ocupare care functioneazǎ in conditiile prevǎzute de lege" .

Somerii in sens B.I.M. sunt persoanele in varstǎ de 15 ani si peste, care in decursul perioadei de referinta indeplinesc simultan urmatoarele conditii:

- nu au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri;

- sunt in cautarea unui loc de munca, utilizand in ultimele 4 saptamani diferite metode pentru a-l gasi: se inscriu la oficiul de forta de munca teritorial sau la agentii particulare de plasare, fac demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu, publicǎ anunturi sau raspunsuri la anunturi, fac apel la rude, prieteni, sindicate etc;

- sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile, daca s-ar gasi imediat un loc de munca.

Potrivit Legii nr. 1/1991, republicatǎ in anul 1994 si completatǎ prin O.G. nr. 47/1997, persoanele considerate someri beneficiazǎ de ajutor de somaj pe o perioadǎ de 270 zile. Dupa expirarea acestei perioade, persoanele care nu au putut fi angajate si sunt lipsite de mijloace de intretinere beneficiazǎ de alocatie de sprijin timp de 18 luni.

Sunt asimilati somerilor si beneficiazǎ de ajutor de integrare profe-sionalǎ, conform prevederilor legale:

a) absolventii institutiilor de invǎtǎmant in varstǎ de minim 18 ani care nu au surse de venit proprii la nivelul a cel putin jumǎtate din salariul de bazǎ minim brut pe tarǎ si care, intr-o perioadǎ de 60 zile de la absolvire, nu au reusit sǎ se incadreze in muncǎ;

b) absolventii institutiilor de invǎtǎmant in varstǎ de minim 16 ani fǎrǎ sustinǎtori legali sau ai cǎror sustinǎtori legali nu pot presta obligatia legalǎ de intretinere;

c) tinerii care inainte de efectuarea stagiului militar nu au fost incadrati cu contract de muncǎ si care, intr-o perioadǎ de 30 de zile de la data lǎsǎrii la vatrǎ, nu s-au putut angaja;

d) absolventii scolilor speciale pentru handicapati care nu au loc de muncǎ.

Fac parte din randul somerilor si beneficiazǎ de plǎti compensatorii persoanele cǎrora li s-a desfǎcut contractul individual de muncǎ ca urmare a concedierilor colective potrivit O.U.G. nr. 98/1999.

Sunt considerate someri si persoanele care nu beneficiazǎ de indemnizatii bǎnesti potrivit prevederilor legale, dar care s-au inregistrat la agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de muncǎ fiind in cǎutarea unui loc de muncǎ.

Unii autori sunt de pǎrere cǎ somajul nu poate fi desfiintat ,, pentru cǎ el este generat permanent de cresterea demograficǎ, pe de o parte si de inlǎturarea muncitorului de la locul de muncǎ, prin automatizarea proceselor de productie, pe de altǎ parte" . In acest fel , numǎrul somerilor absorbiti in sfera serviciilor este mult prea mic comparativ cu nivel actual si cel prognozat al somajului, iar cei rǎmasi fǎrǎ o ocupatie zilnicǎ vor fi impinsi spre comiterea de fapte antisociale.

Somajul este considerat asadar, un fenomen negativ al economiei, ,,ca expresie a unor dezechilibre: pe piata muncii, atunci cand oferta de fortǎ de muncǎ depǎseste cererea, si pe piata bunurilor si serviciilor, cand productia este inferioarǎ cererii. Pierderea locurilor de muncǎ de cǎtre o parte a populatiei ocupate si sporirea ofertei de muncǎ prin atingerea de cǎtre noile generatii a varstei legale pentru a se angaja reprezintǎ cele doua mari procese ce determinǎ aparitia si permanentizarea somajului.