ARHIPALIUMUL

Cuprinde o serie de formatiuni nervoase vechi d.p.d.v. filogenetic, cu str. microscopice de allocortex; are o intindere redusa la om.

Formatiuninile arhipaliale difera prin atributiile lor functionale ,fiind impartit in:

paleocortex in leg, efectiva cu mirosul

arhicortex in leg. mai indepartate cu olfactia ,predominand functii adapatative complexe si comportamentale.

Arhipaliumul comportamental este reprezentat in principal de formatiuni hipocampice iar d.p.d.v. histologic este un arhicortex.Formatiunile hipocamice se impart in 2 categorii de elemente:

Hipocampul ventral este format din formatiuni nervoase ce se gasesc pe planseul cornului temporal al ventriculului lateral: cornul lui Ammon (hipocampul propriu-zis), fimbria, girul dentat. Girul dentat se continua la extrem. post.cu girul fasciolar (fasciola cinerea),care este o lama subtire de substanta cenusie ce se incurbeaza inspre superior , ocolind spleniul corpului calos (extrem. post. a corpului calos).Se continua de-a lungul fetei sup.a corpului calos sub denumirea de hipocamp dorsal. Acesta se prezinta de asemenea sub forma unei lame subtiri cenusii si ia numele de indusium griseum Pe supraf. acestuia se obs.2 perechi de striatii longitudinale albe: striile long. laterala si mediala ( nervii lui Lancisi). Aceste format. isi condenseaza elementele in 2 benzi care inconjoara genunchiul corpului calos (port. ant.a corpului calos) : pedunculii corpului calos (girul paraterminal).

Cele 2 format.hipocampice se continua una cu alta, intrucat girul dentat apartine hipocampului ventral se continua anterior patrunzand in uncusul girului parahipocampal unde formeaza bandeleta lui Giacomini.Ea se continua cu banda diag. a lui Broca ce strabate oblic substanta perforata ant. pana la nivelul girului paraterminal I Hipocampului dorsal. In acest fel , hipocampul ventral si dorsal formeaza un inel de subst. nervoasa .arhicorticala care inconjoara formatiunile comisurale mari formand girul intralimbic (hipocamp, fimbrie,gir dentat ,fasciolar, indusium griseum cu nervii lui Lancisi, gir paraterminal. Bandeletele diag. Broca, bandeletele Giacomini,hipocamp propriu zis).

Arhicortexul hipocampal primeste urmat. Aferente:

de la arhicortexul olfactiv

de la neocortexul alaturat

talamus, hipotalamus, cai vizuale,auditive.

In ceea ce priveste leg. sale cu hipotalamusul, participa la realizarea unui circuit nervos = circuitul lui Papez avand urmat. traseu: corpi mamilari-> fasc. mamilo-talamic Vicq d'Azyr -> nucleul talamic ant.-> girul cinguli -> aria entorinala sit. in profunzimea polului ant. al lobului temporal -> cornul lui Ammon-> fimbrie-> fibrele fornixului -> corpi mamilari. Prin acest circuit , arhicortexul joaca un rol important in procese mnestice (memoria recenta) precum si in edificarea si exprimarea emotiei.

Eferente:

inspre arhipaliumul olfactiv si cu hipotalamusul. Prin intermediul fimbriei se realizeaza conecsiuni cu:

nucleii septali si n. hipotalamusului ->via fornix, raspunzatori pt fenomenele vegetative secundare emotiei.

-nc. reticulari mezencefalici + nc. tr. Cerebral -> via fasc. descendent al lui Gualden

nc. talamici ant.-> via fasc. mamilotalamic, care se proiecteaza (nc. tal. ant) in girul cingular.

Aceasta portiune a encefalului este legata de manifestarile primare extreme ale caracterului uman; manif.caract. uneori prin lipsa de stapanire, care scapa controlului constientei( r. de agresiune, violenta,stari de depresie, de extaz, precum si o parte din comportamentul sexual al individului.Aferentele pe care arhipaliumul comportamental le primeste de la neocortex explica rolul frenator pe care neopaliumul il are asupra arhipaliumului.

Arhipaliumul olfactiv

Reuneste o serie de formatiuni arhipaliale situate pe fata bazala a EC , vechi d.p.d.v. filogenetic.La om are o dezvoltare mai redusa comparativ cu arhipaliumul olfactiv al mamiferelor.( in special cu cele macroosmatice=cu miros dezv.)

Reprez. in mod restrans rinencefalul( creier olfactiv).

Formatiuni:

Este alc.dintr-o serie de formatiuni ce formeaza:

a)     lobii olfactivi ant.

b)    lobii olfactivi post.

c)     Centri olfactivi ( dr,stg)

A)  Este format din str. nervoase exteriorizate pe fata bazala a EC si in jos.

Bulbul olfactiv are forma ovalara , aplatizata si este situat in partea ant. a santului olfactiv si deasupra lamei ciuruite a etmoidului. Aici fac sinapsa fibrele nervului olfactiv.

Tractul olfactiv este o bandeleta nervoasa ingusta, sit in continuarea bulbului, tot in santul olfactiv.

Trigonul olfactiv este triunghiul la niv. caruia se termina prin trifurcare tractul olfactiv.

Striile olfactive reprez. format. de trifurcare ale tractului olfactiv:

- stria olfactiva mediala se indreapta postero-medial, iar in dreptul marginii inferomediale a EC se incurbeaza in sus si se tremina alaturat bandeletei diag. Broca in dreptul girului paraterminal ( aria septala)

stria olfactiva laterala se indreapta postero-lateral si se termina in uncusul parahipocampal unde formeaza aria periamigdaliana (aria entorinala).

Stria olfactiva mijlocie se termina in mijlocul substantei perforate ant.intr-un tubercul olfactiv.

Striile olfactive sunt acoperite de un strat subtire de subst. cenusie ce formeaza girii olf. medial si lateral (avand d.p.d.v. microsc. o lamelare a neuronilor slab definita).

Substanta perforata ant. sit. in aria dintre striile olfactive mediala si laterala , uncusul parahipocampal postero-lateral , tractul optic postero-medial. Prezinta o serie de mici orif. vasculare.Prezinta in mijlocul ariei = tuberculul olfactiv (slab dezv. la om).

B)Este alc. din zonele olfactive si nucleul amigadalian:

zonele olfactive sunt sit. pe fata antero-mediala a uncusului parahipocampal reprez. dinainte inapoi de:

= girul ambiens , impreuna cu girul olf. lateral => aria prepiriforma = girul semilunar +gir olfactiv => aria periamidaliana

= girul uncinat marginit post. de bandeleta diag. Broca

=aria entorinala in partea ant a girului parahipocampal ,lat., inf. de formatiunile de mai sus.

Nucleul amigdalian - complex de formatiuni cenusii sit. in polul ant.al temporalului in dreptul uncusului .Face parte din nucleii bazali ai telencefalului , fiind conectat prin fine radiatii de substanta cenusie cu claustrumul , nc.lenticular, si coada nucleului caudat

Nucleii cenusii ai telencefalului

Sunt mase de subst.cenusie sit. la baza EC, deasupra si lat. de talamus si inconj. de subst. alba a telencefalului.Sunt reprez. de :

nc. caudat +

nc. lentiform corpul striat

claustrum

nc. Amigdalian

Functional lor li se adauga nucleul subtalamic si substanta neagra.

Nc. caudat - are forma unui arc in concavitatea caruia (orient.inf) se gaseste talamusul + nc. lentiform. I se descrie dinspre ant-> post. : cap-reprezinta portiunea cea mai voluminoasa a nucleului si se afla in lobul frontal;corp-se afla in profinzimea lobului parietal,inconjurand portiunea posterioara a talamusului;coada- patrunde in lobul temporal pana in vecinatatea nc. amigdaloid. Intre coada si talamus= stria terminala. Intre cap si talamus = bratul ant. al capsulei interne.Pe toata lungimea sa nucleul caudat trimite prelungiri care traverseaza capsula interna si sfarsesc in nucleul lenticular-acestea dau aspectul striat complexului lenticulo-caudat -corp striat.Fata convexa -toata-este ventriculara ,privind spre ventriculul lateral.

Nc. lenticular - forma de piramida triunghiulara cu baza lateral, varful medial. Port. laterala are o culoare mai inchisa = putamen(scoica-din greaca); port. mediana - mai deschisa = globus palidus-sunt despartite de lama medulara externa.Palidus este impartit la randul sau de o lama medulara interna.Intre nc. lenticular si talamus este bratul post. al capsulei interne.

Nc. claustrum este o fasie ingusta de subst. cenusie sit. intre scoarta cerebrala a lobului insulei si baza putamenului. Intre claustrum si putamen exista capsula externa. Intre claustrum si cortexul insulei exista capsula externa.

Nc. amigdalian se afla anterior de capatul terminal al cornului inf. al ventriculului lateral si in apropierea polului ant. al lobului temporal.In leg. cu coada nc. caudat, claustrum, subst. perforata ant., scoarta girului parahipocampal. D.p.d.v. filogenetic , dezv. nc. bazali este paralela cu cea a cortexului cerebral. Nc. amigdalian I arhistriatului , globus palidus I paleostriatului , putamen si caudat I neostriatului.

Nc. caudat + globus palidus sunt d.p.d.v. functional - nuclei motori extrapiramidali. Ei dirijeaza miscarile automate in stransa corelatie cu scoarta cerebrala.Putamenul = nc. amigadalian sunt nuclei aflati in stransa leg. cu formatiunile olfactive.

Aferente:

De la talamus - fibre talamo-striate (de la nc. centromedial si intralaminari -> nc. caudat + putamen)

De la cortexul cerebral - de la cortexul senz. + motor prin fibre corticostriate (nc. caudat + lenticular).Prin fibrele corticostriate se realizeaza unitatea functionala dintre miscarea voluntara si cea automata.

Pt. globus palidus aferentele sunt reprezentate de fibrele fe sosesc de la nc. caudat + putamen (fibre caudato-paliale) si putamino-paliale). In acest mod, globus palidus reprezinta centrul efector al n. bazali.

Eferente:

Ansa lenticulara - provine din lama medulara a globus palidus -intra in reginea subtalamica ,participand laformarea campului H1 Forel

Fasciculul lenticular - provine de pe fata post a globus palidus-traverseaza capsula interna ,posterior ansei lenticulare ,trece prin campul H2 a lui Forel .

Cele doua fascicule se unesc formand fasc talamic care indreapta inspre regiunea talamica.(nucelul centro-median si ventral lateral)

Din ansa si fascicul se desprind fibre spre:

- hipotal (prin fibre palido- hipotalamice)

- Spre nucleul subtal. al zonei incerta

-Spre nc. rosu (fasc.H) - fibrele palido-rubrice

- Spre subst. neagra - fibrele palido-nigrale

Principala functie a corpului striat este aceea de a participa alaturi de cerebel la reglarea functiei motorii.Rolul lui a fost dedus si din studiul simptomelor pe care le prezinta bolnavii cu leziunii ale nucleilor bazali.Astfel apar 2 sindroame striate:

-sindromul hiperton-akinetic(b.Parkinson-tremor static,hipertonia musculara,tulburari vegetative-sialoree,hiperhidroza;bradikinezia sau akinezia,afectarea vorbiri,mimica fetei)

-sindromul hipoton-hiperkinetic(miscari coreice,atetozice,,hipotonia musculara,pierderea miscarilor automate.