Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Politici de reducere a somajului

Resurse umane

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
EUROPEAN CURRICULUM VITAE FORMAT
Piata muncii
PREGATIREA PROFESIONALA
Proiectarea, analiza si evaluarea posturilor
Cadrul juridic european in domeniul ocupǎrii si protectiei sociale a lucrǎtorilor
METODE DE RECRUTARE
INTERVIURILE SUNT CA SI PRIMELE INTALNIRI
SURSE DE RECRUTARE A PERSONALULUI
PROIECTAREA POSTURILOR
FISA POSTULUI ANALIST RESURSE UMANE


Politici de reducere a somajului

Ocuparea fortei de munca continua sa reprezinte una dintre cele mai serioase probleme ale tranzitiei. In acest context, politicile de ocupare trebuie sa contribuie la combaterea efectelor somajului structural, la incurajarea participarii fortei de munca, in special pentru grupurile cheie si la cresterea eficientei politicilor de integrare si reintegrare pe piata muncii prin utilizarea unui set de masuri stimulatorii de activare a persoanelor aflate in somaj.



Aceste mǎsuri constituie obiectul politicilor active, adresate atat angajatilor, cat si angajatorilor. ,,Ele sunt de datǎ relativ recentǎ, luand nastere dupǎ cel de-al doilea rǎzboi mondial si intensificandu-se in perioada de crizǎ a statului bunǎstǎrii” .

Masurile active care vizeazǎ stimularea ocuparii fortei de munca constau in aplicarea unui pachet integrat de activitati care au ca scop cresterea sanselor grupurilor tinta de integrare pe piata muncii, prin:

programe personalizate sau de grup de consiliere si orientare profesionala

servicii de mediere a muncii si de formare profesionala pentru a facilita accesul somerilor la locurile de munca vacante si a reduce deficitul de calificari de pe piata fortei de munca (serviciile de formare profesionala pot fi: programe de initiere, calificare, recalificare perfectionare specializare

consiliere si instruire pentru inceperea unei afaceri, cu scopul de a promova antreprenoriatul si de a crea noi locuri de munca

ANOFM identificǎ drept grupuri tintǎ pentru programul de mǎsuri pro-active ,,tinerii -grupa de varsta 15-24 ani -, somerii de lungǎ duratǎ, persoanele cu handicap, persoanele in varstǎ de peste 45 de ani, persoanele de etnie romǎ si somerii din alte categorii defavorizate”. Toate aceste actiuni vor avea o componenta comunǎ importanta, de asigurare a egalitatii de sanse intre femei si barbati.

Datorita intensificarii mǎsurilor active de ocupare a fortei de munca si a celor destinate stimularii cresterii economice initiate de Guvern, tendinta s-a modificat in 2001-2005, iar rata somajului (numarul somerilor raportat la populatia activa, exprimata procentual) s-a stabilizat si se situeaza intre 7 si 6 %.

Cu toata aceasta scadere a nivelului general al somajului, rata somajului pe termen lung si rata somajului in randul tinerilor reprezinta inca un fenomen ingrijorator, in conditiile in care aceasta din urmǎ a rǎmas la fel de ridicatǎ.

Un indicator al politicilor active ale pietei muncii este :

Structura cheltuielilor pentru masurile active de ocuparea a fortei de munca

Sursa: Agentia Nationalǎ pentru Ocuparea Fortei de Muncǎ

Analiza sumelor pentru masuri active si preventive pentru someri si persoane inactive din totalul bugetului asigurarilor pentru somaj, asa cum reiese din statistica prezentatǎ anterior, arata pentru anul 2004 o crestere de 33,09% fata de sumele alocate in anul 2003, cu o pondere de 23,65% in totalul cheltuielilor bugetare pentru 2004. De asemenea, bugetul alocat cursurilor de formare profesionala in anul 2004 s-a dublat fata de anul 2003, alocarile pentru masuri destinate prevenirii marginalizarii sociale a tinerilor a inregistrat o crestere de 12,88 ori fata de 2003; suma alocata pentru consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente a fost de 4,38 ori mai mare fata de cea alocata in 2003; iar subventionarea locurilor de munca pentru incadrarea in munca a persoanelor cu handicap a avut o alocare de 13,7 ori mai mare fata de cea din 2003.

Tendinta crescatoare a ponderii masurilor active in totalul cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj se mentine si in anul 2005, pentru care se prognozeaza o pondere de 24,96%, iar pentru anul 2006, o pondere de 29,31%, ceea ce arata o sustinere durabila a politicii de combatere a somajului.

