CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE
Definitie, Etiologie:
Evaluarea imagistica:
CT ul exclude imediat hemoragia ca fiind cauza accidentului vascular, dar nu poate evidentia ischemia din primele 24-48 ore
RMN ofera date sigure despre localizarea si intinderea infarctului in intervalul primei ore de la debut
Angiografia cerebrala cea mai de incredere metoda de evaluare a sistemului cerebro-vascular, poate detecta stenoze severe si formarea de trombi murali la bifurcatia arterei carotide comune si a vaselor intracraniene, respectiv ocluzia embolica a ramurilor vaselor cerebrale.
PET explorarea fluxului sanguin cu xenon
Manifestari clinice:
In functie de artera afectata
1. Artera cerebrala medie:
paralizia de partea controlaterala a fetei
paralizia de partea controlaterala a bratului si piciorului
diminuarea sensibilitatii in aceeasi arie
afazie motorie
afazie centrala
surditate verbala
agnozie digitala
agrafie senzitiva
acalculie, alexie, dezorientare stanga-dreapta, hemianopsie omonima = Sd. Gerstmann
2. Artera cerebrala anterioara:
paralizia plantei si gambei de partea opusa leziunii
pierderea coticala a sensibilitatii degetelor de la picioare , planta si gamba
incontinenta urinara
rigiditate paratonica
abulie(mutism akinetic)
tulburari de mers si de mentinere a pozitiei
dispraxia membrelor stangi
afazie tactila in membrele stangi
3. Artera coroida anterioara:
hemiplegie controlaterala
hemianestezie si hemianopsie omonima
4. Artera carotida interna:
-daca sunt afectate ambele origini ale cerebralelor anterioare si mijlocii in prezenta unui poligon Willis incomplet.
abulie
stupor cu hemiplegie
hemianestezie
afazie sau anozognozie
5. Artera cerebrala posterioara:
a). Teritoriul periferic(localizarea leziunii in segmentul postcomunicant):
hemianopsie omonima controlaterala
cecitate corticala, acromatopsie
halucinatii vizuale elementare
dislexie verbala
sindrom Balint: ataxie optica si oculara
tulburari de memorie
dezorientare topografica
halucinatii complexe
b). Teritoriul central(localizarea leziunii in segmentul precomunicant al arterei cerebrale posterioare sau in ramurile sale penetrante):
sindrom talamic al lui Djerine si Roussy: pierderea controlaterale a sensibilitatii unui hemicorp superficiala(termica, dureroasa) si profunda(proprioceptiva, tactila), durere, disestezii spontane, coreoatetoza, tremorul intentional, miscari spasmodice ale mainilor
sindrom talamo-perforat: ataxie cerebeloasa incrucisata cu paralizie de nerv III ipsilateral
sindrom Weber: paralizie de nerv III si hemiplegie controlaterala
sindrom. Claude: paralizie de nerv III si ataxie controlaterala
tremor intentional ataxic, ritmic controlateral postural
hemiplegie controlaterala
hemibalism controlateral
6. Arterele vertebrale si cerebrale posteroinferioare
a).Sindrom bulbar medial:
1. de partea leziunii: paralizia cu atrofie a unei jumatati de limba
2.. de parte opusa leziunii:
paralizia mainii si piciorului(respectare fetei)
scaderea sensibilitatii tactile si proprioceptive pe hemicorp
b). Sindrom bulbar lateral:
1. de partea leziunii:
durere, pareza, sensibilitate scazuta pe hemifacies
ataxia membrelor
cadere spre partea leziunii
nistagmus, vertij
2.. de parte opusa leziunii:
sensibilitate termica si dureroasa diminuata pe hemicorp
c). Sindrom de artera bazilara: paralizia sau pareza tuturor extremitatilor si a musculaturii inervate la nivel bulbar
Entitati clinice
Definitie
- se refera la infarctul consecutiv ocluziei datorate aterotrombozei sau lipohialinozei uneia din ramurile penetrante ale poligonului lui Willis, ale trunchiului arterei cerebrale mijlocii sau ale arterelor vertebrale sau arterei bazilare.
