INGRIJIREA PACIENTILOR CU PIELONEFRITǍ

 

Motivatia

Capitolul I

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU PIELONEFRITǍ

Capitolul II

PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU PIELONEFRITǍ

Capitolul III

CONCLUZII

Anexe

Bibliografia

 

CAPITOLUL I

I.1 NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI

FIZIOLOGIE ALE APARATULUI RENAL

Metabolismul celular produce CO₂ si anumite substante finale provenite in special din catabolismul proteic, aportul oxigen poate si el realiza cantitǎti excesive de anumiti electroliti (apa, NaCl, diferite sǎruri minerale) care trebuie eliminati.

Plamanii elimina CO₂ si alte substante volatile, iar substantele nevolatile inutilizabile sau in exces sunt eliminate impreuna cu o anumita cantitate de apa, in cea mai mare parte prin rinichi si accesorii prin sudoare si materii fecale. Prin eliminarea substantelor nevolatile rinichiul reprezinta principalul organ care mentine constant volumul, concentratia electroliticǎ si reactia chimica a lichidelor organismului.

Rinichiul mai are si alte activitati: prin secretia de renina contribuie la reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoietina controleaza eritropoieza, prin schimbarile ionice contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic.

APARATUL SECRETOR se compune din:

-          rinichi, orgene de excretie,

-          cai urinare:

-          calice-mici

-          calice-mari

-          pelvis renal

-          uretere

-          vezica urinara

-          uretra.

I.1.a RINICHI

Sunt organe pereche situate retroperitonal, de o parte si de alte a coloanei vertebrale lombare. Rinichiul are forma caracteristica, circa 300 grame, are doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini (laterala convexa si mediala concava).

In zona marginii concave se gasesc hilul si pediculul renal in care se vad vasele renale (artera si vena), uretrul si fibre nervoase vegetative.

Selectionand rinichiul in lungul liniei mediane, din partea convexa spre cea concava se observa:

-          papilele si calicele renale: formatiuni membroase prin care se scurge urina;

-          parenchimul renal, cu structura zonala: corticala si medulara.

Zona corticala este formata in principal din glomeruli, tubi uriniferi si vasele de sange care le apartin. Zona medulara contine 6-18 piramide renale (Malpighi), formate din tubi colectori care dreneaza mai multi nefroni.

Piramidele sunt orientate cu baza spre periferie si varful spre sinusul renal, deschizandu-se in papilele renale, acestea se deschid in calicele mici care conflueaza formand calicele mari (2-3) si apoi pelvisul renal (bazinet) continuat cu ureterul.

O piramida Malpighi cu substanta corticala din jurul sau formeaza un lob cortical.

NEFRONUL

Este unitatea morfofunctionala renala; indeplineste toate procesele complexe care au ca rezultat formarea urinii. Nefronul este alcatuit duntr-o capsula si un tub unifer lung.

Capsula Bowman, extremitatea pronimala, inchisa dilaterala a nefronului, are forma unei cupe cu pereti dubli, marginind o cavitate ce continua lumenul tubului. In adancitura capsulara se afla un ghem de 4-12 bucle capilare (glomerul), care rezulta prin diviziunea arteriolei aferente si care se reunesc la iesirea din capsula, in arteriola aferenta. Capsula impreuna cu glomerulul alcatuiesc capsulul renal Malpighi.

Segmentul pronimal al tubului urinifer este constituit dintr-o portiune contorta, tubul contort proximal (care se afla in cortica renala) si este format dintr-un strat de celule a caror membrana, spre lumen, prezinta o "margine in perii", formata din microvili, care maresc mult suprafata membranei.

Segmentul intermediar (ansa Heule), subtire este format din doua brate (descendent si ascendent) unite intre ele printr-o bucla, are epiteliul turtit, fara microviri. Nefronii care au glomerulii in zona corticala externa are ansa Heule scurta, in timp ce nefronii cu glomeruli in zona externa a corticolei (juntamedulari) are ansa lunga, care coboara profund in medulara.

Segmentul distal este format dintr-o portiune dreapta, ascendenta, care ajunge in corticala in vecinatatea glomerulului propiu, in imediat contact cu arteriala aferenta. La acest nivel epitelul tubular, la fel ca si celulele musculaturii netede a arteriolei aferente, prezintǎ modificari si formeaza aparatul juxtaglomerular care secretǎ reninǎ. Urmeaza o portiune contortǎ situata in intregime in corticala. Mai multi tubi distali se unesc si se deschid in tubul colector din structura piramidelor Malpighi.

VASCULARIZATIA RENALA

Este extrem de bogata, primind 20-25% din debitul cardiac de repaos. Artera renala, ramura a aortei abdominale, patrunde prin hil si apoi se imparte in ramuri interlobare (intre piramide), din care se desprind arterele arcuate, ce formeaza o ansa in jurul bazei piramidelor, arterele interlobulare, din care glomerulul. Dupa ce se regrupeaza in arteriole, se capilarizeaza din nou in jurul tubului respectiv (in medulara) si se deschid in venele interlobulare, apoi in venele arcuate.

Venele, avand un traiect aproape asemanator cu cel al arterelor, se colecteaza in vena renala care se deschide in vena cava inferioara.

INTERVATIA RENALA

Provine din plexul situat in hilul organului format in majoritate din fibre simpatice, dar si din cateva fibre parasimpatice venite prin nervul vag. Fibrele nervoase, situate perivascular, se distribuie celulelor musculare din peretele arteriolar si componentelor tubulare.

I1b. FORMAREA URINEI

Mecanismul de formare a urinei cuprinde trei procese fundamentale:

      ultrafiltrarea plasmei la nivel glamerular;

      reabsorbtia;

      secretia anumitor constituenti in tubi.

ULTRAFILTRAREA GLOMERULARA

Este un proces dirijat de forte fizice in urma caruia aproximativ 20% din cantitatea de plasma care iriga rinichii trece prin membrana filtranta glomerulara, extrem de subtire, in cavitatea capsulara. Membrana filtranta nu se comporta ca o membrana inerta ei, prin proprietatile ei fizico-chimice, permite trecerea selectiva doar a unor constituenti si blocheaza trecerea altora. Ultrafiltratul glomerular (urina primara) are o compozitie electrolitica identica cu cea a plasmei; dar este lipsit de proteine, deci este o plasma deproteinizata. Ultrafiltrarea glomerulara este rezultatul presiunii efective de filtrare, care se exercita la nivelul capilarelor glomerulare si reprezinta suma algebrica a unor presiuni care controleaza schimburilor lichidiene la nivelul tuturor capilalelor din organism.

La nivelul tubilor uriniferi au loc procese extrem de active, anumiti constituenti ai ultrafiltrajului fiind reabsorbiti complet (glucoza) sau doar partial (Na⁺, Cl^-, Uree), altii fiind initial reabsorbiti si apoi secretati (K⁺).

Reabsorbtia tubulara

Este procesul prin care sunt recuperate anumite substante utile organismului din ultrafiltratul glomerular, mentinandu-se astfel homostazia lor plasmatica. Procesul este selectiv, in sensul ca se realizeaza maximal pentru fiecare substanta intr-un segment tubular prin actiunea unor mecanisme celulare specifice, fiind conditionat de debitul substantei respective si de necesitǎtile organismului. Reabsorbtia (transportul) diferitilor constituenti din ultrafiltrat prin peretele tubului urinifer se face prin mecanisme active si pasive. Transferul activ se realizeaza contra unor gradiente de concentratie sau electrice, necesitand un consum de energie furnizata prin hidroliza ATP. Mecanismele de transport, activ au capacitate limitata pe unitatea de timp si intervin in reabsorbtia glucozei, anumitor aminoacizi, acidului uric, unor vitamine (B12, C), fosfatilor anorganici, sulfatilor si a principalilor ioni ai filtratului (Na⁺, k⁺, HCO3).

Transportul pasiv se face sub actiunea unor gradiente fizico-chimice nu necesita consum energetic, nu este limitat de o capacitate maxima si contribuie la resorbtia a trei constituenti principali ai ultrafiltrajului: apa ureea si Cl^-.

Apa se reabsoarbe in toate segmentele tubului, cu intensitati diverite, pe baza legilor difuziunii si a osmozei, astfel incat din cei 125 ml filtrati glomerular pe minut, in vezica ajunge numai 1ml/min (deci se absorb 124ml). In tubul contort si mai ales in cel colector se realizeaza reabsorbtia facultativa a apei si Na⁺ sub controlul ADH si aldosteronului, ajustandu-se eliminarile in functie de starea de hidratare a organismului.

SECRETIA TUBULARA

Este procesul invers celui de reabsorbtie, transportand anumite substante din capilarele peritubulare in lumenul tubului. Are rolul de a elimina atat substantele straine organismului, cat si substantele prezente obisnuit in sange (K⁺, acid uric), unele numai cand se afla in concentratii mari (creatina). Se realizeaza activ si pasiv.

Secretia activa, avand sediul la nivelul tubilor pronimal si distal, se face impotriva unor gradiente electrochimice si de aceea necesita un consum energetic ridicat (secretia de H⁺). Prin eliminarea H⁺ tubii detin un rol fundamental in mentinerea echilibrului acido-bazic al organismului.

Secretia pasiva implica transportul unor constituenti in sensul gradientelor de concentratie si de aceea nu necesita consum energetic direct. Acest mecanism intervine in secretia K⁺, a bazelor si a acizilor slabi.

I1c REGLAREA ACTIVITATII RENALE

Se face pe cale nervoasa (activitatea glomedulara) si pe cale umorala (activitatea tubulara).

REGLAREA NERVOASA

Se realizeaza prin fibrele vegetative care se distribuie arteriorelor, glomerulului si tubilor. Sistemul vegetativ nu contribuie direct la controlul elaborarii urinei, ci doar indirect, prin influentarea conditiilor de irigatie renala. De altfel, se stie ca rinichiul denervat si chiar transplantat continua sa functioneze aproape normal. Stimularea nervilor renali si a unor zone presoare din bulb, hipotalamus si scoarta cerebrala determina vasoconstrictie renala si scaderea diurezei pana la anurie. Stimularea nervilor vegetativi renali produce si scaderea eliminarilor urinare de Na⁺, prin cresterea reabsorbtiei tubulare a ionului.

REGLAREA UMORALA

Considerata a detine rolul principal, se realizeaza de mai multi hormoni. Hormonul antidiuretin (A.D.N.), secretat de nucleii hipotalamici si eliberat din neurohipofiza, controleaza eliminarile urinare de apa, actionand la nivelul segmentului distal al nefronului. Sub actiunea AND creste reabsorbtia de apa in tubii distali si colectori, concomitent cu diminuarea volumului si cresterea concentratiei urinei.

Mineralocorticoizii, in special aldosteronul, controleaza eliminarile urinare de Na⁺ si K⁺ la nivelul segmentului distal al nefronului, stimuland reabsorbtia de Na⁺ si excretia de K⁺.

Parathormonul mobilizeaza sarurile minerale din oase, stimuleaza eliminarile renale de fosfati, K⁺ si retine Ca⁺ si Na⁺. Hormonii tiroidieni intensifica metabolismul celular, in special pe cel protidic si prin cresterea generarii de produsi finali de metabolism, maresc diureza, acelasi efect avand si alterarea legarii apei si a sarii in tesuturi.

Rinichiul in conditii de irigatie insuficienta sau ca urmare a unor modificari ale compozitiei chimice a urinei ajunsa in tubii distali, descarca o enzima-renina-care actionand asupra unei globuline plasmatice, produce angiotensina I, care se transforma enzimatic in plasma si tesuturi in angiotensina II, cel mai puternic vasoconstructor natural si stimulator al secretiei de aldosteron. La nivelul renal, angiotensina II, actionand asupra musculaturii arteriorelor glomedulare modifica intens rata filtrarii si prin aldosteron influenteaza eliminarile urinare de Na⁺ si K⁺.

I1d MICTIUNEA

Urina elaborata de rinichi ajunge prin tubii colectori la nivelul papilelor, umple calicele si bazinetul, apoi prin contractia acestora, este eliminata in ureter. Prin unde de contractie urina este transportata de-a lungul ureterului pana in vezica urinara.

VEZICA URINARA

Este un organ cavitar muscular in care se acumuleaza urina intre mictiuni. Urina, descarcata in jeturi prin cele doua orificii ureterale, nu poate reflua in uretere din cauza ca acestea au traiect oblic in peretele vezical si nici nu poate curge prin uretra, deoarece colul vezical este prevazut cu doua sfictere, unul neted, involuntar care inconjoara inceputul uretrei si celalalt striat, controlat voluntar.

Vezica urinara are proprietatea de a-si mari capacitatea in timpul umplerii, fara modificari importante ale tensiunii peretilor si ale presiunii intravezicale. Aceasta propietate, denumita plasticitate, este rezultatul unei adaptari a tonusului musculaturii vezicale la cresterea continutului.

Inregistrarea presiunii intravezicale a aratat ca, dupa o usoara crestere initiala la primele jeturi de urina, presiunea inregistreza un platon in tot timpul umplerii vezicale pana la volumul de 300-400 ml, cand are loc o crestere brusca a presiunii si este declansata mictiunea reflexa cand imprejurarile permit.

Prima senzatie de plenitudine vezicala este perceputa la un volum de 100-150ml, la 150-200ml este resimtita prima dorinta de mictionare, iar peste capacitatea fiziologica vezicala (250-400ml) apar contractii puternice ale musculaturii peretelui vezical, care determina senzatia necesitatii imperioase de a urina.

Mictiunea este rezultatul unor reflexe declansate de distensia peretilor vezicali. Impulsurile aferente sunt transmise unui centru lombar (simpatic), de unde se descarca impulsuri aferente care, prin fibrele hipogastrice, inhiba contractiile, relaxeaza muschii vezicali si intaresc tonusul sfincterului neted al colului vezical.

Concomitent distensia vezicala declanseaza impulsuri care ajunse la maduva pe calea nervilor rusinosi sunt conduse apoi pe cai aferente nespecifice spre centrii nervosi superiori, ajungand pana la nivelul scoartei cerebrale, determinand senzatia de a urina.

Daca mictiunea nu este posibila, impulsurile pornite de la cortex, prin centrii medulari, inhibǎ tonusul muschiului vezicul, concomitent maresc tonusul sfincterului extern, marind continenta vezicala. Daca conditiile permit, are loc mictiunea.

Refluxul mictiunii este declansat de distensia vezicala, impulsurile ajung pe fibre averente din nervii pelvici la un centru sacrat parasimpatic al mictiunii, de unde se descarca impulsuri care tot prin fubre al enervilor pelvici produc contractia musculaturii vezicii si relaxarea sfincterului intern al colului vezical. Concomitent are loc relaxarea voluntara a sfincterului extern striat si urina incepe sa se evacueze din vezica.

Procesul evacuarii este ajutat de contractia musculaturii abdominale si a diafragmului care, crescand presiunea intraabdominala, comprima vezica. Reflexul medular al mictiunii este controlat de numerosi centrii supramedulari cu rol facilitar sau inhibitor.

I.2. PIELONEFRITA

DEFINITIE:

Pielonefritele sunt inflamatii acute sau cronice care afecteza tesutul interstitial renal (spatiul dintre nefroni). Importanta lor se datoreste frecventei mari si in continua crestere a infectiilor urinare (cauza obisnuita a infectiilor interstitiale), gravitatii lor (20-60-60% conduc la R.C.de 3-4 ori mai mult decat G.N.A.).

Circa 15-20% din cadravele autopsiate prezinta leziuni de pielonefrita. Varfurile de frecventa a pielonefritei intereseaza nou-nascutul, copii mici pana la varsta de 2 ani. Incidenta este de 3 ori mai mare la femeie comparativ cu barbatul.

ETIOPATOGENIE:

Germenii cei mai frecventi intalniti sunt: Escherichia Colli (85-90%), Proteus, Klebsiella, Piocianic, Stafilococ, Levuri. La pacientii sondati domina Klebsiella si Proteus, in timp ce Piocianicul este intotdeauna semn de suprainfectie. In formele cronice se intalnesc adesea asocieri microbiene care agraveaza prognosticul.

Obisnuitii factori favorizanti sunt obstacolele de la nivelul cailor excretoare renale: afectiuni renale congenitale, tumorile pelviene, la femei (fibrom, chist de ovar), tumorile prostatei la barbati, hidronefroza, cistita, litiaza urinara, unele manevre urologice (sonda a`demeure, cateterisme repetate).

ANATOMIE PATOLOGICA:

In pielonefrita acuta, mucoasa cailor uterine este inflamata, rinichii sunt mari si congestionati, iar in spatiile interstitiale se gasesc limfocite polinucleare, edeme si microabcese.

In formele cronice, rinichii sunt mici, atrofici. Leziunile sunt initial tubulare. Ulterior, cuprind tot nefronul si sistemul sau vascular.

I.3. CLASIFICARE

Pielonefrita se gaseste sub forma acuta si cronica.

PIELONEFRITA ACUTA

Tabloul chimic este de infectie urinara iar debutul nu se caracterizeaza intotdeuna prin semnele generale de infectie: febra cu instalare bruna sau progresiva, frisoane, transpiratie, cefalee.

Manifestarile urinare constau in dureri lombare, mai frecvent unilaterale, surde sau cu caracter de colica renala (polakiurie, adeseori nocturna si mictiune dureroasa).

DIAGNOSTICUL:

Se bazeaza pe doua semne capilare:

LEUCOCITURIA: este pusa in evidenta cu ajutorul probei Addis-Hamburger), se gasesc mai mult de 5000 de leucocite.

BACTERIURIA: se gasesc mai mult de 100000 germeni/

EVOLUTIA:

Este favorabila in conditiile unui tratament corect. Boala dureroasa 1-4 saptamani. Complicatiile sunt rare, dar cronicizarea este frecventa.

PIELONEFRITA CRONICA

DEFINITIE:

Boala cu evolutie cronica, carcterizata prin inflamatia tesutului interstitial renal, cu semne clinice de suferinta precoce a tubilor renali, cu afectarea tardiva a glomerulilor si cu evolutie progresiva spre insuficienta renala.

Se cunosc doua forme clinice:

-hematogena (rara);

-ascendenta (frecventa).

Este una dintre cele mai intalnite afectiuni renale.

TABLOUL CLINIC:

Se contureza dupa luni sau ani de la episodul acut de pielonefrita. Intervalul de latenta este intretaiat de recidive, fiecare puseu acut adaugand noi leziuni renale. Alteori evolutia este latenta, diagnosticul fiind stabilit in faza de IR, de aici rezulta valoarea explorarilor bioligice. Cand apar si semne generale, acestea sunt de infectie cronica: stari subfebrile sau febrile intermitente, cefalee, oboseala, scaderea apetitului si greutatii.

EVOLUTIA:

Este indelungata, prognosticul de obicei este sumbru.

DIAGNOSTICUL:

Se bazeaza pe semnele clinice, leucociturie si bacteriurie. Diagnosticul in stadiu de IR este sugerat de poliuria cu densitate scazuta, pierderea de electroliti si acidoza.

I.4. SEMNE, SIMPTOME, MANIFESTARI DE DEPENDENTA

1.      DURERI LOMBARE: mai frecvente, unilaterale, surde sau cu caracter de colica renala.

2.      FEBRA: debuteaza violent cu frson, febra (39-40^oC).Uneori febra creste la 3-4 zile dupa debut.

3.      TULBURARI DIGESTIVE INTENSE: varsaturi, greata, balonare, constipatie alternand cu semne diareice.

4.      POLAKIURIE: disurie, nicturie.

5.      SCADEREA APETITULUI si GREUTATII

6.      HIPERTENSIUNE ARTERIALA

7.      ASTENIE, ANSIETATE

8.      CEFALEE

9.      TRANSPIRATII

10.  ATINGEREA INTERSTITIULUI RENAL

11.  STAREA GENERALA ALTERATA, manifestarile urinare fiind pe plan secundar.

PROBLEME:

v     Alterarea ritmului cardiac si circulator;

v     Alimentatie inadecvata cantitativ si calitativ;

v     Eliminare urinara insuficienta calitativ si cantitativ;

v     Dificultatea de a se odihni;

v     Deficit de autoingrijire;

v     Alterarea imaginii de sine;

v     Comunicare insuficienta la nivel afectiv;

v     Dificultatea de a actiona conform propriilor credinte si valori;

v     Neliniste fata de semnificatia propriei existente;

v     Dificultate in a indeplini activitati recreante;

v     Lipsa cunostiintelor fata de afectiunea sa.

I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE

LA INTEVENTII AUTONOME, INTERVENTII DELEGATE SI TRATAMENT DE SPECIALITATE

I.5.a. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

INVESTIGATII

Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea si examinarea clinica a bolnavului. Participarea acesteia este o datorie sau o obligatie profesionala. Ajutand medicul si bolnavul, asistenta creaza un climat favorabil pentru relatia medic-pacient-asistenta.

Pentru aceasta, asistenta trebuie sa tina cont de urmatoarele sarcini:

-sa pregateasca fizic si psihic pacientul;

-sa pregateasca materialele si instrumentele necesare examinarii;

-sa asigure conditiile de desfasurare a examinarii;

-sa pregateasca documentele medicale (fisa de consultatii, foaia de observatie clinica, rezultatele examinarii);

-asigura iluminatia necesara examinarii unor cavitati naturale a organismului;

-fereste pacientul de traumatisme, curenti de aer;

-asigura linistea necesara desfasurarii examenului;

-pregateste produse biologice ale pacientului, pentru a le arata medicului la vizita.

Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice le trece in fisele de observatie. Completeaza simtomatologiile bolilor cu elemente obiective, exprimand modificarile aparute in morfologia, fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente confirma sau infirma diagnosticul clinic, reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleaza aparitia unor complicatii.

Utilitatea si obiectivitatea examinarilor de laborator depind de modul de recoltare al produselor care se analizeaza si de modul cum se efectueaza examenul de laborator.

Recoltarea produselor este efectuata de asistenta medicala care trebuie sa respecte urmatoarele norme generale:

-orarul recoltarilor;

-efectueaza pregatirea fizica si psihica a pacientului;

-pregatirea instrumentarului si a materialelor necesare pentru recoltare;

-tehnica de recoltare propiu-zisa;

-completarea buletinului de trimitere la laborotor si etichetarea produselor recoltate;

-pastrarea si transportul in conditii optime a produselor recoltate.

Efectuarea pregatirii psihice a bolnavului consta in instruirea acestuia privind comportamentul sau in timpul recoltarii, colaborarea sa pentru reusita tehnicii. Pacientul este pregatit psihic printr-un regim alimentar, repaus la pat, asezandu-l intr-o anumita pozitie in functie de recoltarea ce se va efectua.

RECOLTAREA SANGELUI

Pentru recoltarea sangelui se folosesc materiale si instrumente in functie de scopul pentru care se fac acestea, dar si de locul unde se va recolta sangele.

RECOLTAREA SANGELUI PENTRU V.S.H.

Asistenta medicala pregateste materialele necesare:

-seringa de 2ml de unica folosinta;

-ace sterile de unica folosinta;

-solutie de Citrat de Na 3,8%;

-periuta musama, eprubete, tavite renale, garou, vata, alcool 70^o.

Se pregateste pacientul psihic, explicandu-i cu 24h inainte necesitatea efectuarii examinarii. Se pregateste pacientul fizic. Se anunta sa nu manance si sa pastreze repaos fizic.

EFECTUAREA TEHNICII

-asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun;

-imbraca manusile sterile;

-aspira in seringa 0,4ml Citrat de Na 3,8%;

-aplica garoul pacientului pentru a pune in evidenta vena;

-punctioneazǎ vena si desface garoul;

-aspira sange pana la 2ml (1,6ml);

-retrage acul si aplica un tampon cu alcool;

-scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent;

-aseaza eprubeta in stativ;

-ingrijeste pacientul dupa punctie;

-pregateste produsul pentru laborator, completand buletinul;

-eticheteaza produsul si-l trimite la laborotor;

-reorganizeaza locul de munca.

RECOLTAREA SANGELUI PENTRU H.L.G.+F.L.+I.

Recoltarea se face prin punctie nervoasa strict 2ml de sange pe cristale E.D.T.A.(acid-etilen-diamino-tetraacetic 1%) 0,5ml.

RECOLTAREA SANGELUI

Pentru:

-uree: 5-10ml sange pv;

-creatina: 5-10ml sange pv;

-aci uric: 5-10ml sange pv;

-glicemie: 2ml sg/florura Na 4mg pv;

-fibrinogen: 0,5ml Citrat de Na 3,8%+ 4,5ml sange pv.

RECOLTAREA CU VACUTAINER

Eprubete cu dop MOV

Se recolteazǎ HLG +F+T.

Contine autocoagulant (E.D.T.A.)

Eprubete cu dop NEGRU

Se recolteazǎ V.S.H.

Contine coagulant (citrat de Na 3,8%)

Eprubete cu dop ROSU

Nu contine anticoagulant

Se recolteazǎ analie de bio-chimie (ex: uree, creatinina, acid uric)

Eprubete cu dop BLEU

Se recolteazǎ Fibrinogene.

Contine anticoagulant (citrat de Na 3,8%).

Eprubete cu dop GRI

Se recolteazǎ Glicemie.

Contine anticoagulant (florura de Na).

RECOLTAREA URINII

Examen sumar de urina

Se face sediment urina + ex. Biochimic

Materiale:

Urinar, plosca, musama, alezǎ, materiale pentru igiena organelor externe.

Se pregǎteste pacientul psihic:

Se instrueste privind folosirea bazinetului; sǎ urineze fǎrǎ defecatie, sǎ verse imediat urina in vasul colector.

Se pregǎteste pacientul fizic:

Se face toaleta organelor genitale externe.

Se aseazǎ plosca sub pacient.

Se recolteazǎ prima urinǎ de dimineatǎ.

Dupǎ recoltare urina se eticheteazǎ si se trimite la laborator (un esantion de 100-150 ml).

Proba ADDIS-HAMBURGER

Pune in evidentǎ studiul cantitativ al elementelor figurate si al cilindrilor.

Se invatǎ pacientul ca la ora stabilitǎ (3) sǎ urineze si urina se aruncǎ.

Dupǎ trei ore in care pacientul nu mai consumǎ lichide, urineazǎ toatǎ cantitatea intr-un bazinet curat.

Toatǎ urina se colecteazǎ intr-un recipient si se trimite la laborator, dupǎ ce in prealabil s-a etichetat.

Recoltarea urinii pentru uroculturǎ

Urocultura stabileste prezenta bacteriilor in urinǎ.

Se recolteazǎ urina de dimineatǎ.

Se pregǎteste pacientul psihic.

Se informeazǎ pacientul asupra tehnicii.

Acest examen este indicat a se face inaintea inceperii tratamentului cu antibiotice.

Prima cantitate de urina emisǎ 50ml se eliminǎ. Apoi, fǎrǎ sǎ intrerupem jetul urinar se recolteazǎ aproximativ 5 ml de urinǎ intr-o eprubetǎ de unicǎ folosintǎ, dupǎ care etichetǎm.

Se transportǎ la laborator unde se insǎmanteazǎ si se pune la termostat.

RADIOGRAFIA RENALǍ SIMPLǍ

Definitie

Explorarea radiologicǎ fǎrǎ substantǎ de contrast, care poate evidentia controlul si pozitia rinchilor, calculi renali, ureterali sau vezicali radioopaci.

Materiale necesare:

-cǎrbune;

-ulei de ricin;

-materiale necasare explorǎrii clismei, evacuatoare.

Se pregǎteste pacientul din punct de vedere psihic.

Se anuntǎ si se explicǎ necesitatea tehnicii.

I se va explica tehnica si regmul alimentar necesar pentru reusita acesteia.

Se face pregǎtirea alimentarǎ a pacientului.

Cu 2-3 zile inaintea examenului va consuma un regim alimentar fǎrǎ alimente ce contin celulozǎ (adicǎ fǎrǎ fructe, legume, zarzavaturi, paste fǎinoase, paine) si ape gazoase.

In ziua precedentǎ examenului regimul va fi hidric: supe, limonade, ceai, apǎ.

In seara precedentǎ examenului va consuma o canǎ cu ceai si o felie de paine prǎjitǎ.

In dimineata examenului nu mǎnancǎ si nu consumǎ lichide.

Dupǎ examen regimul alimentar este obisnuit.

Pregǎtirea medicamentoasǎ a pacientului

Cu 2-3 zile inaintea examenului se administreazǎ cǎrbune si triferment de 3 ori pe zi cate 2 tablete.

In dimineata si seara precedente examenului se administreazǎ 2 linguri de ulei de ricin si se efectueazǎ clisma evacuatoare simplǎ.

Inaintea examinǎrii pacientul isi goleste vezica urinarǎ si se controleazǎ radioscopic dacǎ nu mai existǎ aer in intestin.

Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. Este ajutat sǎ se dezbrace si sǎ se aseze in decubit dorsal pe masa radiologicǎ.

Dupǎ efectuarea radioscopiei bolnavul este condus in salon si instalat comod in pat.

Examenul se noteazǎ in Foaia de observatie.

UROGRAFIA

Definitie

Este o metodǎ curentǎ de examinare morfofunctionalǎ a rinichilor si a cǎilor urinare, utilizand substante iodate hidrosolubile, administrate intra-venos.

Materiale necesare

-toate materiale necesare radiografiei renale simple;

-substante de contrast: Odiston 30-60-75%;

-medicamente antihistamice;

-medicamentatia de urgentǎ;

-seringi de 20;10;2 ml de unicǎ folosintǎ;

-ace de unicǎ folosintǎ pentru intra-venoase si intra-musculare.

Se pregǎtesc materialele.

Se efectueazǎ pregǎtirea psihicǎ, alimentarǎ si medicamentoasǎ descrisǎ la radiografia renalǎ simplǎ (in plus se reduce cantitatea de lichide de la regimul cunoscut).

Se face testarea sensibilitǎtii organismului la substanta de contrast.

Se injecteazǎ un ml Odiston intra-venos prin omogenizare cu sange.

Se comunicǎ pacientului sǎ nu se sperie la unele simptome ce pot sǎ aparǎ: ameteli, greturi sau dureri abdominale care dispar repede si fǎrǎ consecinte.

Dacǎ pacientul prezintǎ reactii hiperalergice se intrerupe administrarea si se anuntǎ medicul.

Dacǎ toleranta este bunǎ se administreazǎ intra-venos substante de contrast:

-pentru adulti: -20 ml Odiston 75%

-25 ml Odiston 60%

-pentru copii - in functie de varstǎ

-5-15 ml Odiston 60% sau 50%

La 8-10 minute de la efectuarea injectiei se executǎ radiografii in serie, aproximativ la 30;60;90;180 minute.

Dupǎ examen pacientul este condus la salon.

Examenul se noteazǎ in Foaia de observatie.

I.5.b INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND INGRIJIREA PACIENTULUI CU PIELONEFRITǍ

Asigurarea conditiilor de microclimat in salon (aerisirea salonului, temperatura de 37^oC.

Asigurarea repausului la pat.

Aplicarea de cǎldurǎ pe regiunea lombarǎ.

Asigurarea unei alimentatii echilibrate, complete excluzand alcoolul, cofeina, condimentele, lichidele in cantitate mare.

Regimul acidifiant contine carne, ouǎ, cereale fǎinoase. Acesta influenteazǎ pH-ul in sens acid.

Regimul alcanizant contine fructe, lactate care influenteazǎ pH-ul in sens bazic.

Regimul este prescris de medic si se noteazǎ in foaia de temperaturǎ.

Administrarea tratamenului prescris de medic (antibiotice, analgezice).

Recoltarea produselor pentru ca examenele de laborator sǎ se facǎ corect.

Igiena organelor genitale si a regiuni.

Asanarea oricǎror procese infectioase de vecinǎtate (vulvo-vaginal), a litiazei renale.

Dispensarea diabeticilor corectǎ.

Evitarea distensiei VU prin golirea completǎ.

Dobandirea obisnuitelor corecte de eliminare.

Educatia pacientului.

I.5.c PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE

TERAPEUTICE

Tratamentul se administreazǎ de asistenta medicalǎ doar la indicatiile medicilor.

In general, tratamentul are drept scop indepǎrtarea infectiei urinare si apoi tratamentul simptomatic.

Tratamentul etiologic antiinfectios constǎ in indentificarea germenului prin trei uroculturi consecutive si testarea sensibilitǎtii prin antibiogramǎ.

In formele grave se administreazǎ antibiotice majore:

-AMPICILINǍ -activǎ in infectii cu Escherichia, Colli, Proteus;

-inactivǎ pentru Pseudomonas Aeruginosa

(Pioccianic) Klebsiella;

-nu este toxicǎ: efecte secundare apar rar (greatǎ vǎr-sǎturi, diaree);

-reactii de hipersensibilitate (cazinofilie);

-se adminstreazǎ per os sau intra-muscular 500 mg - 1g de 4 ori/zi.

-KANAMICINǍ -activǎ in infectii cu E. Colli, Klebsiella, Proteus;

-inactivǎ pentru Pseudomonas Aeruginosa;

-este nefrotoxicǎ si ototoxicǎ, dozele vor fi reduse in caz de I.R. si la bǎtrani;

-se adminstreazǎ intra-muscular sau intra-venos 500 mg la 12 ore (cure scurte).

-GENTAMICINǍ -activǎ in infectii cu E. Colli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas Aeruginosa, Stafilococ;

-este nefrotoxicǎ, dozele mari administrate la pacientii cu I.R produc leziuni vestibulare ireversibile;

-se adminstreazǎ intra-muscular sau intra-venos 1-3 mg, repartizate in 3 doze la interval de 8 ore.

-CEFALEXIN -activ in infectiile cu E. Colli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, Stafilococ;

- reactii secundare (greatǎ vǎrsǎturi, diaree);

- dacǎ se depǎseste doza de 4 g/zi se contraindicǎ in caz de I.R.;

-nu este nefrotoxicǎ in doze mici;

-se administreazǎ per os 500 mg de 4 ori/zi;

-in formele mai putin grave se adminstreazǎ sulfamide.

-NITROFURANTOIN

-actiune bactericidǎ pentru germeni: Gram(-) si Gram (+)

-produce semne de intolerantǎ gastricǎ (greturi, vǎrsǎturi cefalee, eruptii cutanate);

- reactii secundare (greatǎ vǎrsǎturi, diaree);

- contraindicat la pacientii cu I.R.;

-se administreazǎ per os 5-10 mg/kg corp/zi repartizat in 4 prize;

-in tratamentul de lungǎ durere se administreazǎ jumǎtate din doza obisnuitǎ.

-CICLOSERINǍ -actiune bactericidǎ pentru E.Colli, Proteus, Pseudomonas;

- contraindicat la pacientii cu I.R. care pot prezenta convulsii, stǎri depresive;

-se administreazǎ in tratamentul de atac <50 mg/2 ori/zi 14 zile;

-in tratamentul de intretinere 250 mg /zi sau la 2 zile.

-ACID NALIDIXIC sau NEGRAM

-activ infectiile cu bacterii Gram(-)

-inactiv la Pseudomonas;

-nu este nefrotoxic, dar dezvoltǎ rapid forme rezistente de bacterii;

-reactii secundare (greatǎ vǎrsǎturi, diaree, cefalee, edem papilar);

-se administreazǎ per os 1g la 6 ore;

Tratamentul simptomatic constǎ in administrarea de:

-analgezice:

-antispastice:

-pentru scǎderea valorilor tensionale:

-acidifierea urinii se face cu clorurǎ de amoniu sau METENAMIN, contraindicate la bolnavii cu acidozǎ.

Se pot face asocieri de antibiotice:

ex: AMPICILINǍ+KANAMICINǍ

AMPICILINǍ+GENTAMICINǍ

Nu se prescriu antibiotice si sulfamide la persoanele alergice.

Tratamentul dureazǎ 1-3 luni, respectandu-se regulat urocultura cu antibiograma.

I.6. EVOLUTIE, PROGNOSTIC, COMPLICATII

PIELONEFRITA ACUTǍ

EVOLUTIA si PROGNOSTICUL

Sunt favorabile in contestul cand tratamentul este aplicat corect si factorii favorizanti sunt indepǎrtati.

In urma aplicǎrii tratamentului, desi toate semnele bolii au dispǎrut, nu se poate vorbi de vindecare decat dupǎ controlul repetat al bacteriuriei in urmǎtoarele sǎptǎmani sau luni.

S-a observat cǎ pielonefrita acutǎ, chiar atunci cand nu este tratatǎ se amelioreazǎ, febra si piuria dispar in cateva zile insǎ boala poate trece in cronicitate.

In evolutia pielonefritei este posibilǎ aparitia urmǎtoarelor complicatii care sunt de fapt foarte rare: I.R.A. necrozǎ papilarǎ, pionefroza, flegmonul prinefritic, septicopioemia.

Cea mai frecventǎ complicatie este insǎ pielonefrita cronicǎ.

 

PIELONEFRITA CRONICǍ

In timpul evolutiei este posibilǎ insǎ izbucnirea unei infectii grave, care poate evolua rapid, in cateva zile in exitus.

Trebuie subliniat faptul cǎ aparitia H.T.A. reprezintǎ un factor important care duce cǎtre dezvoltarea rapidǎ a I.R..

In general, evolutia si prognosticul depinde de precocitatea diagnosticului si eficacitatea tratamentulului medical.

Complicatiile pielonefritei cronicei apar odatǎ cu progresiunea leziunilor anatomice. HTA din PNC poate evolua cǎtre malignitate.

Uneori este posibilǎ instalarea unor leziuni grave de necrozǎ papilarǎ.

I.7. EDUCATIE PENTRU SǍNǍTATE

 

Ingrijiri de prevenire primarǎ

Dobandirea obisnuintelor corecte de eliminare. Evitarea inhibǎrii reflexului de mictiune, deoarece se produce distenzia vezicii urinare STAZA URINARǍ, care poate favoriza formarea calculilor.

Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic fǎrǎ prescriptie medicalǎ.

Efectuarea corectǎ a toaletei regiunii perineale pentru a evita pǎtrunderea microorganismelor in tractul urinar.

Evitarea aportului excesiv de sǎruri minerale.

Se vor evita frigul, umiditatea, oboseala, traumatismele, agentii toxici, afectiunile cardiovasculare, deoarece sunt factori favorizanti in aparitia si volutia afectiunilor renale.

Se vor efectua exercitii fizice pentru cresterea tonusului musculaturii perineale si abdominale, acestea favorizand contractiile vezicii urinare si al sfincterului extern al uretrei.

Ingrijirea de prevenire secundarǎ

Depistarea precoce a infectiunilor renale si dispensarizarea lor corectǎ.

Tratamentul corect al acestor afectiuni dupǎ dipǎ sfatul medicului.

Colaborarrea asitentei si echipei de ingrijire cu pacientul.

Evitarea complicatiilor.

Ingrijiri de prevenire tertiarǎ

Reintegrarea in societate a individului cu afectiuni cronice.

CAPITOLUL II

II.A PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI

R.S. cu PIELONEFRITǍ

1.CULEGEREA DATELOR

Sursa de date: -PACIENTA

-ECHIPA MEDICALǍ

-FOAIA DE OBSERVATIE

 

Date relativ stabile:

-Numele si prenumele:R.S.

-Varsta: 70 ani

-Sex: feminin

-Stare civilǎ: vǎduvǎ de 6 ani

-Domiciliu: Baba Ana

-Ocupatie: pensionarǎ lucrat ca vanzǎtoare

-Nationalitate: romanǎ

-Religie: ortodoxǎ

-Conditii de viatǎ: locuieste singurǎ intr-o casǎ cu 3 camere; in conditii salubre.

Are 2 copii, cǎsǎtoriti, care o viziteazǎ regulat.

-Obiceiuri: ii place sǎ citeascǎ, sǎ croseteze, sǎ se uite la televizor.

Elemente fizice

RH - pozitiv

Grupa sanguinǎ - 0.1

Date Antropometrice

Greutate -69 kg

Inǎltime - 1.51 m

Elemente biografice legate de sǎnǎtate

-A.H.C. -fǎrǎ importantǎ

-A.P.F. -menarha 13 ani

-douǎ nasteri la termen fǎrǎ complicatii

-menopauza la 50 de ani

-A.P.P. -apendicectomie la 19 ani

-H.T.A. -de 10 ani

-nefrectomie stangǎ (din cauza unui accident de masinǎ intamplat in urmǎ cu 20 ani)

-litiazǎ renalǎ dreaptǎ

Motivele internǎrii

-Cefalee occipitalǎ

-ameteli

-poliatralgii

-fatigabilitate

Istoricul bolii

Veche hipertensivǎ cu rinichi unic chirurgicalǎ. Se interneazǎ pentru cefalee occipitalǎ, ameteli, poliatralgii, fatigabilitate, simptomatologie ce s-a accentuat in ultima vreme fǎrǎ un motiv clinic aparent. Este internatǎ la Spitalul Judetean - Sectia Nefrologie.

Diagnostic medical la internare

Pielonefrita cronicǎ - HTA stadiul II

Durata internǎrii

15-25. X .2000

2.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOILE FUNAMENTALE

NEVOIA FUN-DAMENTALǍ	MANIFESTǍRI		SURSA DE DIFICULTATE
	DE INDEPENTǍ	DE DEPENDETNTǍ
1. A respira si a avea o bunǎ circulatie	-respiratie de tip costal superior -ambele hemitorace prezintǎ aceleasi miscǎri de ridicare si coborare in timpul respiratiei si expiratiei -respiratie linistitǎ in timpul somnului -mucoasa respiratorie umedǎ, secretii reduse transparente -zgomote cardiace bine bǎtute	-dispnee -palpitatii la efort -T.A.: 200/100 mm Hg	-proces infectios -afectiunea HTA st II
2. A bea si a manca	-reflex de deglutitie, prezent -mucoasa bucalǎ roz si umedǎ -masticatie usoarǎ -dentitie bunǎ (conform varstei)	-vǎrsǎturi alimentare -greturi -fatigcibilitate -inopetentǎ -consum redus de lichide, alimente, sǎruri minerale	-alterarea mucoasei digestive
3. A elimina	-urina clarǎ diluatǎ sau concentratǎ -pH 4,5-7,5 -cantitate 1200-1400 ml/24h -scaun normal, de consistentǎ bunǎ -frecventǎ scaun 1/zi	-mictiuni 10-12/zi -polakiurie -disurie -micturie -dureri lombare -tulburǎri digestive, greturi, vǎrsǎturi -transpiratii	-proces infectios
4. A se misca, a avea o bunǎ posturǎ	-posturǎ adecvatǎ in ortostatism, sezand si clinostatism	-pozitii antalgice -dificultate in a se deplasa (a merge, aseza, ridica)	-durerea
5.A dormi, a se odihni	-durata somnului 7-9 ore -somn clar cu vise regulate -somn profund	-adoarme greu -ochii incercǎnati -atipiri in timpul zilei -stare depresivǎ	-durerea -spitalizarea
6. A se imbrǎca si dezbrǎca	-vesminte curate, ingrijite - vesminte adecvate climatului
7. Amentine temperatura corpului in limite normale	-temperatura mediului intre 18-25oC	-temperaturǎ 39-40oC -frison -transpiratii -tegumente palide	-proces infectios
8. A fi curat, ingrijit	-prezintǎ deprinderi igienice -prezintǎ (dupǎ baie) cǎile nazale libere, urechi curate) -pǎr, unghii curate bine ingrijite	-piele curatǎ, cutatǎ	-varsta
9. A evita pericolele	-cunoaste mǎsurile de prevenire a accidentelor	-risc de deshidratare -risc de infectii, netratarea ducand la complicatii mai mari -agitatie, anxietate -teamǎ, fricǎ	-stare depresivǎ -boalǎ
10. A comunica	-debit verbal normal -ordin biologic, functionare adecvatǎ a organelor de simt -ordin psihologic: exprimare usoarǎ -ordin sociologic: relatii armonioase
11.A practica religia	-credincioasǎ -participǎ la slujbe religioase
12. A se realiza		-dezinteres fatǎ de ce este nou	-varsta
13. A se recrea		-tristete -plictisealǎ -lipsa treburilor zilnice	-afectiunea
14. A invǎta	-receptivǎ la ceea ce este nou

PROBLEME ACTUALE	PROBLEME POTENTIALE
-disconfort datoritǎ durerii surde, localizatǎ lombar -eliminǎri inadecvate cantitativ si calitativ -alimentatie inadecvatǎ in surplus calitativ si cantitativ -dificultǎti in a respira -alterarea temperaturii corporale -alterarea perfuziei tisulare -dificultǎti in a se recrea -lipsa cunostintelor despre boalǎ	-dezechilibru hidro-electrolitic -risc de infectii masocomiale -risc de complicatii -I.R.A., I.R.C.

DIAGNOSTIC NURSING

1.        Alterarea temperaturii corporale datoritǎ procesului infectios manifestat prin hipertermie, frisoane.

2.        Eliminare urinarǎ insuficientǎ calitativ si cantitativ, datoritǎ procesului infectios manifestat prin disurie si polikiurie.

3.        Alterarea respiratiei datoritǎ durerii si HTA manifestatǎ prin dispnee.

4.        Alimentatie inadecvatǎ calitativ si cantitativ datoritǎ tulbulǎrilor digestive, manifestate prin greturi, vǎrsǎturi.

5.        Dificulltate in a se deplasa datoritǎ durerii manifestate prin pozitii altalgice.

6.        Alterarea perfuziei tisulare datoritǎ atingerii interstitiului renal manifestat prin disurie.

7.        Dificultate in a se recrea manifestatǎ prin dezinteres datoritǎ afectiunii.

GRAD DE DEPENDENTǍ: II

Pacientul are nevoie de echipa de ingrijire pentru a-i explica ce trebuie sǎ facǎ.

3,4,5, PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR

PROBLEME	OBIECTIVE	INTERVENTII		EVALUARE
		AUTONOME	DELEGATE
1. Disconfort	Pacienta sǎ prezinte o stare de bine fizic 5 zile	-am asigurat repaus la pat -am asigurat conditii optime in salon: temp. 220C, aer curat, fǎrǎ curenti de aer si zgomot, bine luminat -am educat pacienta sǎ descrie corect durerea, localizare, iradiere -am educat pacienta sǎ adopte pozitii antalgice -am aplicat cǎldurǎ uscatǎ, local, deasupra sinufizei pubiene -am pregǎtit pacienta pentru explorǎri radiologice	15-17X -am administrat antialgice si antispastice: algocalmin 2 fl/zi i.m. Papaverinǎ 1 fl/zi i.m. Indometacin 2 sup/zi 18-20X idem.	15-17X -in urma interven-tiilor pacienta sustine cǎ durerile persistǎ 18-19 X -durerea a scǎzut in intensitate 20-25 X -pacienta nu mai prezintǎ dureri
2.Tulburǎri de mictiune	Pacienta sǎ prezinte eliminǎri fiziologice in decurs de 5 zile	-am asigurat repaos la pat -am asigurat un climat cald si confortabil -am calculat bilantul ingesto-excreta -am cantǎrit zilnic bolnava -am administrat un regim bogat in lichide: supe, compoturi, ceaiuri diuretice -am educat pacienta sǎ aibe un regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic -educ pacienta sǎ nu consume bǎuturi carboga-zoase, grǎsimi -am asigurat un regim hidric: 2-3l lichide pe 24h -am educat pacienta cum sǎ recolteze sumarul de urinǎ, urocultura, testul Addis - Hamburger -am observat si notat zilnic diureza -am asigurat zilnic lenjerie de pat si de corp -am educat pacienta sǎ-si schimbe lenjeria de corp ori de cate ori este nevoie si sǎ-si efectueze o igienǎ riguroasǎ	15-17 X -am recoltat sange pentru : HLG, VSH, UREE, CREATININA acid uric, ionogramǎ si urinǎ, uroculturǎ si testul Addis-Hamburger -am administrat perfuzie liticǎ -ser fiziologic 9% 500 ml -SCOBUTIL 1 fl -MIALGIN 1 fl 18-20 X -perfuzie liticǎ -antibiotic CIPROFLOXACIN 2 tab/6 ore. 21-25 X antibiotic	15-17 X in urma interventiilor pacienta mai prezintǎ tulburǎri urinare 18-20 X tulburǎrile s-au diminuat dar nu au dispǎrut 21-25 X tulburǎrile urinare au dispǎrut, pacienta prezentand eliminǎri urinare fiziologice -pacienta a inteles importanta respec tǎrii regimului alimentar
3. Tulburǎri digestive: greturi, vǎrsǎturi	-pacienta sǎ se alimenteze corespunzǎtor stǎrii sale pe perioada spitalizǎrii	-am asigurat care sǎ favorizeze vǎrsǎturile: decubit dorsal cu capul intr-o parte -am protejat lenjeria de pat cu musama si alezǎ -am izolat patul cu paravan -am ajutat si sustinut pacienta in timpul vǎrsǎturilor -am educat pacienta sǎ respire profund la disparitia senzatiei de vomǎ -am oferit un pahar cu apǎ aromatǎ pentru clǎtirea gurii -am educat pacienta sǎ schimbe lenjeria de corp ori de cate ori este nevoie -am aerisit salonul -am educat pacienta sǎ consume lichide reci in cantitǎti mici	15-17      X am administrat antiemetice: METOCOPRAMID 1 fl/zi in venǎ.	15-17 X pacienta sustine cǎ senzatia de vomǎ s-a diminuat 18-20 X pacienta afirmǎ cǎ numai prezintǎ greturi, vǎrsǎturi 21-25 X pacienta se alimenteazǎ corespunzǎtor stǎrii sale
4.Hipertermie frisoane	-pacienta sǎ prezinte temperaturǎ corporalǎ in limite normale pe perioada spitalizǎrii	-am aerisit salonul -am educat pacienta sǎ schimbe lenjeria de cate ori este nevoie -am mentinut tegumentele intacte si curate -am aplicat comprese reci pe frunte -am mǎsurat temperatura -am incǎlzit pacienta cu pǎturi la aparitia frisoanelor -am educat pacienta sǎ consume fructe -am calculat bilantul ingesto-excreta -am invǎtat pacienta cum sǎ-si mentinǎ tegumentele si mucoasele curate si integre, cum sǎ-si efectueze baia zilnicǎ	15-17 X am administrat antitermice si antiinflamatorii: Ampicilinǎ 500 mg la 6 ore i.m. Aspirinǎ 3 tab/zi oral Aminofenozǎ 2 sup/zi	15-17 X pacienta nu mai prezintǎ frisoane 17-25 X pacienta este afebrilǎ
5.Alterarea respiratiei si circulat0iei	-pacienta sǎ prezinte resoiratie si circulatie corespunzǎtor varstei si afectiunii pe perioada spitalizǎrii	-am asigurat conditiile de microclimat in salon -am invǎtat pacienta cum sǎ facǎ exercitii de respiratie -am asigurat repaos la pat -am mǎsurat T.A. -am invǎtat pacienta sǎ stea linistitǎ cand cresc valorile tensionale -am asigurat pacientei un climat de incredere -am asigurat pacientei efectuarea unor activitǎti recreative	15-17 X am administrat normotensionare NEFEDIPIN 2 capsule/ zi NITROPECTOR 3 cap/zi EXTRAVERAL 2 cap/zi 18-20 X NIFEDIPIN 2 cap/zi NITROPECTOR 2 cap/zi 21-25 X idem	15-17 X pacienta nu pre-zintǎ TA in limite normale -respiratia este corespunzǎtoare varstei -pacienta nu este agitatǎ 18-20 X T.A. revine intre limitele normale 21-25 X TA este corespun-zǎtor varstei si afectiunii
6. Risc de deshidratare	Pacienta sǎ fie echilibratǎ hidro-electro-litic pe toatǎ perioada spitalizǎrii	-am notat zilnic cantitatea de lichide ingerate si eliminate -am cantǎrit zilnic pacienta -am supravegheat functiile vitale P.T.T.A.R. -am prevenit aparitia escarelor prin masaj in zonele de presiune -am mentinut integritatea tegumentelor prin educarea bolnavei sǎ aibǎ o igienǎ riguroasǎ -am calculat lichidul ingesto-excreta	15-17 X am administrat Glucoza 5% 250 ml in perfuzie cu complex de vitamine B 18-20 X perfuzie cu complex de vitamine B	15-17 X pacienta este echi-libratǎ hidro-elec-trolitic 18-25 X pe perioada spita-lizǎrii pacienta prezintǎ bilant ingesto-excreto corespunzǎtor
7. Anxietate	-pacienta sǎ aibǎ o stare de bine psihic pe perioada spitalizǎrii	-am pregǎtit fizic si psihic pacienta -am asigurat un climat de liniste si securitate -am incurajat pacienta sǎ-si exprime temerile -am oferit informatii despre boalǎ si tratament -am facilitat contactul cu familia		15-20 X pacienta nu mai este agitatǎ 20-25 X Pacienta are toate cunostintele despre boalǎ Pacienta nu mai este anxioasǎ

