APARATUL DIGESTIV

APARATUL DIGESTIV

Digestia incepe cu prehensiunea alimentului si introducerea lui in cavitatea bucala, unde sufera un proces mecanic de faramitare, numit masticatie. Secretia salivara participa la formarea bolului alimenatar, care trece apoi prin esofag, in stomac.

Secretia salivara este rezultatul a 3 perechi de glande salivare principale (sublinguale, submaxilare si parotide) si a glandelor salivare accesorii.

Pe zi se secreta aprox. 1000-1500 ml saliva. Saliva are un PH cuprins intre 6-7.Optim, 6,8.Secretia salivara creste de la 8-20 ori, in timpul digestiei bucale, si scade in timpul noptii.

Saliva = 99,4 % apa, 0,6 % reziduu uscat (din care 0,2 % substante anorganice si 0,4 % substante organice.

Principala subst. anorganca este sulfo biocianatul de K cu rol antiseptic. Aceasta substanta este foarte crescuta la fumatori, ca o reactie de aparare. Mai sunt fosfati, saruri de Ca si de K.

Substantele organice sunt reprezentate de :

amilaza salivara - o enzima ce transforma amidonul din alimente (fierte sau coapte) pana la stadiul de dextrina si maltoza

lipaza salivara - transforma trigliceridele in acizi grasi si gliceroli. Actioneaza fara interventia sarurilor biliare

imunglobulinle A - asigura protectia mucoasei bucale

lizozimul - o enzima care distruge capsula bacteriilor, aparand mucoasa bucala de o eventuala infectie

lactoterina - o substanta bacteriostatica care distruge microbii patrunsi in cavitatea bucala.

aglutinogenii A si B - prezenti in saliva la 80 % din populatie

factorul de crestere epidermala - rolul de s stimula proliferarea mucoasei bucale implicit refacerea ei dupa traumatisme, dar are si rolul de a neutraliza aciditatea sucului gastric.

mucina - o substanta secretata de glandele salivare ce asigura protectia chimica si mecanica a mucoasei bucale, participa la formarea bolului alimentar si la deglutitie (inghitire).

Rolurile salivei:

in cavitatea bucala, datorita salivei, incepe descompunerea polizaharidelor (amidonul) si a trigliceridelor alimentare, sub actiunea enzimelor salivare

datorita subst antiseptice si bactericide din saliva , aceasta are rol in apararea organismului

are rol in favorizarea masticatiei si a deglutitiei, datorita mucusului

datorita apei din compozitia ei, in saliva se dizolva constituientii alimentari si stimuleaza receptorii gustativi

are rol de excretie a unor metale (Pb, Hg) a ureei, iodului, precum si a unori virusuri (poliomielitic, turbare)

participa la reglarea echilibrului hidric al organismului, deoarece scaderea secretiei salivare stimuleaza senzatia de sete.

Dupa digestia bucala, bolul alimentar ajunge in stomac unde este supus actiunii sucului gastric si in urma digestiei gastrice Þ chimul gastric, care este eliminat in duoden.

Sucul gastric - este produs de glandele gastrice, care se gasesc in peretele stomacului.

Zilnic se secreta 1500 - 2000 ml suc gastric.

PH-ul :Adult = 1 - 1.5

NN = 5,8

Copil = 4,4

Secretia gastrica scade → 0 in timpul noptii si in perioadele interdigestive si creste de 20 ori in timpul digestiei.

Alcatuit din 99 % apa si 1% reziduu uscat (0,6 % s. anorganice , cel mai important este HCL si 0,4 % substante organice)

HCl din sucul gastric are urmatoarele roluri:

Denatureaza proteinele alimentare, scindandu-le in fragmente de mici dimensiuni.

Transforma Fe³⁺ in Fe ²⁺ (singura care se absoarbe din intestin in sange)

Are rol bactericid

Activeaza pepsinogenul, transformandu-l in pepsina.

Substantele organice din sucul gastric:

Ø     pepsina - o enzima secretata sub forma inactiva de celulele mucoasei gastrice si activata de Hcl. Ea are urmatoarele roluri :

transforma peptidele in aminoacizi

coaguleaza lapteleÞ laptele ramane timp mai indelungat in stomac, unde incepe digestia lui sib actiune lipazei gastrice

degradeaza colagenul din alimente

transforma nucleoproteinele alimentare in acizi nucleici si proteine

Ø     lipaza gastrica - rol de a transforma grasimile fin emulsionate din lapte si galgenus de ou in acizi grasi si gliceroli. (important la NN si sugari)

Ø     gelatinaza - o enzima secretata sub forma activa, ce are rolul de a degrada gelatina alimentara

Ø     factorul intrinsec gastric - capteaza vit. B12 din alimente si o transporta → nivel intestinal, unde ajuta la absorbtia acesteia.

