COD ETIC

STANDARDE DE CALITATE

Sectiunea A. RELATIILE CU PERSOANELE CONSILIATE

Sectiunea A. RELATIILE CU PERSOANELE CONSILIATE

A.1. Precizarea pozitiei consilierului

a. Responsabilitatea profesionala

Consilierul are responsabilitatea sa cunoasca, inteleaga si sa respecte prevederile prezentului Cod etic si sa isi deruleze activitatea de practica a consilierii la un nivel calitativ ridicat si in acord cu Standardele de calitate adiacente.

b. Oferta si vizibilitatea serviciilor

Consilierul va oferi o gama de servicii adaptate nevoilor beneficiarilor / comunitatii si in consens cu competentele sale.

c. Abilitarea clientului

Consilierul va promova in relatiile cu clientul abordarile de tip auto‑responsabilizare si auto-dezvoltare.

d. Increderea

Consilierul va cultiva un mediu de incredere reciproca in relatia cu persoana consiliata in vederea desfasurarii optime a sedintelor de consiliere

e. Stabilirea limitelor profesionale

Consilierul va informa persoanele consiliate despre beneficiile si limitele procesului de consiliere.

A.2. Confidentialitatea

a. Prevenirea problemelor legate de confidentialitate

Consilierul va stabili de comun acord cu clientul cadrul confidentialitatii.

b. Confidentialitatea inregistrarilor

Consilierul va obtine in prealabil acordul (informal sau formal) al persoanei consiliate pentru inregistrarea (atunci cand este cazul) a sedintelor de consiliere. De asemenea, el va comunica perioada de timp pentru care inregistrarile sunt pastrate si, eventual, modul lor de folosire in viitor.

A.3. Egalitatea sanselor

a. Sanse echivalente persoanelor consiliate

Consilierul va oferi oportunitati egale persoanelor consiliate, indiferent de natura unor diferente specifice ale clientilor.

b. Depasirea dificultatilor de integrare

Consilierul va colabora cu persoane si institutii abilitate pentru a asigura si dezvolta programe speciale de sprijin pentru clientii cu dificultati de integrare.

c. Accesul la serviciile de consiliere

Consilierul va face demersurile necesare pentru a asigura accesul nediscriminativ al clientilor la toate categoriile de servicii de informare, consiliere si orientare.

d. Centrarea pe persoana consiliata

Consilierul va avea in vedere ca fiecare persoana care i se adreseaza pentru a beneficia de serviciile sale are nevoi si probleme diferite, drept pentru care va fi tratata ca un caz in sine.

e. Impartialitatea

Consilierul va da dovada de impartialitate si integritate, respectand si manifestand intelegere pentru valorile fiecarei persoane consiliate in parte si evitand atitudinile partizane in sedintele de consiliere de grup.

A.4. Informarea clientului

a. Accesul la informatii

Consilierul va oferi clientului informatii despre ofertele de dezvoltare a carierei, cat si despre desfasurarea procesului de consiliere in sine.

b. Categorii de informatii

Consilierul va furniza clientului toate categoriile de informatii necesare dezvoltarii carierei acestuia.

c. Calitatea informatiilor

Consilierul va oferi informatii si surse de informare actuale, corecte si verificate.

d. Managementul informatiilor

Consilierul va prelucra, comenta, evalua, interpreta si suplimenta informatiile oferite clientului cu alte date si explicatii pentru a putea fi direct, imediat si usor de utilizat de catre acesta.

A.5. Relatia personala cu clientii

a. Respectarea persoanei consiliate

Consilierul va lua in considerare toate aspectele ce tin de personalitatea clientului si va promova interesele acestuia.

b. Evitarea relatiilor contra-productive

Consilierul va evita relatiile cu acele persoane consiliate care ii prejudiciaza performantele sau diminueaza obiectivitatea judecatii profesionale, precum si acele relatii care pot avea efecte negative pentru clientii serviciilor de consiliere.

c. Valorizarea persoanei consiliate

Clientul va fi protejat fata de orice trauma psihica sau fizica si care ar putea rezulta din relatiile cu consilierul sau cu alti participanti la sedintele de consiliere de grup.

d. Comunicarea eficienta

Consilierul va promova o comunicare eficienta (accesibila nivelului de intelegere al persoanei consiliate), fie ea directa, mediata sau la distanta.

e. Asumarea raspunderii fata de persoana consiliata

Consilierul isi va asuma responsabilitatea pentru consecintele procesului de consiliere.

A.6. Persoane cu cerinte speciale de consiliere

a. Servicii specializate

Consilierul va oferi servicii specializate si adaptate persoanelor cu dizabilitati, cazurilor medicale sau sociale.

b. Integrarea socio-profesionala

Consilierul va propune solutii de integrare socio-profesionala a persoanelor cu nevoi speciale.

A.7. Testarea clientului

a. Construirea instrumentelor

Consilierul va construi instrumente noi de lucru urmand procedurile si standardele stiintifice stabilite.

b. Conditii de administrare

Consilierul va administra testele strict in conformitate cu instructiunile prevazute in manualul de utilizare a fiecarui instrument.

c. Securitatea instrumentelor de testare

Consilierul va asigura integritatea si securitatea instrumentelor din dotare in acord cu prevederile contractuale sau legale.

d. Limitele competentei psihometrice

Consilierul va aplica numai acele teste psihologice si instrumente de evaluare a intereselor, valorilor, opiniilor, aptitudinilor, personalitatii, etc. pentru care este acreditat.

A.8. Evaluarea si interpretarea rezultatelor

a. Proiectarea evaluarii clientului

Consilierul isi proiecteaza activitatea de evaluare a clientului pe baza unei strategii elaborate la inceputul demersului de consiliere.

b. Acuratetea rezultatelor

Consilierul va furniza rezultatele corecte clientilor si va evita stereotipurile si datele neactuale atunci cand interpreteaza rezultatele obtinute in urma aplicarii instrumentelor si tehnicilor de evaluare.

c. Responsabilitatea in evaluare

Consilierul va avea responsabilitatea pentru toti pasii implicati in procesul de evaluare, interpretare si comunicare a rezultatelor, atat in situatia cand realizeaza el insusi acest proces, cat si atunci cand parcurge etape de prelucrare computerizata a rezultatelor.

A.9. Rezolvarea problemelor etice

a. Semnalarea problemelor etice

Consilierul va semnala colegilor orice comportament ne-etic, intalnit in domeniul sau de activitate, pentru analiza colectiva, asociatiilor profesionale la care este afiliat sau autoritatilor acreditate.

b. Consecinte ale incalcarii Codului etic

Consilierul va cunoaste metodele de avertizare si sanctionare (de catre asociatiile profesionale) in cazul in care prevederile codului nu sunt respectate.

A.10. Finalizarea relatiei de consiliere

a. Motive

Consilierul va dezvalui clientului motivele care impun finalizarea / intreruperea consilierii.

b. Asigurarea continuitatii

Consilierul se va asigura de continuarea asistentei profesionale a clientului prin colaborarea cu alti specialisti, atunci cand este cazul.

A.11. Aspecte financiare ale consilierii

a. Obligatii de plata

Consilierul se va asigura ca persoana consiliata cunoaste reglementarile financiare ale institutiei in ceea ce priveste aceasta oferta speciala de servicii.

b. Situatii speciale

Consilierul va acorda servicii gratuite sau la pret minim anumitor categorii de persoane consiliate.

c. Avantaje necuvenite

Consilierul nu se va folosi de statutul sau profesional pentru a primi de la persoanele consiliate favoruri sau beneficii nejustificate.

A.1. Precizarea pozitiei consilierului

a. Responsabilitatea profesionala

1. Prevederile Codului etic si Standardelor de calitate ale activitatii consilierului carierei sunt aplicabile tuturor practicienilor din domeniul consilierii carierei.

2. Informarea si actualizarea cunostintelor despre cadrul etic al practicii de consiliere sunt obligatii ale fiecarui profesionist in domeniu.

3. Necunoasterea sau neintelegerea responsabilitatilor etice nu este o scuza pentru derularea unui comportament lipsit de etica.

b. Oferta si vizibilitatea serviciilor

1. Serviciile de consiliere sunt astfel selectate si adaptate incat sa intampine cererea specifica a beneficiarilor din comunitate, pe baza analizei de nevoi si consultarilor periodice.