Sindroame lacunare:
-combaterea factorilor de risc ai aterosclerozei
Agentii antiagreganti antiplachetari
Aspirina
Dipiridamol
Ticlopidina
2. Terapia anticoagulanta
Heparina
Warfarina
3. Terapia chirurgicala(endarterectomia carotidiana)
- in cazul bolii aterosclerotice ocluzive
Manifestari clinice
- debut brusc, deficit neurologic maximal
a) Artera cerebrala medie:
Sindrom frontal opercular: pareza faciala si afazie sau dizartrie severa
Sindrom plegic brahial tulburari senzoriale corticale
Sindrom de agnozie vizuala stanga
Sindrom cu afazie Broca sau Wernicke
b) Artera cerebrala posterioara:
hemianopsie brusca
c). Artera cerebrala anterioara
- instalarea brusca a unei pareze sau tulburari de coordonare la nivel plantar
Tratament:
A. Tratamentul profilactic
B. Tratamentul acut
Terapia anticoagulanta
Agenti antiplachetari
II. Hemoragia intracerebrala
1. Hemoragia intracerebrala hipertensiva
Cele mai frecvente localizari:
1. Ganglionii bazali:
hemipareza
pierderea sensibilitatii pe hemicorp
hemianopsie controlaterala
afazie(emisfer dominant)
obnubilare, stupor coma
deviatie oculara
2. Cerebel:
varsaturi
ataxie
deviatie oculara
obnubilare
cefalee occipitala
incapacitarea de a merge sau de asta in picioare
3. Punte:
debut brutal al comei
deviatie oculara
pareza miscarilor oculare
decerebrare sau tonus flasc
respiratie ataxica
Tratament:
A. Profilaxie
reducerea hipertensiunii arteriale
Tratarea hipertensiunii severe(evitarea hipotensiunii)
Reducerea presiunii intracraniene
- Manitol
3.Tratamentul chirurgical(evacuarea hematomului)
-in cazul hemoragiilor cerebeloase cu hematoame mai mari de 3cm
diametru
2. Hemoragia subarahnoidiana
a. Anevrismul sacular
cea mai frecventa cauza de hemoragie subarahnoidiana
Manifestari clinice
1. Semne prodromale: pot semnala prezenta unui anevrism sacular nerupt sau cresterea in dimensiuni a acestuia( de ex: paralizie de nerv III, dilatare pupilara, pierderea reflexului fotomotor, durere localizata supra-retroorbital indica prezenta unui anevrism la nivelul arterei comunicante posterioare)
2. Deficite neurologice tardive:
reruptura
hidrocefalia
acuta: stupor, coma
subacuta: somnolenta progresiva, abulie, incontinenta
cronica: dificultati in mers, abulie, incontinenta
vasospasm cu semne tipice pentru teritoriile vasculare implicate:
spasmul arterei cerebrale medii produce hemipareza controlaterala si disfazie
Tratament:
1. Repararea timpurie a anevrismului
2. Reducerea presiunii intracraniene:manitol,hiperventilatie usoara,sedare
3. Hidratare adecvata cu evitarea riscului de ischemie cerebrala
cu diametrul mai mare de 2,5 cm
cele mai frecvente localizari sunt teritoriul carotidei interne intracraniene, bifurcatia arterelor cerebrale medii
c. Anevrismele micotice
- produse de emboli infectanti din endocardita bacteriana, care determina degenerescenta septica a arterelor, cu dilatatie si ruptura ulterioara
sunt mai frecvente la barbati agregare familiala
manifestarile clinice sunt cel mai frecvente intre 10 si 30 ani
50% din cazurile de MAV devin manifeste prin hemoragie intracerebrala, aceasta putand fi masiva ducand la deces rapid, sau poate fi mica (diametrul de 1cm), ducand la simptome minore de focar sau asimptomatica
hidrocefalia poate rezulta cand vena lui Galen se largeste si se transforma intr-un canal de drenaj
simptomele si semnele principale sunt :
cefalea
crize epileptice
hemiplegia asociata cu cefalee
Tratament:
1. Excizia chirurgicala
2. Obliterarea radiologica interventionala
e. Alte cauze de hemoragii intracraniene
traumatismele
boli hematologice
tumorile cerebrale primare sau metastatice
encefalopatia hipertensiva
Evaluarea imagistica a accidentelor vasculare hemoragice
CT detecteaza cu acuratete toate hemoragiile acute cu un diametru de cel putin 1 cm din emisferele cerebrale sau cerebeloase, fara a putea detecta hemoragiile pontine mici.