Ø     lizozimul gastric - are rolul de a distruge bacteriile ajunse in stomac

Ø     mucusul gastric - substanta ce formeaza o pelicula deasupra mucoasei stomacului, ce protejeaza mucoasa de agresiunile mecanice si chimice.

Trebuie sa existe o balanta intre mucus si secretia de HCl. In cazul ruperii acestui echilibru, se instaleaza ulcerul gastro-duodenal, care inseamna aparitia unor ulceratii (rani) ale mucoasei gastrice, cu ruperea pelicului de mucus.

Helicobacterpilorii este o bacterie ce distruge mucusul gastric, iar persoanele care o au sunt predispuse la aparitia ulcerului gastric.

In caz de stres sau de alimentatie bogata in condimente, creste secretia de HCl in stomac, si se rupe balanta mucus - HClÞ aparitia ulcerului gastro-duodenal.

REFLEXUL DE VOMA reprezinta eliminarea brusca a continutului gastric, prin esofag si cavitatea bucala, la exterior. Acest reflex este precedat de fenomene simpatice (paloare, transpiratii, creste frecventei cardiace, creste frecv. resp si dilatarea pupilei) si parasimpatice (hipersalivatie, lacrimare, relaxarea fundului si corpului stomacului, contractia antrului piloric si contractii antiperistaltice, gastrice si esofagiene)

Reflexul de voma este precedat de cateva inspiratii fortate, urmate apoi de oprirea respiratiei - laringele se ridica, astupand orificiul glotic. Naso-faringele este astupat prin ridicarea palatului moale. Apoi incepe relaxarea corpului si fundului stomacului si contractia antrului piloric, a diafragmului si a musculaturii abdominale. Sub influenta acestora, alimentele trec din stomac, prin sfincterul esofagian inferior si superior (care se relaxeaza) si ajung in cavitatea bucala si apoi la exterior.

Voma este un act reflex, care are la baza un arc reflex. Stimulii sunt :

iritatia mucoasei gastrice

distensia exagerata a tractului gastro-intestinal sau a cailor biliare

iritatia cailor renale, a uterului sau a miocardului cu substante toxice endogene (produse in interiorul organismului)

reflex, prin mecanism central - prin vederea unor alimente dezagreabile, la mirosuri sau gustiuri neplacute; raul de miscare

Receptorii sunt mecano-receptori si chemo-receptori, situati la nivelul stomacului, cailor biliare, intestinului, pancreasului, cailor urinare, uterului si miocardului.

Calea aferenta este formata din fibre simpatice din nervul splatnic si parasimpatice din nervul vag.

Centrul nervos se gaseste in reg. dorso-laterata a substantei reticulate din bulb, in vecinatatea centrului respirator. Stimularea centrului vomei duce la inhibarea centrului respirator invecinat. In apropierea centrului vomei se gaseste o zona chemo-receptoare, numita TRIGGER, a carui stimulare directa produce reflexul de voma. Prin acest mecanism de stimulare a zonei Trigger, apare reflexul de voma in caz de:

Ø     insuficienta renala (catabolitic stimuleaza trigger-ul)

Ø     in acidoza diabetica (corpii cetonici stimuleaza Trigger-ul)

Ø     graviditate (complexele toxice antigen - anticorp rezultate din conflictul imunologic dintre mama si tata stimuleaza Trigger-ul)

Ø     anumite medicamente (morfina sau drogurile)

Calea eferenta :

Nervii cranieni (pt. laringe si palatul moale)

Nervul frenic (pt. diafragm)

Nervii spinali (musculatura abdominala)

Nervul vag (antrul piloric)

Efectorii sunt :

Musculatura antrului piloric, diafragmul, musculatura abdominala, musculatura laringelui si a palatului moale

Centrul vomei poate fi stimulat prin compresiune directa, in caz de timori cerebrale de vecinatate sau in caz de meningite. In acest caz, varsatura este fara effort! Asa numita varsatura in jet (in "proiectil").

Dupa digestia gastrica, chimul gastric ajunge in duoden unde incepe digestia intestinala, sub actiunea sucului intestinal, bilei si sucului pancreatic. Toata digestia intestinala are loc la un PH neutru spre alcalin, si in urma digestiei intestinale Þ chimul intestinal - mai lichid decat cel gastric.

SUCUL PANCREATIC

Este secretat de celulele exocrine ale pancreasului si are un PH >7.

Alcatuit din 99 % apa si 1 % reziduri uscate (0,2 % substante anorganice si 0,8 % substante organice)

Substantele anorganice sunt reprezentate de saruri de Na, K, Ca, Mg, precum si de

bicarbonat. Cu cat debitul secretor pancreatic este mai mare, cu atat si secretia de bicarbonat este mai mare.

Substantele organice sunt reprezentate de :

tripsina - secretata sub forma inactiva de tripsinogen, si activata de enterochinaza (enzima). Tripsina are rolul de a scinda peptidele ce contin aminoacizi bazici. Rol: activarea tuturor celorlalte enzime proteolitice pancreatice. Tripsina coaguleaza si sangele. Sucul pancreatic este un suc extrem de polivalent. Singur poate degrada toate principiile alimentare. Tripsina este cea mai agresiva dintre toate enzimele pancreatice → in pancreas se secreta si inhibitori ai tripsinei, care balanseaza activitatea acesteia. Acestia sunt a1 anti-tripsina si a2 macroglobulina. In caz de consum exagerat de alcool sau calcul in caile pancreatice, tumori pancreatice = sucul pancreatic este deversat in tesutul pancreatic si incepe sa il digereÞ pancreatita si poate fi acuta necrotico hemoragica sau pancreatita cronica, cand procesul are loc lent Se datoreaza depasirii capacitatii inhibitorilor tripsinei de a neutraliza tripsina produsa in exces.

Chimotripsina - secretata sub forma inactiva de chimotripsinogen - activata de catre tripsina. Are rolul de a coagula laptele, de a scinda peptidele ce contin aminoacizi aromatici, completand astfel actiunea enzimelor gastrice.

Elastaza - secretata sub form inactiva de proelastaza - activata de catre tripsina. Are rolul de a degrada elastina, de a scinda peptidele ce contini amino-acizi alifatici si de a degrada Hbina, albumina din produsele de carne.

Carboxipeptidaza - secretata sub forma inactiva de pro-, si activata sub actiunea tripsinei. Are rolul de a rupe cate o grupare COOH din aminoacizii dicarboxilici.

Ribonucleaza si Dezoxiribonucleaza - secretate sub forma inactiva de pro- si pro- - activate de tripsina. Au rolul de a transforma nucleotidele in nucleozide

Lipaza pancreatica - se secreta sunt forma activa. Rol : transforma trigliceridele din grasimi in acizi grasi si gliceroli. Necesita interventia concomitenta a sarurilor biliare.

Fosfolipazele - sunt secretate sub forma inactiva de pro-fosfolifaze si activate de catre tripsina. Au rolul de a degrada lecitina.

Amilazele - secretate sunt forma activa. Rol: de a degrada glicogenul, precum si amidonul→ stadiul de dextrina si maltoza. De fiecare data cand se secreta, amilaza pancreatica, mici cantitati ajung si in sange. De aceea, amilaza reprezinta markerul functionalitatii pancreasului: in pancreatitele acute, amilaza pancreatica este ff crescuta, iar in cele cronice, f scazuta.

SUCUL INTESTINAL

. este secretat de glandele intestinului subtire, in cantitate de 1000 - 1500 ml / zi. Are un PH 7,8 - 8. Ca si substante anorganice, cea mai importanta este bicarbonatul, iar ca si substante organice, avem trei tipuri de enzime:

enzimele proteolitice - degradeaza proteinele pana la stadiul de aminoacizi. - bipeptidazele, care transforma bipeptidele in aminoacizi - fosfatazele - nucleotitele in baze purinice si pirimidice si pentoze - nucleozidazele - transforma nucleotidele in nucleozide - enterochinaza - transforma tripsinogenul in tripsina

In sucul intestinal exista si cantitati mari de mucus, ce are proprietati diferite fata de cel gastric, in sensul ca este mai vascos. Secretia de mucus este stimulata de catre sistemul parasimpatic (de nervul vag) si inhibata de sistemul simpatic (si de catre mediatorul acestuia, adrenalina). De aceea, in caz de stres, cand se elibereaza cantitati crescute de adrenalina, secretia de mucus scade ff mlt, si poate aparea ulcerul duodenal, ca urmare a actiunii sucului gastric neneutralizat de mucusul intestinal.