2. Continutul serviciilor de informare, consiliere si orientare trebuie sa fie de o inalta calitate profesionala si in acord cu caracteristicile socio-culturale si economice ale populatiei carora le sunt adresate.

3. Oferta de servicii de informare, consiliere si orientare trebuie facuta publica prin orice mijloace de difuzare a informatiilor, astfel incat toate categoriile potentiale de clienti sa afle despre acest sprijin disponibil.

c. Abilitarea clientului

1. Respectarea dreptului clientului de a alege liber, cat si abordarile de tip auto-ajutorare trebuie sa duca la:

sporirea capacitatii acestuia de mobilizare a resurselor personale pentru depasirea situatiilor problematice;

constientizarea valorii contributiei individuale la rezolvarea problemelor sale;

folosirea experientele de viata si de consiliere in abordarea creativa a situatiilor ulterioare de disconfort psihologic sau profesional.

2. Metodele si tehnicile de consiliere trebuie centrate pe identificarea punctelor tari si minimalizarea vulnerabilitatii clientului in situatii critice.

d. Increderea

1. Sedintele de consiliere se desfasoara intr-un mediu fizic securizant pentru client si consilier (spatiu special destinat consilierii, curat, aerisit, incalzit, luminat, protejat de zgomote).

2. Tinuta si conduita profesionala a consilierului sunt elemente de caracterizare primara a calitatii serviciilor oferite.

3. Relatia cu persoana consiliata trebuie sa permita abordari diverse in functie de tipul de personalitate si situatia clientului, insa totdeauna cu argumentare si fara a depasi limitele respectului reciproc.

e. Stabilirea limitelor profesionale

1. Termenii "contractului de consiliere" sunt explicati si adaptati de consilier la situatia specifica a persoanei consiliate, astfel incat sa fie intelesi corespunzator. Numim "contract de consiliere" acordul scris ori verbal dintre consilier si persoana consiliata prin care se precizeaza scopul, tehnicile, procedura, limitele, beneficiile si potentialele riscuri ale serviciului de consiliere, durata si frecventa sedintelor de consiliere, contributiile reciproce la ameliorarea cazului, modul de gestionare a resurselor disponibile.

2. Asteptarile nerealiste sau reprosurile de ineficienta a actului de consiliere vor fi direct imputabile consilierului care nu a fost explicit la inceputul sau pe parcursul sedintelor cu persoana consiliata.

3. Procesul de consiliere nu va fi extins - ca durata sau abordare - dincolo de necesitatile impuse de caz.

A.2. Confidentialitatea

a. Prevenirea problemelor legate de confidentialitate

1. Cadrul confidentialitatii implica acordul clientului si / sau concordanta cu cadrul legal in vigoare care stipuleaza cazurile in care se pot furniza tertilor informatii despre persoana consiliata.

2. In interesul rezolvarii problemelor clientului, consilierul poate face cunoscute doar anumite categorii de date neutre partilor terte legitime (alti practicieni in consiliere, cercetatori, parinti, profesori) atunci cand se asigura de sprijinul tacit sau exprimat al acestora.

3. Informatiile obtinute de la persoana consiliata raman confidentiale, cu exceptia urmatoarelor situatii:

persoana consiliata este un pericol pentru sine si / sau pentru altii;

persoana consiliata cere ca informatia sa fie furnizata si tertilor;

autoritatile din sfera juridica solicita oficial informatii despre persoanele consiliate implicate in investigatii de natura juridica.

Informatiile despre client oferite in situatiile mentionate mai sus vor viza strict obiectul cererii facute si considerate justificate de consilier in termenii prezentului cod etic si legilor in vigoare.

4. Pentru orice dubiu cu privire la o exceptie de la regula confidentialitatii consilierul se consulta cu alti profesionisti in domeniu sau instiinteaza asociatiile profesionale de profil pentru a se asigura ca deciziile luate sunt in acord cu toate regulamentele si codurile de conduita profesionala si nu aduc prejudicii de nici o natura clientilor.

5. In cazul sedintelor de consiliere de grup se stabileste o intelegere de principiu cu privire la aria de circulatie a informatiilor, spiritul de solidaritate al grupului si rolul acestuia in ameliorarea cazurilor individuale.

b. Confidentialitatea inregistrarilor

1. Inainte de inregistrarea sedintelor de consiliere sau incredintarea acestora unei terte persoane, trebuie obtinut acordul persoanei consiliate.

2. Confidentialitatea informatiilor inregistrate in scris sau pe suport electronic cu privire la persoana consiliata este respectata de consilier in procesele de accesare, cercetare stiintifica, depozitare sau transfer al informatiilor.

3. Inregistrarile sunt folosite de consilier in interesul clientului sau in scop de cercetare si nu urmaresc obiective administrative sau publicitare.

A.3. Egalitatea sanselor

a. Sanse echivalente persoanelor consiliate

1. Stereotipurile si tratamentele preferentiale se afla in afara conduitei profesionale a consilierului in raport cu persoanele consiliate. Stereotipurile si tratamentele preferentiale trebuie combatute chiar si in cazul in care sunt exprimate / sugerate de client. Acestea se pot referi la statut social, nivel de educatie, sex, etnie, religie, convingeri politice, orientare sexuala, dizabilitati fizice sau psihice.

2. Activitatea de informare, consiliere si orientare trebuie diferentiata si adaptata diverselor categorii de persoane consiliate: elevi (cu dificultati de adaptare scolara, rezultate slabe la invatatura sau performante de exceptie, abandon scolar, tulburari de comportament, consumatori de droguri etc.), tineri absolventi (indiferent nivelul de studii); someri; parintii elevilor; profesori care predau in scoli aria curriculara Consiliere si Orientare; profesori care predau alte discipline scolare; adulti care vor sa isi schimbe locul de munca; adulti care vor sa se califice pentru un alt loc de munca; persoane cu handicap (intelectual, motor, senzorial); persoane din grupuri marginalizate / defavorizate.

b. Depasirea dificultatilor de integrare

Colaborarea cu persoane abilitate din cadrul unor centre de profil are ca obiectiv buna integrare socio-profesionala a celor care au dificultati in acest sens din cauza apartenentei la anumite grupuri etnice minoritare, diferentelor de religie, modelului cultural, mediu de rezidenta.

c. Accesul la serviciile de consiliere

Colaborarea cu institutiile abilitate este esentiala pentru asigurarea caracterului echitabil al serviciilor de consiliere.

Discriminarea se poate referi la aspecte ce tin de varsta, rasa, cultura, dizabilitati, etnie, gen, religie, orientare sexuala, statut marital, statut socio-economic, mediu de rezidenta.

d. Centrarea pe persoana consiliata

Serviciile de consiliere trebuie puse la dispozitia persoanelor defavorizate in conformitate cu nevoile lor specifice, avand in vedere:

furnizarea de informatii despre drepturile asigurate prin lege persoanelor cu dizabilitati, despre reteaua unitatilor speciale de educatie si formare profesionala;

oferirea unor solutii adaptate si corelate cu nivelul si tipul deficientei in vederea reintegrarii pe piata muncii (participarea la programe de recuperare);

identificarea posibilitatilor actuale si viitoare de munca.

e. Impartialitatea

1. Fiecare client este tratat in functie de nevoia sa expresa de a primi servicii de consiliere, fie ca face obiectul unei abordari individuale sau de grup.

2. Nevoile clientilor sunt abordate individual si nu fac obiectul unor clasificari ierarhice sau de prioritati. Uneori, grupul de consiliere faciliteaza satisfacerea concomitenta a nevoilor de acelasi fel la clienti diferiti.

A.4. Informarea clientului

a. Accesul la informatii

Informatiile oferite clientului trebuie sa cuprinda toate datele necesare dezvoltarii carierei (educatie si instruire, activitati practice, formare continua), precum si indicatii despre modul de a intra in posesia acestora.

b. Categorii de informatii

1. Categoriile de informatii oferite clientului trebuie sa vizeze: date generale despre ofertele de educatie din invatamantul primar, secundar, superior; (publice si private); conditiile de inscriere / admitere; numar de locuri; burse; acces la biblioteca / Internet / sali de sport; conditii de cazare, masa, taxe, mijloace de transport.

2. Informatiile ce vor parveni clientului trebuie sa se refere si la ofertele de educatie non-formala, informala, e‑learning, educatia la distanta, diferite programe de formare continua, cursuri de reconversie profesionala.