Dintre politicile active de reducere a somajului pe piata muncii, pe care Ministerul Muncii si Protectiei Sociale le-a implementat, formarea profesionalǎ constituie activitatea cea mai complexǎ si dinamicǎ, scopul ei final fiind de adaptare a fortei de muncǎ la exigentele si solicitǎrile angajatorilor, favorizand mobilitatea profesionalǎ si cresterea sanselor de integrare a somerilor pe piata muncii.

Programele de formarea profesionalǎ a somerilor se organizeazǎ descentralizat, la nivelul fiecǎrui judet, pe baza studiilor, analizelor si prognozelor de perspectivǎ, privind piata muncii, conform legislatiei in vigoare (Legea nr.1/1991, republicatǎ in 1994 si modificatǎ ulterior, si Hotǎrarea Guvernului nr.288/1991, modificatǎ). Aceste actiuni de formare profesionalǎ cuprind trei categorii de cursuri :



cursuri organizate la cererea agentilor economici, pentru a rǎspunde unor nevoi bine specificate de fortǎ de muncǎ calificatǎ, exprimate de agentii economici, si realizǎrii unor conversii profesionale in interiorul intreprinderii, evitandu-se astfel unele concedieri ;

cursuri organizate pe baza studiilor si prognozelor imediate si de perspectivǎ, privind evolutia pietei muncii, pentru a asigura pe termen mediu personalul calificat si competent acelor intreprinderi aflate in dezvoltare si extindere, intreprinderi mici si mijlocii ce creeazǎ noi locuri de muncǎ;

cursuri organizate la cererea solicitantilor de locuri de muncǎ, pentru a le da posibilitatea acestora sǎ-si adapteze si sǎ-si imbunǎtǎteascǎ pregǎtirea profesionalǎ sau sǎ obtinǎ o nouǎ calificare in vederea mentinerii sau obtinerii locului de muncǎ sau pentru a desfǎsura o activitate pe cont propriu.

O altǎ modalitate de politicǎ activǎ implementatǎ pe piata muncii este sustinerea reconversiei profesionale, ca rǎspuns la cerintele de fortǎ de muncǎ ale pietei. Aceastǎ actiune intampinǎ insǎ o serie de obstacole :

situatia economicǎ dificilǎ, atat pentru marile intreprinderi de stat sau regii autonome aflate in restructurare, cat si pentru sectorul intreprinderilor mici si mijlocii, confruntat cu o legislatie care nu stimuleazǎ si nu sprijinǎ acest sector ;

mentalitatea oamenilor cǎ « trebuie sǎ li se asigure un loc de muncǎ » si « rezistenta » pe care o opun la schimbǎrile din viata profesionalǎ, teama lor de nou, de viitor.

In general, persoanele active nu sunt constiente de pericolul cǎ vor trebui in viitor sǎ-si schimbe mai des slujbele sau domeniul de activitate .

O altǎ modalitate de interventie a statului in vederea combaterii somajului o reprezintǎ politicile pasive, care se constituie ,,intr-un set de mǎsuri destinate sǎ sprijine financiar persoanele care au pierdut locul de muncǎ.” Politicile pasive pornesc de la ideea cǎ ,,nivelul ocupǎrii este determinat de conditiile generale din economie, care sunt reglate de piatǎ, si orice interventie ar dǎuna logicii pietei” . Acest tip de politici pune accentul pe:

indemnizarea somerilor;

incitarea indivizilor sǎ se retragǎ de pe piata muncii pentru crearea de noi locuri de muncǎ.

Politicile pasive constituie forma clasicǎ de protectie socialǎ a somerilor, utilizatǎ incǎ de la sfarsitul secolului al XIX-lea. ,,Primele astfel de mǎsuri sunt consemnate in Marea Britanie (1911), in Germania (1929) si, abia dupǎ criza economicǎ din 1933, cand somajul a devenit un fenomen de masǎ si de duratǎ mai indelungatǎ, in Statele Unite (1935)” .

Ajutorul financiar se acordǎ celor care isi pierd locul de muncǎ sub forma unei indemnizatii sau beneficiu de somaj si este conditionat de durata si nivelul cotizatiei. Pentru cei care nu au avut un loc de muncǎ sau nu au avut posibilitatea de a cotiza, statul oferǎ o alocatie financiarǎ, stabilitǎ in raport cu salariul mediu/ minim pe economie, dacǎ dovedesc cǎ veniturile lor nu depǎsesc un anumit nivel specificat in lege (Legea 76/2002 privind sistemul asigurǎrilor pentru somaj si stimularea ocupǎrii fortei de muncǎ).

