Somajul si somerii

Somajul si somerii

In societatea contemporanǎ, toate economiile de piatǎ, indiferent de nivelul lor de dezvoltare, se confruntǎ cu o formǎ gravǎ de dezechilibru: somajul, care insoteste atat procesele de crestere, cat si pe cele de crizǎ, stagnare sau chiar descrestere economicǎ. Somajul poate fi considerat un fenomen economic, aflat la interferenta socialului cu politicul, avand implicatii negative asupra conditiilor de viata si nivelului de trai ale populatiei.

De aceea, se impune ca evolutia economiei de piata si, mai ales, schimbarile structurale majore ale economiilor in tranzitie, sǎ fie acompaniate de tendinta oricarui guvern responsabil de a atenua efectele negative ce insotesc procesul tranzitiei asupra populatiei prin masuri de politica sociala adecvate. Aceste mǎsuri sunt , in general, indreptate cǎtre sustinerea si incurajarea ofertei de fortǎ de muncǎ, cu scopul realizǎrii unei ocupari depline.

,,Oferta de fortǎ de muncǎ se referǎ la resursele de muncǎ existente in economie, reprezentand categoria indivizilor care isi manifestǎ interesul de a participa la procesul productiv" . Resursele de muncǎ cuprind mai multe categorii de persoane care diferǎ in functie de gradul de interactiune cu piata muncii.

Ne referim in primul rand la populatia activǎ care cuprinde ,,persoane in varstǎ de muncǎ, apte de muncǎ, care pot furniza forta de muncǎ necesarǎ procesului productiv" .Cei care iau parte efectiv la acest proces constituie populatia ocupatǎ. Populatia care indeplineste toate criteriile populatiei active, dar care nu participǎ la procesul productiv, formeazǎ categoria somerilor, care reprezintǎ subiectul nostru de discutie.

Din populatia totalǎ mai rǎmane insǎ un segment in afara populatiei in varstǎ de muncǎ, care constituie populatia inactivǎ si care cuprinde: tineri sub 16 ani -varsta minimǎ de incadrare in muncǎ- , pensionari, persoane care isi satisfac stagiul militar, cele cu dizabilitǎti fizice, dar si persoanele care nu cautǎ un loc de muncǎ.

Datoritǎ impactului puternic pe care il are asupra indivizilor, dar si asupra societǎtii in ansamblu, voi incerca sǎ fac o radiografie a somajului in general, ca fenomen specific economiilor de piatǎ, si a somajului din Romania ,in special, marcat de influentele procesului de tranzitie de la economia socialistǎ la cea capitalistǎ.