3. Informatiile necesare in vederea ocuparii unui loc de munca trebuie sa cuprinda: lista de ocupatii, dinamica pietei fortei de munca pe plan local, judetean, national si actiunile specifice cunoasterii firmelor (targuri de job-uri, ziua portilor deschise la diverse organizatii), precum si despre metodele si tehnicile de cautare a unui loc de munca.

4. Trebuie oferite si informatii care vizeaza legislatia din domeniu (contracte de munca, ajutor de somaj, conditii pentru dezvoltarea unei afaceri pe cont propriu), informatii si elemente de educatie antreprenoriala, munca in strainatate.

c. Calitatea informatiilor

1. Informatiile oferite de consilier pe parcursul sedintelor de consiliere trebuie sa nu fie eronate sau discriminatorii.

2. Sursele de informare recomandate de consilier (in forma verbala, pe suport hartie, medii audio-video, TIC etc.) trebuie verificate anterior pentru a fi direct si usor accesibile, cat si adecvate nivelului de instruire a clientului.

d. Managementul informatiilor

Prelucrarea informatiilor recomandate clientului trebuie insotita de date cu privire la caracteristicile acestora (surse, nivel de incredere, consistenta informatiilor, calitatea, gradul de generalitate). Informatiile cu care opereaza consilierul vizeaza cu precadere domeniul educatiei, piata muncii, sfera economica nationala si europeana.

A.5. Relatia personala cu clientii

a. Respectarea persoanei consiliate

1. Aptitudinile, valorile si interesele persoanei consiliate sunt elementele de baza ale planurilor individualizate si integrate de dezvoltarea carierei.

2. Formularea, acceptarea si urmarirea deciziilor de cariera se afla la latitudinea clientului, dupa ce in prealabil a fost ajutat de consilier sa se autocunoasca si sa constientizeze existenta si valoarea alternativelor.

b. Evitarea relatiilor contra-productive

1. Relatiile extra-profesionale cu persoanele consiliate trebuie evitate, mai ales daca una dintre parti poate fi prejudiciata sau relatiile sunt contra-productive actului de consiliere.

2. Partile implicate intr-o relatie care nu poate fi evitata trebuie ferite de orice prejudiciu; acest fapt intra in obligatia consilierului.

c. Valorizarea persoanei consiliate

1. Comportamentul consilierului fata de persoana consiliata se bazeaza pe afirmare pozitiva, altruism, buna credinta, intelegere, toleranta, corectitudine, empatie, echidistanta, impartialitate, neutralitate binevoitoare.

2. Resursele personale ale clientului sunt premiza si tinta oricarui demers de consiliere. Ajutorul specific acordat de consilier trebuie sa nu creeze dependenta, ci sa activeze elementele cu semnificatie personala pentru client.

3. Intimidarea, abuzul emotional, criticismul, incercarea de manipulare, misionariatul sunt atitudini nepermise pentru oricare dintre parti in relatia de consiliere si trebuie identificate si stopate inca de la primele semne de manifestare.

d. Comunicarea eficienta

1. Comunicarea dintre consilier si client se realizeaza eficient prin folosirea formelor variate de limbaj (verbal, non-verbal si para-verbal), precum si a strategiilor interactive de comunicare.

2. Exprimarea clientului in cadrul si in afara contextelor de consiliere trebuie incurajata.

3. Termenii si expresiile neobisnuite sau un jargon stiintific trebuie evitate in comunicarea cu persoana consiliata. In mod curent se foloseste un repertoriu verbal adecvat nivelului de intelegere al clientului. La cerere, consilierul poate folosi un limbaj de specialitate.

4. Pentru verificarea intelegerii adecvate a mesajelor reciproce se folosesc tehnici speciale de comunicare (reformularea, sumarizarea, accentuarea, invocarea unei terte persoane, frazele retorice, expresiile lacunare, rationamentele ipotetice).

e. Asumarea raspunderii fata de persoana consiliata

1. Pe perioada desfasurarii procesului de consiliere se intervine pentru controlarea relativa a variabilelor ce asigura fidelitatea interventiilor de specialitate.

2. Efectele procesului de consiliere sunt urmarite pe termen scurt (1-4 saptamani), cu acordul clientului. Se convine, totodata, si asupra obiectului, modalitatilor si frecventei de urmarire in interesul exclusiv al clientului.

A.6. Persoane cu cerinte speciale de consiliere

a. Servicii specializate

1. Persoanele cu cerinte speciale de consiliere sunt indrumate catre cabinetele specializate pe problemele respective, unde pot gasi expertiza necesara. Numim persoane cu cerinte speciale: persoane cu dizabilitati (motorii, intelectuale, senzoriale, somatice), persoane infectate cu HIV sau care sufera de boli cronice, refugiati, persoane eliberate din detentie, emigranti sau refugiati politic, victime ale abuzului de orice fel.

2. Serviciile de consiliere pentru persoanele cu nevoi speciale necesita o calificare suplimentara a practicienilor.

3. Cererea semnificativa de servicii speciale de consiliere a populatiei-tinta impune profesionalizarea suplimentara a practicianului in respectiva directie.

b. Integrarea socio-profesionala

1. Scopul oricaror demersuri de consiliere a persoanelor cu nevoi speciale este recuperarea si (re)integrarea socio-profesionala.

2. Actiunile consilierului urmaresc minimizarea efectelor negative produse de factorul perturbator, invalidant asupra personalitatii clientului.

A.7. Testarea clientului

a. Construirea instrumentelor

1. Instrumentele psihologice construite de consilier trebuie insotite de date cu privire la scopul lor, fundamente teoretice, populatia tinta, etaloane, limite psihometrice etc. si oricare alte mentiuni speciale considerate necesare in procesul de aplicare si interpretare.

2. Instrumentele psihologice construite pentru testare trebuie sa indeplineasca toate cerintele legate de validitate, fidelitate si sensibilitate.

b. Conditii de administrare

1. Administrarea instrumentelor trebuie sa se faca in conditii de testare favorabile pentru client (echilibru afectiv, capacitate buna de concentrare, luminozitate, liniste, temperatura, ambianta confortabila).

2. Procedura testarii implica asistarea administrarii de catre consilier; exceptie face cazul in care testul este construit pentru a fi auto-administrat.

3. Administrarea in conditii ne-standard va implica notarea acestor situatii la sectiunea de interpretare a rezultatelor, iar rezultatele sunt considerate invalide, fie cu validitate provizorie.

4. In cazul administrarii unui test in format electronic, consilierul trebuie sa se asigure ca atat el cat si clientul detin toate informatiile tehnice necesare pentru desfasurarea procesului de testare in conditii optime. In caz contrar, se va derula o etapa de familiarizare cu instrumentul de testare.

5. Metodologia de aplicare a instrumentelor si utilizarea rezultatelor trebuie adusa la cunostinta clientului inainte de testare.

c. Securitatea instrumentelor de testare

Securitatea instrumentelor psihologice, etaloanelor, raspunsurilor si interpretarilor trebuie asigurata cu strictete, acestea nefiind accesibile persoanelor de alta specialitate.

d. Limitele competentei psihometrice

Aplicarea testelor sau altor instrumente specializate trebuie sa se faca numai in baza existentei unei formari sau acreditari corespunzatoare.

A.8. Evaluarea si interpretarea rezultatelor

a. Proiectarea evaluarii clientului

1. Evaluarea clientului urmareste un plan care trebuie sa aiba in vedere: problemele acestuia, obiectivele cererii sale de informare si consiliere si indicatorii institutionali de performanta.

2. Este la latitudinea consilierului de a comunica si discuta cu clientul strategia proiectata (acest lucru depinde si de paradigma teoretica si principiile pe baza carora consilierul isi desfasoara activitatea).

3. Procesul de evaluare a clientului vizeaza: aptitudini (de natura psiho-fizica), trasaturi de personalitate, interese profesionale, cunostinte academice, deprinderi de lucru.

b. Acuratetea rezultatelor

1. Evaluarea si interpretarea rezultatelor trebuie facute cu deplina respectare a criteriilor de obiectivitate si nepartinire, in consens cu etaloanele instrumentelor utilizate.

2. Furnizarea de informatii si rezultate trebuie sa nu se bazeze pe raportul unei terte parti (de exemplu, ceea ce spun parintii despre copii).

3. Analiza si interpretarea rezultatelor obtinute de client trebuie sa se fundamenteze pe date actuale sau recente.

c. Responsabilitatea in evaluare

1. Responsabilitatea pentru folosirea instrumentelor de evaluare implica asumarea raspunderii pentru aplicarea lor si pentru rezultatele obtinute.

2. Responsabilitatea fata de client implica redactarea de recomandari, referate, concluzii, planificari, elaborarea si revizuirea fiselor de observare si orientare a clientului.

3. Comunicarea catre client a rezultatelor obtinute trebuie sa se faca intr‑un limbaj explicit si accesibil, pentru a-l orienta spre succes personal.

A.9. Rezolvarea problemelor etice

a. Semnalarea problemelor etice

1. Semnalarea unei situatii lipsite de etica trebuie sa se faca doar dupa consultarea prealabila cu colegii si / sau cu specialistii in domeniu si ulterior se pot initia actiuni reparatorii.

2. Semnalarea, initierea si / sau incurajarea unor plangeri nefondate impotriva altor consilieri este dezaprobata.

3. Procesul de semnalare a unei probleme etice cuprinde urmatoarele etape de actiune pentru consilier: sa incerce aplanarea situatiei prin comunicarea directa cu persoana in cauza; sa ceara sprijin unui coleg; sa semnaleze situatia nivelului ierarhic superior de decizie profesionala; sa prezinte situatia asociatiei profesionale de profil. Concomitent, consilierul va actiona pentru protejarea persoanelor consiliate care sunt expuse situatiilor respective.

4. Pasii de rezolvare a unei probleme etice:

identificarea problemei si a locului acesteia in Codul etic si / sau Standardele de calitate, cat si a partilor / persoanelor implicate;

stabilirea unor alternative de actiune reparatorie;

examinarea avantajelor si dezavantajelor in cazul fiecarei alternative;

alegerea unei solutii si aplicarea ei;

daca actiunea ajunge la un punct in care se creeaza noi dileme etice, se va reveni la inceputul procesului si se vor reevalua pasii;

comunicarea solutiei asociatiilor profesionale, partilor / persoanelor implicate;

studierea factorilor implicati in generarea problemei si gasirea unor metode preventive care pot fi utilizate pe viitor in situatii similare.

b. Consecinte ale incalcarii Codului etic

Modalitatile de prevenire a incalcarii prevederilor Codului etic sau de sanctionare a incalcarii acestuia sunt urmatoarele:

recomandarea parcurgerii de catre consilierul aflat in culpa a unui curs de pregatire profesionala;

avertizare scrisa;

suspendarea licentei profesionale pe o perioada determinata;

suspendarea definitiva a licentei profesionale.

A.10. Finalizarea relatiei de consiliere

a. Motive

1. Motivele care impun finalizarea / intreruperea relatiei de consiliere sunt: clientul nu mai are beneficii din aceasta relatie; consilierul nu mai raspunde nevoilor si intereselor clientului; clientul nu isi onoreaza obligatiile financiare pentru sedintele de consiliere (atunci cand aceste servicii sunt platite); unitatea care oferea servicii de consiliere si-a schimbat obiectul de activitate.

2. Motivele care duc la incheierea relatiei de consiliere trebuie explicate clientului impreuna cu beneficiile rezultate din aceasta incheiere, comparativ cu a ramane intr-o relatie de consiliere neproductiva.

b. Asigurarea continuitatii

1. Initierea unei sedinte de incheiere a relatiei de consiliere trebuie urmata de sugerarea unor servicii alternative pentru client, in functie de situatiile particulare existente.

2. Asigurarea continuitatii activitatii de consiliere - in cazul incheierii relatiei cu un client - implica pregatirea unui raport in vederea preluarii clientului de catre un alt specialist.

3. Relatia de consiliere trebuie incheiata doar dupa ce se vor analiza factorii care ar putea afecta relatia post-consiliere si dupa ce se vor face eforturi pentru a diminua posibilele efecte negative.

A.11. Aspecte financiare ale consilierii

a. Obligatii de plata

1. Serviciile de informare, consiliere si orientare oferite in institutii si retele publice de profil sunt gratuite. Pot exista si exceptii de la aceasta regula pentru categorii speciale de clienti sau servicii de consiliere.

2. Pentru serviciile de informare, consiliere si orientare oferite in institutii private se percepe (de regula) o taxa care se stabileste de institutie, in consens cu legislatia domeniului si serviciile oferite.

3. Orice modificare a politicii financiare a institutiei ofertante de servicii de consiliere in relatie cu clientii trebuie anuntata prin canale publice.

b. Situatii speciale

Servicii gratuite sau la un pret minim se acorda, la aprecierea consilierului, persoanelor consiliate care se afla in situatii speciale (risc, urgenta, imposibilitate de plata).

c. Avantaje necuvenite

Actul de consiliere nu se conditioneaza de perspectiva unor castiguri necuvenite din partea clientilor.

Sectiunea B: FORMAREA SI DEZVOLTAREA PROFESIONALA

B.1. Formarea profesionala initiala

a. Nivel de studii

Pentru exercitarea profesiei de consilier, o persoana va urma o succesiune de niveluri de educatie, care sa ii asigure o formare de specialitate adecvata sarcinilor sale viitoare.

b. Specializari

Consilierul va urma anumite specializari in domeniul consilierii carierei (Master si / sau alte stagii acreditate in domeniu).

c. Competente necesare

Consilierul va dispune de o serie de cunostinte si deprinderi generale si specifice, de anumite atitudini si specializari, in vederea desfasurarii activitatii de consiliere in conditii optime.

B.2. Formarea profesionala continua

a. Formare continua

Consilierul va fi preocupat de identificarea acelor aspecte ale activitatii sale care impun ameliorari si va gasi mijloace de optimizare a propriei activitati prin valorificarea oportunitatilor de invatare permanenta.

b. Informare profesionala personala

Consilierul va fi la curent cu informatiile stiintifice si profesionale (teoretice si practice) din campul sau de activitate.

c. Deschidere si flexibilitate

Consilierul va fi deschis si flexibil in utilizarea unor noi metode si tehnici specifice domeniului si va fi la curent cu modul de abordare a diverselor categorii de clienti.

B.3. Utilizarea tehnologiilor informatice si de comunicare - TIC

a. Avantaje si limite

Consilierul isi va informa clientii asupra avantajelor si limitelor TIC in consilierea carierei.

b. Consilierea asistata tehnologic

Consilierul se va asigura ca procesul de consiliere care are loc prin intermediul TIC va fi inteles in mod adecvat de catre persoanele consiliate.

B.4. Consilierul formator

a. Cerinte de competenta

Doar consilierii acreditati ca formatori in domeniul consilierii se pot ocupa de formarea, practica sau supervizarea viitorilor consilieri.

b. Evaluarea formarii

Consilierul formator va desfasura activitatea de evaluare a cursantilor in mod corect si impartial.

c. Etica profesionala

Consilierul formator va dezvolta constiinta profesionala a participantilor la formare, informandu-i asupra responsabilitatilor etice si standardelor de exercitare a profesiei.

Sectiunea B: FORMAREA SI DEZVOLTAREA PROFESIONALA

B.1. Formarea profesionala initiala

a. Nivel de studii

Formarea consilierului trebuie sa fie de nivel universitar in profilele: psihologie, pedagogie, psihopedagogie, sociologie, asistenta sociala, stiintele educatiei.

b. Specializari

Specializarile recomandate ale consilierului sunt Master sau studii aprofundate in profilele: psihologie, pedagogie, psihopedagogie, sociologie, asistenta sociala, stiintele educatiei, cu tematici legate de consilierea carierei.

c. Competente necesare

1. Competente de baza ale consilierului: consiliere scolara, consiliere profesionala, evaluare psihologica, cunoasterea personalitatii, teorii ale consilierii, metode si tehnici de consilierea carierei, metode si tehnici de cercetare, abordari inter-culturale, management institutional si al resurselor umane.

2. Cunostintele ale consilierului: piata muncii, politici nationale de dezvoltare socio-economica, politici europene cu privire la resursele umane, educatia continua a adultilor, cunostinte in domenii conexe.

3. Specializari suplimentare ale consilierului: tehnici de lucru in grup cu persoanele consiliate, managementul informatiilor, lucrul cu comunitatea, implementarea de proiecte, monitorizarea dezvoltarii carierei, elemente de psihoterapie.

4. Atitudini: confidentialitate, onestitate, empatie, flexibilitate, transparenta si moralitate.

B.2. Formarea profesionala continua

a. Formare continua

1. Formarea profesionala continua a consilierului implica parcurgerea unor stagii de specializare organizate de institutii (publice sau private) acreditate de Ministerului Educatiei, Ministerului Muncii sau alte organizatii, precum si implicarea activa in ateliere de lucru, seminarii, conferinte, programe de schimburi de experienta, stagii de mobilitate, burse.

2. Rezultatele autoevaluarii si evaluarilor externe trebuie sa constituie reperele de baza ale demersurilor personale permanente de formare / perfectionare profesionala continua si invatare formala, informala si non-formala.

b. Informare profesionala personala

Informarea personala presupune cunoasterea aspectelor teoretice si practice ale domeniului, politicilor nationale si internationale cu privire la consiliere, a legislatiei si informatiilor actualizate din domeniu (profile ocupationale, ziare cu informatii despre cariera sau alte materiale scrise, transmise prin mass-media, sisteme interactive computerizate, casete audio-video).

c. Deschidere si flexibilitate

Deschiderea si flexibilitatea se dovedesc prin adoptarea unor atitudini profesionale de lucru care pot viza: utilizarea calculatorului, a bazelor de date, elaborarea unui web site, lucrul in grupul de specialisti, adaptarea la situatii noi, invatarea / cunoasterea de limbi straine, urmarea unor cursuri de specializare in management institutional si managementul informatiilor (identificarea surselor, colectare, pre-prelucrare, diseminare).

B.3. Utilizarea tehnologiilor informatice si de comunicare - TIC

a. Avantaje si limite

Pentru ca utilizarea TIC sa constituie avantaje pentru cei consiliati, este necesar sa se observe urmatoarele: cresterea gradului de autonomie a clientului fata de consilier; sporirea capacitatii de stocare si regasire a datelor; facilitarea invatarii si memorarea informatiilor prin repetarea accesarii; flexibilitatea selectarii si organizarii datelor.

In aceiasi termeni de mai sus, sunt considerate dezavantaje urmatoarele aspecte observabile: pasivitatea receptarii, depersonalizarea comunicarii, perisabilitatea informatiilor.

b. Consilierea asistata tehnologic

1. Consilierea asistata tehnologic se realizeaza prin instrumente ca: web site, video-conferinta, e-mail, chat, telefon.

2. Consilierul care utilizeaza resurse TIC asista clientii pentru a beneficia de aceste facilitati si se va asigura ca:

persoanele consiliate sunt in masura sa utilizeze aceste instrumente;

instrumentele raspund nevoilor persoanei consiliate;

persoana consiliata intelege scopul si functionarea programului de consiliere.

B.4. Consilierul formator

a. Cerinte de competenta

Serviciile de formare, practica sau supervizare a studentilor viitori consilieri vor fi oferite de consilierii care indeplinesc in propria lor formare competentele mentionate anterior.

b. Evaluarea formarii

Calitatea performantelor persoanelor supervizate trebuie evaluata conform grilelor specifice impuse de institutia care organizeaza activitatea de formare.

c. Etica profesionala

Codul etic si standardele de exercitare a profesiei de consilier se constituie in repere profesionale obligatorii in relatiile cu clientii serviciilor oferite de acesta.

Sectiunea C: EVALUAREA CONSILIERILOR

C.1. Termenii desfasurarii activitatii

a. Aria de competenta

Consilierul are obligatia profesionala sa isi exercite profesia in aria sa de competenta, la un inalt nivel calitativ si cu onestitate.

b. Utilizarea resurselor

Consilierul va utiliza toate resursele profesionale disponibile pentru ameliorarea situatiei clientilor.

C.2 Supervizare si consultanta

a. Niveluri de supervizare / consultanta

Consilierul va solicita si va intreprinde actiunile necesare obtinerii supervizarii / consultantei in functie de nivelul de competenta si stadiul dezvoltarii sale profesionale.

b. Relatii de supervizare / consultanta

Consilierul, prin initierea relatiilor de supervizare / consultanta, va obtine niveluri de competenta necesare furnizarii de servicii de calitate in consiliere si orientare.

C.3. Evaluarea si monitorizarea activitatii consilierului

a. Tipuri de evaluare profesionala

Activitatea consilierului va face obiectul unor evaluari profesionale periodice care sa duca la ameliorarea continua a calitatii serviciilor oferite.

b. Instrumentele de evaluare

Consilierul va utiliza in evaluare numai instrumente specifice, propuse de coordonatorii metodologici sau asociatiile profesionale.

c. Rezultatele evaluarii

Consilierul isi va focaliza activitatea astfel incat performantele sale evidentiate prin evaluari periodice sa se constituie in elemente obiective de referinta ale activitatii si promovarii sale profesionale.

b. Monitorizare

Activitatea consilierului va fi supusa unei monitorizari profesionale periodice, in vederea ameliorarii continue a propriei activitati.

Sectiunea C: EVALUAREA CONSILIERILOR

C.1. Termenii desfasurarii activitatii

a. Aria de competenta

1. Aria de competenta este stabilita prin diplome si certificate recunoscute la nivel local / national / international, conform pregatirii de baza si specializarilor.

2. In situatia in care complexitatea cazului depaseste competenta consilierului, clientul trebuie recomandat unui alt practician cu pregatire corespunzatoare. Aceasta eventualitate trebuie comunicata clientului.

b. Utilizarea resurselor

Realizarea activitatii la un inalt nivel calitativ presupune alocarea tuturor resurselor disponibile (cunostinte, timp, metode etc.) pentru stabilirea unei relatii adecvate, identificarea problemelor si rezolvarea situatiei clientului.

C.2 Supervizare si consultanta

a. Niveluri de supervizare / consultanta

Beneficiarii relatiei de supervizare / consultanta se pot situa intr-una din urmatoarele situatii:

debutant (I);

cu experienta medie (II);

cu experienta si specializari suplimentare (III).

Pentru primele doua niveluri este necesara initierea unei relatii de supervizare. Nivelul ultim reclama o relatie de consultanta.

b. Relatii de supervizare / consultanta

1. Tipurile de relatii de supervizare / consultanta sunt urmatoarele:

relatia de supervizare de nivel I presupune o abordare didactica prin: oferire de informatii, largirea perspectivelor, oferire de modele (joc de rol, simulari), feedback in urma inregistrarilor video / audio sau observarii directe, asistenta in conceptualizarea problemelor clientului si dinamica procesului de consiliere. Supervizarea nu se va face pe baza informatiile verbale ale celui supervizat despre sine sau pe baza auto-caracterizarilor;

relatia de supervizare de nivel II presupune incurajarea autonomiei celui supervizat prin: asistenta pentru gasirea unor solutii la cazurile atipice sau dilematice, sugestii pentru rezolvarea unor incidente critice, compararea diferitelor tipuri de abordari utilizate in consilierea carierei;

relatia de consultanta de nivel III este de tip suport profesional oferit de un coleg mai experimentat si deschis schimburilor de opinii cu privire la practica in domeniul consilierii. Consultanta se desfasoara sub forma unor discutii de pe urma carora beneficiaza ambele parti.

2. Alegerea supervizorului / consultantului, precum si frecventa sedintelor trebuie stabilite prin acordul partilor.

C.3. Evaluarea si monitorizarea activitatii consilierului

a. Tipuri de evaluare profesionala

1. Evaluarea activitatii consilierului trebuie realizata de catre consilierul insusi (autoevaluare), de catre colegi (inter-evaluare), de un expert in domeniu sau de coordonatorii ierarhici profesional. Beneficiarii serviciilor de consiliere pot oferi sugestii care contribuie la evaluarea activitatii consilierului.

2. Evaluarea activitatii tuturor consilierilor dintr-o institutie se poate constitui, in anumite conditii, in evaluare institutionala.

b. Instrumentele de evaluare

Instrumentele utilizate in evaluarea consilierului se refera la fise de evaluare si chestionare; acestea contin doua tipuri de indicatori:

Indicatori cantitativi utilizati in evaluarea activitatii consilierului (raspund la intrebarile: Cat de mult? Cat de des?), de exemplu:

Activitatea de informare:

numarul de surse semnificative de informare consultate;

numarul de materiale de informare produse (pe diferite suporturi).

Activitatea de consiliere:

numarul de persoane (elevi, studenti, adulti, someri) care au beneficiat de consultatii de specialitate. Statistica va fi facuta pe zi / saptamana / luna / semestru / an;

numarul de activitati organizate: sesiuni de consiliere, sesiuni de informare, conferinte publice, colaborari cu institutii din domeniu.

Activitati de testare psihologica:

numarul persoanelor testate (in functie de gen, ocupatie, profesie).

Indicatori calitativi utilizati in evaluarea activitatii consilierului (raspund la intrebarile: Cat de util? Cat de bun?), de exemplu:

satisfactia clientilor fata de serviciile oferite;

impactul informarii, consilierii si orientarii asupra clientului (in plan personal si profesional);

eficienta economica si sociala a serviciilor de informare, consiliere si orientare.

c. Rezultatele evaluarii

Rezultatele activitatii de evaluare sunt pastrate in portofoliul personal al consilierului si in baza de date interna a institutiei, pentru a putea fi verificate, revazute si valorificate in elaborarea rapoartelor de activitate periodice sau pentru a demara activitati de formare continua.

b. Monitorizare

Monitorizarea activitatii consilierului trebuie realizata in regim de co-monitorizare sau condusa de un coleg cu mai multa experienta, coordonatorul institutiei sau instantele profesionale ierarhice. Acest proces se realizeaza conform cu obiectivele stabilite si pe baza unor indicatori de performanta.

Sectiunea D: ACTIVITATEA STIINTIFICA

D.1. Subiectii cercetarii stiintifice

a. Atitudinea fata de subiect

Consilierul este responsabil in activitatea de cercetare pentru starea de confort psihologic si asigurarea anonimatului subiectilor.

b. Obtinerea consimtamantului subiectilor

Consilierul va obtine acordul prealabil al clientului pentru a fi subiect al unei activitati de cercetare stiintifica.

D.2. Desfasurarea cercetarii

a. Norme generale de procedura

Consilierul va proiecta si conduce activitati de cercetare si va redacta rapoarte in conformitate cu principiile etice, legislatia in vigoare, regulile institutiei din care face parte si metodologia cercetarii stiintifice cu subiecti umani.

b. Calitatea cercetarii

Consilierul trebuie sa se asigure ca respecta metodologia si exigentele de calitate ale cercetarii specifice domeniului.

D.3. Publicarea rezultatelor

a. Nedistorsionarea rezultatelor

Consilierul va tine cont de toate variabilele care pot influenta rezultatele si interpretarea cercetarii si le va mentiona ca atare.

b. Acuratetea rezultatelor

Consilierul va organiza, desfasura si raporta rezultatele cercetarii intr‑o maniera transparenta si clara, astfel incat cercetarea sa poata fi reluata / verificata / continuata si de alti profesionisti.

D.4. Recunoasterea contributiilor la cercetare

a. Recunoasterea rezultatelor predecesorilor

Consilierul se va informa si va tine cont de rezultatele cercetarilor anterioare in domeniu pe parcursul propriilor cercetari.

b. Recunoasterea contributiei colaboratorilor

Consilierul cercetator / coordonatorul stiintific va acorda drepturile de recunoastere stiintifica a celor care au contribuit la realizarea cercetarii.

Sectiunea D: ACTIVITATEA STIINTIFICA

D.1. Subiectii cercetarii stiintifice

a. Atitudinea fata de subiect

Confortul psihologic al subiectilor cercetarii se refera la: preintampinarea provocarii traumelor psihice, fizice sau cu efecte sociale asupra subiectilor investigati, respectarea unicitatii fiecaruia, evitarea afectarii vietii private, protejarea identitatii atunci cand se utilizeaza informatiile confidentiale in scop de cercetare sau publicitate.

b. Obtinerea consimtamantului subiectilor

1. Obtinerea consimtamantului subiectilor de a participa la o cercetare presupune informarea prealabila a acestora asupra:

scopului cercetarii;

beneficiilor sau schimbarilor potentiale care pot aparea in urma participarii la cercetare fie in plan personal (la subiecti), fie in cadrul social larg;

pastrarii confidentialitatii datelor obtinute in cadrul cercetarilor;

participarii voluntare la cercetare;

conditiilor in care consimtamantul de participare poate fi retras.

2. Situatiile in care un subiect nu isi poate exprima acordul pentru participarea la cercetare sunt urmatoarele: persoane cu dizabilitati psihice, detinuti, minori, copii aflati in plasament maternal, varstnici aflati sub tutela - ingrijirea altor persoane / institutii.

3. Persoanele carora consilierul le poate solicita acordul pentru participarea la cercetare a subiectului incapabil de exprimarea consimtamantului sunt urmatoarele: parinti, sot / sotie, rude apropiate, asistent maternal, tutori, conducerea institutiilor in ingrijirea carora se afla orfanii / varstnicii. In cazul in care nu exista nici o persoana careia sa i se poata solicita acordul (copiii strazii, copii orfani etc.), vor fi instiintate autoritatile publice locale sau institutiile care asigura institutionalizarea / asistenta.

4. Participarea la cercetare poate fi remunerata sau nu, in functie de acordurile stabilite intre parti.

D.2. Desfasurarea cercetarii

a. Norme generale de procedura

1. Conflictele de interese in cercetarea stiintifica intre legislatia nationala si cea internationala trebuie aduse la cunostinta conducatorilor institutiei si asociatiilor profesionale. Decizia va fi luata prin consensul membrilor sus mentionati. Daca nu se ajunge la un acord, cercetarea trebuie modificata astfel incat sa intruneasca toate conditiile legale.

2. Metodele si tehnicile care se abat de la procedura standard de cercetare pot fi considerate metode si tehnici inovative sau variante ale metodelor standard si, in aceste cazuri, consilierul se va consulta cu supervizorii sai si va lua masuri de protectie suplimentara a drepturilor subiectilor cercetarii.

b. Calitatea cercetarii

Standardele de calitate in cercetare trebuie asigurate prin: consultarea bibliografiei existente in domeniu, consultarea datelor statistice nationale si internationale, respectarea normelor deontologice ale investigatiilor stiintifice, adoptarea unei metodologii de cercetare in consens cu tipul cercetarii si obiectivele propuse, redactarea onesta a rapoartelor de cercetare.

D.3. Publicarea rezultatelor

a. Nedistorsionarea rezultatelor

Variabilele care pot influenta rezultatele cercetarii sau interpretarea datelor sunt: conditiile de desfasurare, subiectivitatea evaluatorului, paradigma teoretica a evaluatorului, particularitatile lotului de subiecti, calitatea instrumentelor de colectare a datelor.

b. Acuratetea rezultatelor

1. Prezentarea rezultatelor cercetarii presupune explicarea clara si neechivoca a:

ipotezelor cercetarii;

strategiilor de lucru;

modalitatilor de obtinere a rezultatelor;

concluziilor;

limitelor cercetarii.

2. Criteriile minimale care trebuie indeplinite de cercetarile derulate in acest domeniu vizeaza: onestitatea stiintifica, prelucrarea statistica nedistorsionata a datelor, mentionarea preluarii unor informatii si concluzii din alte cercetari.

3. Consilierul - cercetator are in totalitate responsabilitatea pentru modul de prezentare, continutul si diseminarea rezultatelor cercetarii.

D.4. Recunoasterea contributiilor la cercetare

a. Recunoasterea rezultatelor predecesorilor

Rezultatele cercetarilor in domeniu ale altor autori pot fi utilizate respectand dreptul de autor, ceea ce presupune mentionarea numelui autorului citat, titlul cartilor / articolelor utilizate (in cadrul textului, in note de subsol sau la bibliografie) sau obtinerea prealabila a dreptului de utilizare / copiere a unor materiale, in cazul in care autorul / editura cer acest lucru.

b. Recunoasterea contributiei colaboratorilor

In cazul activitatilor de cercetare in echipa, contributia fiecarui membru trebuie mentionata si recunoscuta ca atare, dupa caz: in introducere, prefata, cuprins, note de subsol sau bibliografie.

Sectiunea E: RELATIILE CU TERTII

E.1. Colaborare

a. Natura colaborarii

Consilierul va dezvolta in mod curent relatii de colaborare cu tertii si in mod prioritar atunci cand interesele clientului impun acest lucru.

b. Informarea tertilor

Consilierul va oferi persoanelor si institutiilor cu care colaboreaza - in vederea transferarii clientului la un alt consilier sau alte servicii - toate informatiile necesare demararii unei noi relatii profesionale cu fostul sau client.

c. Relatiile cu comunitatea locala

Consilierul va dezvolta relatii profesionale active cu comunitatea locala, ale carei nevoi si interese sunt vizate prin activitatea de consilierea carierei.