Structura somerilor dupa tipul de protectie sociala in 2002[7]

Sursa: Institutul National de Statisticǎ, Bucuresti, 2002

Din punctul de vedere al protectiei sociale, fondul de somaj este privit ca o componentǎ a asigurǎrilor sociale -,,asigurarea populatiei active pentru obtinerea de venit, in situatia cand nu are loc de muncǎ”-, dar si ca o formǎ de impozit pe care trebuie sǎ-l plǎteascǎ si cei care nu vor putea beneficia de ajutor de somaj (cei care detin o anumitǎ suprafatǎ de teren agricol). Fondul de somaj este constituit din contributia de 5% din fondul lunar de salarii, efectuatǎ de toti agentii economici, si din contributia angajatilor de 1% din salariul lunar si al celor care lucreazǎ pe cont propriu.

Specialistii sustin cǎ intr-o economie ,,prin actualele mecanisme ale pietei interne si, mai ales internationale, este nevoie de existenta unei mase umane cu venituri mici, care sǎ nu creascǎ, ci chiar sǎ scadǎ, pentru a putea sustine cresterea veniturilor mari si eventual combaterea somajului.”

In Romania, in perioada de tranzitie, raportul dintre politicile active si cele pasive nu a fost constant. Dacǎ in primii ani dupǎ revolutie a existat o incercare de sporire a ponderii cheltuielilor pentru mǎsurile active, dupa `97 locul acestora a fost luat de politicile pasive, ca urmare a proceselor de restructurare si a necesitǎtii protectiei salariatilor in urma concedierilor colective.

Pentru analiza politicilor pasive ale pietei muncii se foloseste drept indicator ,,ponderea cheltuielilor pentru finantarea acestor mǎsuri in PIB sau structura cheltuielilor destinate protectiei sociale a somerilor”(Pop, L.,2002).



Ponderea protectiei sociale in PIB si finantarea protectiei sociale pe surse

Sursa Bugetul consolidat al statului, Munisterul Finantelor, Bucuresti, 2002;

Realizarea programelor de ocupare a fortei de muncǎ in perioada ian.2002-aug.2004 si prognoza la 30 sept.-31 dec 2004

Intr-un studiu realizat in 1997 cu privire la nivelul ocupǎrii fortei de muncǎ in tǎrile OCDE[14] , se subliniazǎ o serie de efecte indirecte pe care somajul le poate avea asupra persoanelor afectate de acest fenomen. Astfel, se specificǎ faptul cǎ somajul crescut creeazǎ nesigurantǎ, neincredere si rezistentǎ la schimbǎrile organizatorice si tehnice, duce la scǎderea respectului de sine, a motivatiei, putand avea si efecte negative asupra sǎnǎtǎtii fizice si psihice a somerului. De asemenea, somajul afecteazǎ anumite grupuri sociale care nu s-au mai confruntat in trecut cu astfel de probleme, cum e cazul functionarilor publici, pentru care reincadrarea in muncǎ este aproape imposibilǎ.



Pop, Luana, (coord) 2002, Dictionar de Politici Sociale, Editura Expert, Bucuresti, p.559;

https://www.mmssf.ro –Planul National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Muncǎ 2004-2005;

Ilie, Simona apud Pop, Luana, (coord) 2002, Dictionar de Politici Sociale, Editura Expert, Bucuresti,

p.595;

Ciutacu, Constantin, 2001, Piata muncii: texte selectate:1990-2000/2001, Editura Expert, Bucuresti,

p.141;

Ilie, Simona apud Pop, Luana, (coord) 2002, Dictionar de Politici Sociale, Editura Expert, Bucuresti, p.595;

Banca Mondialǎ- Raport principal-Evaluarea Sǎrǎciei. Romania (vol I), octombrie 2003;

apud Zamfir, Elena, Zamfir, Cǎtǎlin, (coord), 1995, Politici sociale. Romania in context european,

Editura Alternative, Bucuresti, p.90;

Legea 1/1991 privind protectia socialǎ a somerilor si reintegrarea lor profesionalǎ, republicatǎ in 1994 in Monitorul Oficial;

Ciutacu, Constantin, 2001, Piata muncii, texte selectate:1990-2000/2001, Editura Expert, Bucuresti,

p.236;

apud Pert, Steliana, Preda, Diana- 1999, Mǎsuri active pentru ocupare si dezvoltare a resurselor umane,

ETF, ONR, Bucuresti;

ibidem 1;

Agentia Nationalǎ Pentru Ocuparea Fortei de Muncǎ apud Planul National de Guvernare 2001-2004;

FIMAN-1997, ,,Studiu asupra locurilor de muncǎ in tǎrile OCDE





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3185
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site