Piata locurilor de munca din strainatate si migratia catre statele membre UE

Piata locurilor de muncǎ din strǎinatate si migratia cǎtre

statele membre UE

Transparenta locurilor de munca si a oportunitatilor de formare profesionala la nivel national si european este principala directie de actiune a politicilor guvernamentale pentru perioada urmǎtoare. Astfel, incepand cu anul 2005, persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca din spatiul UE, li se va oferi posibilitatea sa poata consulta toate locurile de munca vacante anuntate de catre serviciile publice de ocupare din Statele Membre UE.

"Libera circulatie a persoanelor si a fortei de munca" este o componenta a formarii pietei interne a UE alaturi si in corelatie cu libera circulatie a capitalurilor, a marfurilor si a serviciilor. In acelasi timp este parte integranta a acquis-ului comunitar, reglementata prin directive ale CE, regulamente si respectiv recomandari pentru tarile membre

Piata muncii din Romania, va fi conectata la fluxul pietei europene a muncii prin intermediul retelei EURES, incurajandu-se astfel libera circulatie a fortei de munca si mobilitatea ocupationala. Insǎ aceastǎ mobilitate pe piata muncii din Uniunea Europeanǎ, atat a cetǎtenilor membri, cat si a celor din alte tǎri, ridicǎ problema asigurǎrii securitǎtii sociale a fluxului de populatie, dar si protejarea drepturilor omului si lupta impotriva discriminǎrii religioase, etnice, sexuale sau pe alte considerente

,,In Uniunea Europeana pot fi distinse patru tipuri de migratie: migratia internǎ in cadrul statelor membre, populatia din lumea a treia si azilantii, emigrantii spa-tiului european din tǎrile nonmembre UE si familiile si copiii (Eichenhofer, 1997)" .

Principalele motive ale migratiei sunt reprezentate de lipsa locurilor de muncǎ, standardele scǎzute de viatǎ, viata in sǎrǎcie, motiv asumat chiar cu riscul posibilitǎtii de a nu imbunǎtǎti situatia cotidianǎ socio-economicǎ

Unul dintre obiectivele prioritare ale statelor membre UE se indreapta cu deosebire catre gestionarea eficienta a migratiei fortei de munca. Pentru Romania, in prezent, migratia permanentǎ este redusa, in schimb migratia temporara, pentru munca, capǎtǎ proportii tot mai mari, sub diferite forme: pe termen scurt, trans-frontalier, ocazional sau sezonier pe termen mediu, sau chiar pe termene mai indelungate de 1 an, pentru perfectionare profesionala, cariera, etc., durata acesteia variind in limite largi (de la cateva saptamani /luni pana la cativa ani) si nu presupune schimbarea definitiva a resedintei.

Probleme suplimentare apar atunci cand migratiei lucratorilor i se asociaza si migratia (temporara) a familiilor acestora, fenomen intalnit cu deosebire in cazul unor perioade mai indelungate de munca in strainatate (prin contracte initiale pe termen lung sau prin contracte reinnoite).

Daca privim migratia ca fenomen social ce afecteaza direct o parte semnificativa a populatiei si are implicatii complexe asupra intregii societati, este important de cunoscut si evidentiat profilul migrantului - al emigrantului din Romania precum si al imigrantului in tara noastra, in vederea elaborǎrii corecte a masurilor de administrare a fenomenului migrationist si de asistenta oferita migrantilor.

,,In cadrul tendintei nationale dominante - migratia pentru munca, categoria cea mai reprezentativa o constituie in prezent (potrivit unui sondaj CURS din iunie 2003) barbatii tineri (18-35 ani), cu nivel mediu de pregatire lucratori calificati din marile orase si capitala tarii, Bucuresti."[4]

Dumitru Sandu vorbeste intr-un studiu al sau despre potentialul de migratie al satelor ca "izvorul migratiei " si trecerea de la abordarile factoriale la cele structurale, tipologice, identificand tipuri de sate in functie de profilul cultural dominant si experienta de migratie circulatorie internationala. Pe baza studiilor intreprinse se ajunge la concluzia potrivit careia "comunitatile cu experienta maxima de migratie temporara in strainatate sunt specifice satelor cu pondere mare de maghiari; comunitatile cu nivel mediu de experienta migratorie sunt specifice satelor de imigrare (cu populatie sosita din alte localitati ale tarii); comunitatile in faza incipienta a procesului de migratie circulatorie externa sunt prezente in special in satele moderne, cu stoc mare de educatie; comunitatile fara experienta de migratie sunt specifice satelor traditionale, cu stoc de educatie redus si cu grad mare de izolare" [6]

Din randul emigrantilor legali pe piata fortei de muncǎ europene fac parte, in general, trei mari categorii de forta de munca:

1. forta de munca de inalta calificare cu competente validate in domenii de varf ale stiintei si tehnologiei, ca si in unele servicii, cum sunt cele de invatamant, sanatate,care se incadreaza in categoria de varsta 25 - 40 ani, considerata cea mai creativa si productiva;
2. forta de munca cu un nivel mediu de calificare, de specializare care acopera o gama larga de activitati si profesii, cum sunt: constructorii (Germania, Israel); personalul para medical -asistente medicale- (Italia, SUA, Canada, Elvetia s.a.); personal hotelier si de alimentatie publica
3. forta de munca necalificata sau semicalificata in activitati din agricultura (in

perioade de recoltare), in salubritate, constructii etc. (Spania, Portugalia, Grecia).

Sursa: MMSSF

In vederea promovǎrii mobilitatii ocupationale si eliminǎrii cauzelor care impiedica mobilitatea geografica, precum si pentru imbunatatirea sistemului de recunoastere si transparenta a calificarilor si competentelor profesionale si a transferului drepturilor de pensie si asigurari sociale, Uniunea Europeanǎ a implementat Planul de Actiune pentru Calificare Profesionala si Mobilitate a Fortei de Munca. Acesta sustine transparenta locurilor de munca si a oportunitatilor de formare profesionala la nivel national si european prin sustinerea unui sistem eficient de mediere.

Asa cum reiese din graficul de mai jos, principalele domenii de activitate pentru care sunt solicitati romanii in Statele Membre UE sunt: agricultura, gastronomia, si apoi industria, constructiile, servicii, alimentatie publica si turism, asistenta medicala si sociala (asistente medicale si asistente ingrijire persoane varstnice). Sunt preferate in general persoanele tinere, cu varsta intre 26 si 35 de ani, cu capacitate de munca, motivate de venitul pe care pot sa-l obtina, mai usor adaptabile unor noi modele culturale, standarde de civilizatie.

Sursa: MMSSF

Prin migratia externa , Romania exporta partial si temporar capital uman, mai mult sau mai putin gratuit, dar cu unele beneficii atat pentru economia tǎrii, cat si pentru bunǎstarea familiei proprii.]

,, Prin castigurile individuale care se transfera in tara familiei si consumul acestora pe piata interna de bunuri si servicii se sustine cererea interna si, intr-o anumita masura, si productia nationala."[7]

Sursa conform cu Institutul European din Romania - Studii de impact (PAIS II)

La nivel international, printre institutiile implicate in derularea si monitorizarea migratiei, se numara Uniunea Europeana, iar printre cele voluntare se numara Organizatia Internationala a Migratiei.