CT cu substanta de contrast poate evidentia canalele unei MAV inainte de ruptura
RMN poate evidentia malformatiile arterio-venoase ca sursa a hemoragiilor
Terapia de recuperare medicala
a. Sindroamele piramidale. -principii
1. Combaterea spasticitatii:
prevenirea si combaterea stimulilor nociceptivi si a spinelor iritative cutanate, vezicale, digestive, ortopedice
tractiuni lente in ax ale membrelor precedate de exercitii respiratorii si tehnici sau metode de relaxare;
tehnici si metode de facilitare neuro-musculara;
posturari sau imobilizari functionale
biofeedback-ul Basmajan
2. Reeducarea musculara:
tehnici si metode de facilitare neuro-musculara;
controlul si lupta contra aparitiei defotmatiilor ortopedice axiale
reedecarea echilibrului, mersului, prehensiunii
lupta contra sincineziilor
b. Hemiplegia
Recomandari cu caracter general in functie de gravitate
1) Hemiplegia profunda
Ingrijirea bolnavului la pat cu tratament de postura,miscari pasive si masaj.
Dezvoltarea sinergiei primitive de flexie si extensie.
Facilitarea neuro-proprioceptiva.
Folosirea spasticitatii la inceput pentru executarea miscarilor,iar cand devine o piedica, crioterapie.
Amplificarea miscarilor prin exercitii sintetice si ergoterapie.
Ridicarea la verticala si invatarea mersului.
Tratamentul parezei faciale.
2) Hemiplegia de gravitate intermediara
Folosirea pozitiilor inhibitoare.
Miscarile libere numai cand muschii au o forta de gradul 3.
Miscarile globale la inceput, mai putin cele analitice.
Miscarile articulatiilor distale,numai cele care sunt opuse miscarilor primitive.
Ridicarea la verticala,trecand prin toate celelalte pozitii.
Reeducarea mersului.
Reeducarea prehensiunii.
3) Hemiplegia frustra
In primele saptamani se urmareste reeducarea dupa tehnica Bobath.
Se vor stimula contractiile sinergice,numai cele care reproduc schemele normale si vor fi inversate cele primitive.
Miscarile globale se desfasoara pe o traiectorie diagonala,in special pe cea nefolosita de bolnav.
Terapia in functie de stadiul bolii
Stadiul initial ( flasc )
alternarea decubiturilor;
posturari alternante
exercitii generale de respiratie si localizate pentru hemitoracele afectat
pozitionarea membrelor in pozitii fiziologice→ mobilizari pasive lente la amplitudinea maxima care nu produce durere
mentinerea memoriei kinestizice si a proprioceptiei prin mobilizari pasive fiziologice sub control vizual in oglinda
debutul utilizarii metodelor de facilitare neuro-musculara proprioceptiva
Stadiul mediu ( de spasticitate ) si cronic
combaterea spasticitatii si recuperarea neuro-motorie progresiva:
continuarea mobilizarilor pasive ale tuturor articulatiilor
intinderi musculo-tendinoase lente
metoda Bobath→ metoda Kabat
utilizarea sincineziilor prin metoda Brunnstrom
reeducarea miscarii prin folosirea reflexelor tonice ale gatului si a celor labirintice si a elementelor exercitiului fizic terapeutic
tecerea treptata de la miscarea cu rezistenta la miscarea activa voluntara
corectarea posturii si aliniamentului corpului in staica, mers, activitatile cotidiene concomitent cu reeducarea echilibrului
reeducarea sensibilitatii
terapie ocupationala
hidrokinetoterapie
combaterea dezaxarilor:
masaj Cyriax, masajul SNP→ manipulari si elongatii, tractiuni ale coloanei vertebrale si membrelor;
posturari si imobilizari functionale
utilizarea de mijloace ortopedice corective in ortostatism si mers
combaterea complicatiilor:
durerilor prin manipularile membrelor si masaj antalgic,
edemelor prin drenaj manual limfatic, si gimnastica vasculara Burger
depresiei prin masaj sedativ si tehnici sau metode de relaxare
Bibliografie selectiva a subcapitolului 4.7.
Harrison Principiile medicinei interne, 14-th Edition, Editia a II-a in limba romana,volumul 2, Editura Teora 2001 ; p. 2557-2583
DeLisa J et al: "Rehabilitation Medicine (principles and practice), Third edition", Lippincot-Raven Publishers, Philadelphia, 1998
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1640
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved