Utilizarea CPI in domeniul resurselor umane

Utilizarea CPI in domeniul resurselor umane

Harrison G. Gough - psiholog american, creatorul inventarului de Personalitate California, recunoscut ca unul dintre cele mai populare inventare moderne de evaluare obiectiva a personalitatii care a cunoscut dealungul deceniilor o larga utilizare internationala. Unul dintre studiile comparative care efectua o meta-analiza a 37 teste de personalitate descopera inca din 1988 ca CPI este cel mai bun inventar de personalitate. Perspectiva din care construieste H. Gough chestionarul este dubla: contextul de utilizare si conceptele care exista deja in domeniul comportamentului interpersonal. Harrison Gough afirma explicit unul dintre principalele motive care l-au determinat sa inceapa construirea unui nou inventar de personalitate, motiv care se poate retine ca principiu director in interpretarea textului: "pentru mine, principiul prim si cardinal este ca textele sunt facute pentru a fi utilizate iar in principiu subsidiar este ele ca ele trebuie utilizate in intelegerea analizei de caz individual" Megargee 1972.

In cinstructia scalelor CPI nu a adoptat o viziune formala asupra personalitatii ci a adoptat o metoda care porneste de la situatii in care se cere utilizat textul in functie de aceste situatii a construit masuratori care se bazau pe acele constructe deja operationale in felul in care se comportan indivizii in contexte specifice denumite de Gough "concepte populare".

In modul cum il defineste Gough un "concept popular" nu este doar un termen utilizat in vorbirea curenta ce are si calitatea de a transcede o societate particulara: de exemplu: termenul de "responsabil" sau "iresponsabil" se regaseste in vorbirea curenta a diferitelor societati. In aceeasi masura ca sa utilizam un exemplu al autorului termenul de "dominant" era utilizat de Plutarh oentru descrierea lui Caesar, dar este utilizat dar si de omul obisnuit de astazi cand caracterizeaza de pilda un personaj politic cu o prezenta sociala pregnanta.

Pentru Gough, scopul fiecarei scale este sa reflecte cat de fidel posibil un aspect, o anume tema a comportamentului interpersonal.

In 1948, Gough publica primele scale; in 1951 apare prima editie de 15 scale din CPI; in 1957 apare prima editie de 18 scale cuprinzand 468 de itemi + 12 care reapar cu un total de 480 de itemi centrati mai ales pe comportamente tipice, sentimente, opinii, atitudini. Studiile ulterioare au condus la o noa reformulara a chestionarului in 1987 cu 20 de scale si un total de 462 itemi.

Referitor la interpretarea chestionarului Gough subliniaza in mod expres ca nu trebuie interpretat decat de profesionisti calificati in utilizarea CPI, in masura in care una dintre criticile ce]le mai dificile aduse ideii "conceptelor populare" consta in problema, daca nu cumva aceste cuvinte, in utilizarea lor zilnica nu au castigat un bagaj de inteles conotativ si nu cumva este astfel imposibil sa le operationalizezi si sa le limitezi la o definire stintifica exacta.

Argumentul lui Gough este ca doreste sa evalueze tocmai constructul asa cum este definit cultural cu toate conotatiile sale subtile si cu denotatia sa formala. Gough isi face unu punct de sprijin din faptul ca aceste constructe populare sunt universale, atat cultural cat si in timp. Multe studii pornite initial dintr-un specticism fata de astfel de intuitie psihologica a indicat insa ca Inventarul California lucreaza la fel de bine in spatii culturale si sociale diferite de cel america. O alta critica este legata de lipsa de omogenitate a scalelor in sensul in care, nefiind derivate prin analiza factoriala nu reprezinta toata puritatea factoriala caracterizata altor texte si coreleaza inalt intre ele si toate cu "dezirabilitatea" sociala.

Forma de baza a CPI cuprinde 18 scale si este larg utilizata in practica diagnostica. Cele 18 scale au fost grupate in 4 grupe de semnificatii psihologice:

Prima grupa cuprinde acele scale care indica mai ales dimensiunile personalitatii ce intervin in afirmarea persoanei: siguranta de sine si adecvarea interpersonala; dominanta; capacitatea de statut; sociabilitateal; prezenta sociala; acceptarea de sine; starea de confort sau de bine psihic; independenta si empatie.

A doua grupa cuprinde scale care indica optiunile valorice si maturitatea interrelationala astfel: resposabilitatea, socializarea, autocontrolul, toleranta, tendinta de a face o buna impresie, alinierea la modelul sau comunalitate si bunastarea personala.

A treia grupa de scale masoara mai ales nivelul motivational in sensul potentialului de realizare personala si a focalizarii pe valorile intelectuale: realizare prin conformism, realizare prin independenta si eficienta intelectuala.

A patra grupa cuprinde scale ce surprind unele modalitati intelectuale ce modeleaza un stil personal astfel: scale de intuitie psihologica, flexibilitate si feminitate/masculinitate.

Ultima revizie CPI a fost facuta in 1996 cu un esantion de 3000 de barbati si 3000 de femei. Este vorba de varianta cu 434 itemi a textului. Cu aceasta ocazie a fost realizat un studiu privind utilizarea textului incepand cu varsta de 13 ani. Cu ajutorul analizei factoriale au indentificat cinci factori in cadrul textului numiti: ascendenta, dependenta, comunalitate/conventionalitate, originalitate, feminitate/masculinitate.

Aceasta varianta curpinde 29 scale (31 pentru varianta romaneasca: 20 scale populare, 3 scale vectbiale, 6 scale speciale. Versiunea romaneasca prezinta 8 scale speciale aparand suplimentar scalele: ostilitate si luptator.

In afara procedurii standard de interpretare a scalelor care nu difera de varianta anterioara ca pasi si ca modalitati, noua varianta include in plus o noua posibilitate, respectiv referirea la un model al personalitatii, denumit de Gough "modelul cuboid". Gough ofera un model conceptual asupra structurii personalitatii, utilizand ca axe cardinale trei vectori: vectorul 1, care semnifica stilul interpersonal, vectorul 2, care semnifica raportarea la normele sociale, si vectorul 3, care semnifica sentimentul personal de competenta.

Acesti vectori, masurati prin scale special structurate, sunt in conceptia lui Gough trei dimensiuni cardinale ale personalitatii, responsabile de stilul personal care este specific comportamentului desfasurat al persoanei.

Aceste dimensiuni trebuie intelese ca un continuum de la un maxim spre un minim, de-a lungul caruia Gough prezinta sapte nivele de comportament care definesc intercorelarea vectorilor la nivelul unei sectiuni transversale a modelului cuboid. Mai exact, intersectia vectorului 1 (extraversia - introversia) si a vectorului 2 (dependenta - independenta de norme) prilejuieste definirea a patru stiluri compor-tamentale, denumite de Gough cu literele grecesti alfa (extravert si dependent), beta (introvert si dependent), gama (extravert si inde-pendent) si delta (introvert si independent).

Interpretarea foii de profil CPI

Avand in vedere modul de construire al C.P.I. permite o interpretare multifazica si profunda, lucru posibil mai ales prin intercorelarea scalelor si prin faptul ca scorul unei scale trebuie inteles ca antrenand in mod necesar o ipoteza legatade comportament, ipoteza la care se poate raspunde prin scorul altor scale. In plus, Gough ofera si modele de intercorelatii empirice intre scorurile la unele dintre scale.

Interpretarea foii de profil devine o munca de cercetare, care presupune formularea de ipoteze si cautarea solutiei, determinarea unor alternative de clarificare a datelor si imbinarea aspectelor intercorelate intr-un model comportamental coerent.

Astfel, se contureaza o structura care ne poate deschide noi ipoteze, care daca nu pot fi direct verificate prin C.P.I. pot oferi alte alternative de interpretare; de exemplu, un comportament care antreneaza varsta subiectului, sexul si unele scale precum Sa, Wb, Cm, Sc etc. poate conduce spre spre ideea unui posibil sindrom psihopatologic, ce poate fi verificat prin MMPI, sau spre ipoteza unui eu neformat, imatur, slab, care poate fi cercetata adecvat prin probe proiective.

Interpretarea protocolului C.P.I. nu se poate face decat de persoane care cunosc teoriile personalitatii, dezvoltarea personalitatii, teoriile motivatiei si valorilor

dar si testul si clarificarile conceptuale. Gough se exprima in acest sens explicand ca C.P.I. este un test profesionist, interpretabil doar de profesionisti care s-au format pentru interpretarea acestei probe.

Validarea profilului

Prima etapa in interpretare este validarea protocolului, validari pe care le construieste autorul initial doar cu ajutorul scalelor Wb, Cm si Gi dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului pe care il interpretezi, sau mai bine-zis, a felului cum poate fi interpretat; invalidarea nu semnifica aici imposibilitatea de a intelege ceva din protocol, dar ofera o cale de acces spre perspectiva din care pot fi facute interpretarile.