E.2. Persoane semnificative pentru client

a. Colaborarea cu familia / rudele sau reprezentantii legali

1. Consilierul va colabora cu familia si rudele clientului, pentru a-i intelege problemele, a asigura un mediu familial armonios si a dezvolta un proces eficient de consiliere si orientare.

2. Consilierul va consilia si parintii clientului, atunci cand considera ca acest demers este in interesul clientului.

3. Consilierul va furniza acele informatii relevante pentru parinti (respectand totodata aspectele etice ale relatiei cu persoana consiliata) care sa contribuie la o mai buna cunoastere a propriilor copii si adecvarea comportamentului / atitudinii lor fata de acestia.

4. Consilierul va contribui la construirea si dezvoltarea unui parteneriat scoala - parinti in scopul consilierii si orientarii scolare si profesionale a copiilor.

b. Grupul de prieteni

Consilierul va lua masurile necesare pentru diminuarea / inlaturarea influentelor evident nefavorabile ale grupului de prieteni, anturajului sau altor persoane tranzitoriu nefaste pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii si carierei clientului.

E.3. Persoane si institutii ca surse de informatii

a. Surse de informatii

Consilierul va identifica si utiliza toate sursele potentiale de informare personala pentru a-si constitui propria baza de date, in conformitate cu nevoile anticipate ale clientilor.

b. Institutii de invatamant

Consilierul va stabili relatii de colaborare sistematice cu toate categoriile de institutii furnizoare de educatie si formare in scopul informarii reciproce.

c. Cadre didactice

Consilierul scolar, precum si consilierii din alte institutii conexe sistemului de educatie vor colabora cu cadrele didactice in vederea dezvoltarii personalitatii si carierei elevilor sau studentilor prin informare si consiliere.

d. Agentii de plasarea fortei de munca

Consilierul va oferi clientilor informatii despre toate categoriile de servicii in vederea facilitarii integrarii pe piata fortei de munca.

e. Ofertanti de locuri de munca

Consilierul va colabora cu angajatorii / patronii si serviciile publice sau private de plasarea fortei de munca in scopul bunei informari despre piata muncii a persoanelor consiliate.

f. Asociatii profesionale

Consilierul se va afilia la asociatii profesionale din domeniu pentru dezvoltarea profesionala proprie si a domeniului.

Sectiunea E: RELATIILE CU TERTII

E.1. Colaborare

a. Natura colaborarii

1. Colaborarea consilierului cu alti profesionisti din domeniu sau institutii trebuie initiata atunci cand relatia cu un client este neproductiva, incompatibila sau nedorita de una dintre parti.

2. Pentru rezolvarea altor probleme ale clientilor decat cele de informare, consiliere si orientare sau pentru anumite aspecte asupra carora consilierul isi declina competenta, acesta este responsabil pentru identificarea, contactarea si trimiterea clientilor la alti specialisti, cat si pentru monitorizarea programului de interventie.

3. Trimiterea clientului la alti specialisti trebuie facuta in situatii care necesita o interventie specializata ce poate fi realizata in conditii mai bune de alti profesionisti sau de alte institutii. Situatiile care impun un astfel de demers sunt - de regula - urmatoarele: tulburari usoare de personalitate spre un cabinet psihologic; tulburari psihice grave spre un cabinet de psihiatrie; consum de droguri si alcool spre centre speciale de terapie si dezintoxicare sau spre cabinete psihologice; probleme de sanatate spre cabinete medicale; probleme de vorbire spre cabinete de logopedie. Alte categorii de situatii sunt cele care vizeaza chestiuni juridice, administrative si financiare.

4. In toate cazurile cand clientul beneficiaza de serviciile mai multor specialisti in acelasi domeniu sau din sectoare diferite, consilierii / profesionistii trebuie sa isi sincronizeze strategiile de abordare si rezolvare a problemelor clientului comun.

b. Informarea tertilor

Solicitarea unei relatii de colaborare cu tertii sau transferul clientului la un alt consilier sau institutii ofertante de servicii de consiliere trebuie sa cuprinda:

precizarea problemei care face obiectul cererii de colaborare sau transfer al clientului;

strategia adoptata pana atunci in relatia cu acesta;

planul de consiliere individuala;

calificarea profesionala a consilierului sau

alte categorii de informatii solicitate de terti si considerate necesare pentru rezolvarea in comun a problemei.

In anumite situatii, este necesar acordul clientului pentru schimbarea ofertantului de servicii de consiliere.

c. Relatiile cu comunitatea locala

Reprezentantii comunitatii locale (managerii intreprinderilor, patronii, directorii de scoli, lideri sindicali, directorii unor institutii publice) trebuie informati despre serviciile de consiliere oferite si, totodata, implicati in proiecte din acest domeniu.

E.2. Persoane semnificative pentru client

a. Colaborarea cu familia / rudele sau reprezentantii legali

In interesul clientului, trebuie valorificat potentialul familiei in sensul influentarii pozitive orientate spre deciziile cu privire la studiu si munca.

2. Colaborarea cu factorii relevanti in succesul dezvoltarii carierei clientului (familie sau rude) trebuie sa se realizeze ori de cate ori se identifica factori perturbatori in mediul de viata al acestuia.

3. Consilierea parintilor sau sustinatorilor legali ai clientului trebuie sa se faca atunci cand au fost identificate relatii intra-familiale nearmonioase intre copil si parinti, cand rezolvarea problemelor clientului fara ajutorul acestora nu este posibila sau ar presupune eforturi si costuri mari. Demersul se considera realizat daca s-a reusit contactarea si dialogul initial cu parintii, cat si colaborarea efectiva in privinta strategiei de consiliere.

4. Colaborarea cu familia si informarea parintilor trebuie sa se faca in termenii principiilor confidentialitatii, intregul demers centrandu-se pe o pedagogie pozitiva.

b. Grupul de prieteni

1. Interventia consilierului in situatia existentei unor influente negative din partea grupului de prieteni (anturaj nefavorabil caracterizat prin comportamente si limbaj inadecvate, consum de tutun, alcool sau droguri) presupune contactarea parintilor, consilierilor scolari sau profesorilor si construirea unei strategii de diminuare / incetare a influentelor negative, de protectie si buna dezvoltare personala a clientului.

2. In sprijinul solutionarii optime a problemelor clientului, cu acordul acestuia, trebuie atrase si alte persoane cu potential de influentare pozitiva: persoane publice, autoritati, profesionisti din diferite domenii, antreprenori privati.

E.3. Persoane si institutii ca surse de informatii

a. Surse de informatii

Sursele potentiale de informare utilizate de consilierii ofertanti de servicii de informare, consiliere si orientare sunt urmatoarele: autoritati publice; organizatii non-guvernamentale si private; agentii de ocuparea fortei de munca; scoli si alte institutii furnizoare de educatie si formare profesionala; directori de scoli, profesori; inspectorate scolare; asociatii profesionale; agenti economici; asociatii patronale; parinti; elevi, studenti; lideri sindicali; media (TV, radio, ziare si reviste cu anunturi, web site).

b. Institutii de invatamant

1. Relatiile cu institutiile ofertante de educatie si formare - formala si informala - de toate nivelurile si profilurile pentru toate categoriile de tineri sau adulti, localizate in tara sau peste hotare se stabilesc pentru a putea raspunde in mod corect si prompt la orice cerere de informatii ale clientilor cu privire la rutele posibile de invatare si profesionalizare.

2. Sursele de informare cu privire la oferta de educatie si formare sunt reprezentate de persoanele si autoritatile in drept sa detina aceste categorii de date: Ministerul Educatiei, Ministerul Muncii, Institutul de Stiinte ale Educatiei, Inspectorate scolare, Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca, Centrul National de Resurse pentru Orientare Profesionala, Centre de asistenta psihopedagogica, Agentii pentru formarea continua a adultilor, sindicate, asociatii profesionale, scoli, web site-uri ale unitatilor de invatamant de toate nivelurile, pliante si alte materiale de informare ale scolilor si institutiilor de invatamant superior, portaluri pe Internet, ziare specializate tematic.

c. Cadre didactice

1. Sprijinul acordat cadrelor didactice - din scolile de orice nivel - consta in rezolvarea impreuna cu acestia a unor probleme psihologice si educative, de inadaptare scolara, consiliere scolara sau indecizie cu privire la filierele scolare si profesionale viitoare ale elevilor.

2. Colaborarea cu cadrele didactice vizeaza si sprijinirea acestora - la cerere - in ameliorarea performantelor didactice, succes profesional, abilitare in dezvoltarea carierei elevilor.

d. Agentii de plasarea fortei de munca

1. Serviciile de informare, consiliere si orientare furnizate de consilier in cadrul agentiilor de plasarea fortei de munca si oferite in scopul bunei integrari pe piata fortei de munca si dezvoltarii carierei profesionale a clientului trebuie sa vizeze minimal informatii despre toate categoriile de agentii si servicii de plasarea fortei de munca, dar si: elemente de autocunoastere, mecanisme de luarea deciziei, tehnici de cautarea si ocuparea unui loc de munca, prezentare personala si planificarea carierei, managementul informatiilor, formare continua, stil de viata.

2. Colaborarea consilierului cu persoanele si institutiile relevante in domeniul plasarii fortei de munca trebuie sa dea o imagine despre eficienta externa si sociala a serviciilor de informare, consiliere si orientare furnizate.

3. Colaborarea consilierului si facilitarea contactarii reprezentantilor agentiilor de plasarea fortei de munca (publice sau private) de catre client se realizeaza pe cai formale si dupa incheierea unui proces de consiliere a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.

e. Ofertanti de locuri de munca

Colaborarea cu angajatorii / patronii si agentiile de plasare trebuie sa fie permanenta si urmareste sprijinirea clientilor in vederea integrarii pe piata fortei de munca. Informatiile oferite de consilier trebuie sa vizeze minimal: numele agentiei / serviciului de plasare, programul de lucru cu publicul, actele necesare depunerii candidaturii, cerinte exprimate de angajator, stagii practice necesare.

f. Asociatii profesionale

Asociatia profesionala in care doreste sa se inscrie si sa activeze consilierul trebuie sa fie una de profil, oficial inregistrata si cu personalitate juridica, de nivel zonal, regional, national, european sau international si ale caror obiective si statut sunt concordante cu interesele profesionale proprii.

Sectiunea F. MANAGEMENT INSTITUTIONAL

F.1. Elaborarea si evidenta documentelor

a. Documente administrative

Consilierul are obligatia profesionala de a crea, completa si actualiza documentele administrative necesare pentru buna desfasurare a activitatii.

b. Baze de date

Consilierul va dezvolta baze de date extinse si diverse pentru a veni in sprijinul nevoilor de informare ale clientilor.

c. Gestionarea datelor

Consilierul va completa si actualiza fisele clientilor care beneficiaza de serviciile sale, precum si dosarele de evidenta a activitatilor de consiliere.

F.2. Coordonarea activitatilor

a. Organizarea activitatilor

Consilierul coordonator va proiecta, organiza si coordona intalniri ale specialistilor din acest domeniu si activitati specifice de consiliere.

b. Indrumarea personalului

Consilierul coordonator va asigura indrumarea personalului din retea in scopul valorificarii potentialului si perfectionarii resurselor umane.

c. Colaborarea cu institutiile coordonatoare

Consilierul coordonator va pastra legatura cu institutiile sau forurile ierarhice.

F.3. Activitatea de marketing si atragere de fonduri

a. Strategii de marketing

Consilierul va utiliza strategii eficiente de marketing in scopul cresterii gradului de vizibilitate a serviciilor acordate.

b. Resurse de auto-informare

Consilierul va semnala, recomanda si incuraja clientii, pe diferite cai, sa se auto-informeze inainte de a lua legatura in mod direct cu personalul specializat in consiliere.

c. Atragerea de fonduri

Consilierul va face demersurile necesare pentru atragerea de fonduri in vederea asigurarii finantarii unor proiecte noi ale institutiei, menite sa duca la sporirea eficientei activitatii de informare, consiliere si orientare.

F.4. Asigurarea bazei materiale

a. Resurse si dotari

Consilierul va face demersuri pentru achizitionarea si utilizarea eficienta a resurselor sau dotarilor in activitatile de consiliere.

b. Instrumente de specialitate

Consilierul va procura, elabora si actualiza instrumente de specialitate si materiale de lucru pentru activitatile de consiliere.

Sectiunea F. MANAGEMENT INSTITUTIONAL

F.1. Elaborarea si evidenta documentelor

a. Documente administrative

Documentele administrative utilizate de consilier (consilierul coordonator) in activitatea curenta sunt: planul managerial, fisa postului, regulamentul de organizare si functionare a institutiei, rapoarte de activitate, regulament de ordine interioara, fise de evaluare a activitatii consilierului, fisa de evaluare institutionala.

b. Baze de date

1.Bazele de date includ informatii referitoare la reteaua scolilor de toate tipurile si nivelurile, ofertele de locuri de munca vacante, ofertele de formare profesionala.

2. Bazele de date sunt structurate pe baza unor criterii care sa permita identificarea rapida a informatiilor solicitate de clienti.

3. Bazele de date trebuie actualizate si imbogatite periodic.

c. Gestionarea datelor

Fisele clientilor, dosarele de evidenta a activitatilor trebuie intocmite pe suport hartie sau in format electronic, astfel incat sa permita analiza sedintelor, metodelor, tehnicilor utilizate si masurarea eficientei si eficacitatii activitatii desfasurate.

F.2. Coordonarea activitatilor

a. Organizarea activitatilor

Intalnirile profesionistilor (conferinte, simpozioane, congrese, stagii de formare) trebuie sa se desfasoare periodic, la nivel local, regional sau national in vederea perfectionarii profesionale, diseminarii bunelor practici in domeniu, a rezultatelor activitatii de cercetare, asigurarii comunicarii eficiente.

b. Indrumarea personalului

Indrumarea personalului din reteaua de consiliere se desfasoara prin intermediul urmatoarelor modalitati:

monitorizarea activitatilor desfasurate;

evaluarea consilierilor din retea;

supervizarea activitatii consilierilor;

acordarea de sprijin metodologic;

furnizarea unor materiale si informatii de specialitate;

colaborarea in cadrul unor proiecte comune.

c. Colaborarea cu institutiile coordonatoare

Institutiile care au un rol de coordonare administrativa si metodologica a retelelor de consiliere sunt: Ministerul Educatiei, Ministerul Muncii, Inspectoratul Scolar, Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca, Institutul de Stiinte ale Educatiei, Casa Corpului Didactic.

F.3. Activitatea de marketing si atragere de fonduri

a. Strategii de marketing

Strategiile de marketing utilizate presupun: prezentarea ofertei de servicii (obiective, activitati, rezultate, arie de preocupari, costuri, orar - prin presa scrisa, radio, TV), editarea pliantelor de informare, crearea de web site-uri, postere, ghiduri, editarea unor reviste specializate de informare, difuzarea de CD-uri, casete video, casete audio, dischete, carti.

b. Resurse de auto-informare

Resursele de auto-informare ale clientilor (web site, brosuri, ghiduri) trebuie sa includa informatii esentiale despre serviciile de consilierea carierei (adrese, categorii de servicii oferite, situatii tipice intalnite in practica).

c. Atragerea de fonduri

1. Atragerea de fonduri din surse publice sau private, finantari efectuate prin proiecte europene, parteneriate, contracte de servicii etc. trebuie utilizate pentru dezvoltarea bazei materiale a consilierilor, achizitionarea de instrumente de lucru, producerea de materiale de informare.

2. Initierea de proiecte noi sau participarea, ca partener, la proiecte finantate de organisme nationale si internationale sunt mijloace importante de dezvoltare profesionala si institutionala.

F.4. Asigurarea bazei materiale

a. Resurse si dotari

1. Nevoile clientilor, cat si obiectivele si prioritatile urmarite in consilierea carierei sunt repere de evaluare a eficientei utilizarii resurselor materiale si dotarilor aferente.

2. Ambianta de lucru corespunzatoare si buna functionare a echipamentelor (calculator, copiator, telefon, fax, imprimanta, echipamente audio-video etc.) sunt esentiale pentru oferirea de servicii de consilierea carierei de calitate, operationale si complexe.

b. Instrumente de specialitate

Instrumentele de specialitate necesare activitatii consilierului sunt: teste psihologice (in format creion / hartie sau electronic), chestionare, fise psihopedagogice, profile ocupationale, baze de date pe calculator, aparatura de testare psihologica.