Intr-o prima faza se va verifica daca s-a raspuns la toti itemii testului, intrucat itemii necompletati scad validitatea chestionarului. De asemenea, sunt controlate indeciziile, raspunsurile duble, cerandu-li-se subiectilor sa evite astfel de situatii. Se urmareste exsitenTa unui model de raspuns specific adoptat de subiect pentru a face fata sarcinii (este vorba de a raspunde numai negand sau numai acceptand etc). Scalele Wb, Gi si Cm sunt construite pentru a oferi posibilitatea validarii modului in care subiectul a raspuns. Astfel pot aparea situatiile:

- scorurile mici la Wb si Cm, mai ales cele sub nivelul 20 (note standard) indica tendinta subiectului de a raspunde acceptand ('Adevarat') itemii simptomatici; aspectul poate fi verificat si prin nivelele scalelor Sc, To, Ai si Fx, care vor fi foarte mici daca este prezenta tendinta de a accepta un item nefavorabil;

- scorul la Gi este si mai sigur pentru o falsificare in sensul inrautatirii (cu observatia ca acest lucru pare sa fie mai valid la barbati decat la femei); invalidarea unui profil din cauza simularii in sensul negativizarii situatiei nu ne permite sa utilizam adecvat chestionarul pentru a diagnostica forta sau slabiciunea eului ori pentru a evalua dinamica si tendintele conflictuale.

- un scor sub nota T25 la Cm poate sa ne indice: subiectul a raspuns la intamplare; nu a inteles continutul itemilor datorita unui QI sub medie; prezinta un grad neobisnuit de stranietate in felul cum evalueaza lucrurile obisnuite. Ultima din ipoteze poate fi verificata prin scalele abreviate din M.M.P.I.

- scoruri mari la toate scalele, in special la Gi apar atunci cand subiectul falsifica raspunsurile pentru a se pune intr-o lumina favorabila; cercetarile au demonstrat ca acest fenomen este frecvent intalnit la subiectii alcoolici, care nu dispun de un autoreglaj adecvat, astfel incat, raspund cvasi-automat, alegand varianta care li se pare ca este dezirabila social.

Etapele de validare a profilului, pentru varianta C.P.I. elaborata in 1987 sunt

dominate de calcularea ecuatiilor de regresie, folosite atunci cand se constata depasirea scorurilor critice, deci un sens de invalidare. Validarea este etapa premergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a profilului C.P.I.

Profilul candidatului este analizat pe trei directii importante: modul in care se vede pe sine, personalitatea sa si felul in care este perceput de ceilalti Selectia potentialilor angajati depinde, de cele mai multe ori, si de abilitatile sau defectele personale rezultate in urma testarilor psihologice.

Siguranta de sine, implicarea, orientarea spre norme si valori, dar si elemente esentiale negative ce tin de personalitatea ficaruia dintre noi sunt tot atatea aspecte ce ies in evidenta in urma aplicarii testelor specifice. Desi sunt practicate cu precadere de catre multinationale, testarile psihologice sunt un element esential in realizarea profilului comportamental al unui potential angajat. Potrivit specialistilor in resurse umane, acest instrument ar trebui aplicat si in timpul perioadei de angajare, rezultatul unui astfel de test fiind relevant doar pentru o perioada scurta de timp.

Trebuie mentionat faptul ca aceste teste trebuie privite ca instrumente suplimentare ce ofera informatii despre modul in care trebuie sa abordam si sa directionam interviul de recrutare catre anumite zone de interes pe care ni le semnaleaza rezultatele testelor. Testele scot in evidenta anumite aspecte sensibile pe care trebuie sa le avem in vedere in timpul interviului.

Cele mai des utilizate teste pentru realizarea profilurilor comportamentele sunt testele de personalitate si cele de aptitudini. Un astfel de test, de altfel cel mai des utilizat in tara noastra, este CPI 260, datorita usurintei de aplicare si a faptului ca rezultatul este generat de un program specific sub forma unui grafic.

Testele pot urmari toleranta la stres, ambitia, caracterul introvertit sau extravertit etc. Exista insa si situatii in care un test iti arata ca o persoana este extravertita, dar la interviu constati ca de fapt ai in fata un introvertit. Trebuie sa fii pregatit pentru astfel de cazuri.

In ceea ce priveste persoanele abilitate sa faca aceste teste, specialistii in resurse umane considera ca rezultatele ar trebui interpretate de un psiholog

Bibliografie:

- Psihodiagnoza moderna - chestionarele de personalitate (Mihaela Minulescu)

- Curs: "Laborator de evaluare psihologica - curs diagnostic pentru specialisti in Resurse Umane"

Dima (Pantazica) I. Valentina

Universitatea Spiru Haret, Facultatea Sociologie - Psihologie

Sem I. Master - Managementul Organizational al resurselor umane

Tema: Utilizarea CPI in domeniul resurselor umane