6. EXTERNAREA

Interventii constante

- Monitorizarea functiilor vitale si vegetative

-          asigurarea unui climat corespunzǎtor in salon

-          administrarea tratamentului prescris de medic

-          asigurarea unui igiene riguroase

-          asigurarea unei alimentatii ADECVATE

-          asigurarea unor eliminǎri fiziologice

-          asigurarea unei stǎri de bine fizic si psihic, notarea bilantului ingesto-excretǎ

-          educatie pentru sǎnǎtate

-          pregǎtirea fizicǎ si psihicǎ a pacientei pentru explorǎri si analize

Evaluarea interventiilor constante

-          Am asigurat conditii optime in salon: T=22C, aer curat, bine luminat, fǎrǎ curenti de aer, s-a efectuat dezinfectia salonului cu cloraminǎ.

-          Am explicat pacientei importanta unei igiene riguroase.

-          Am asigurat lenjerie de pat si de corp curatǎ

-          Am masat si pudrat zonele predispuse escarelor

-          Am asigurat alimentatia adecvatǎ afectiunii sale, regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic, nu se va consuma bǎuturi carbogazoase si grǎsimi.

-          Am asigurat regim hidric corespunzǎtor: 2-3 l lichide / 24 ore.

Regimul hidric este compus din supe, ceaiuri, compoturi, diuretice.

-          Am asigurat eliminǎri fiziologice prin calcularea zilnicǎ a bilantului ingesto-excreta.

-          Am cantǎrit zilnic pacienta.

-          Am administrat lichide in cantitate mare.

-          Am invǎtat pacienta sǎ-si schimbe lenjeria de corp de cate ori este nevoie.

-          Am asigurat pacientei un climat confortabil.

-          Am facilitat pacientei vizitele familiei.

-          Am incurajat pacienta sǎ efectueze activitǎti recreactive (citit, crosetat).

-          Am insusit pacientei cunostinte despre boalǎ.

-          Am monitorizat functiile vitale si am pregǎtit pacienta fizic si psihic.

In urma tratamentului medicamentos si a regimului alimentar starea pacientei se amelioreazǎ.

Bilantul autonomiei functiilor vitale la externare

P=87 pulsatii/minut

T=36.5

TA=160/90mmHg

R=20respiratii/minut

Bilantul autonomiei nevoilor fundamentale la externare

v     a respira, a avea o bunǎ circulatie.

Respiratie de tip costal superior, amplǎ, linistitǎ in timpul somnului. Zgomote cardiace bine bǎtute. Circulatie adecvatǎ varstei si afectiunii.

v     a bea si a manca

Masticatie usoarǎ, bunǎ (conform varstei) alimentatie adecvatǎ.

v     a elimina

Eliminǎri fiziologice, fǎrǎ modificǎri, urina clarǎ, scaun normal.

v     a se misca, a avea o bunǎ posturǎ

Postura adecvatǎ in ortostatism, sezand si in clinostatism.

v     a dormi, a se odihni

Somn usor, profund, duratǎ 7-9 ore conform varstei.

v       a se imbrǎca si dezbraca

Vesminte alese de pacientǎ, adecvate climatului. Se imbracǎ si dezbracǎ singurǎ.

v     a mentine temperatura corpului in limite normale.

Pacienta este afebrilǎ.

v       a fi curat, ingrijit.

Prezintǎ deprinderi igienice, tegumente si mucoase curate si ingrijite.

v       a evita pericolele

Cunoaste mǎsuri de prevenire a accidentelor, traumatismelor.

v       a comunica

Exprimare usoarǎ, vorbire corectǎ, relatii armonioase cu echipa de ingrijire.

v       a practica religia

Este credincioasǎ, participǎ la slujbe religioase.

v       a se realiza

Pacienta acceptǎ informatiile privind tratamentul, activitatea fizicǎ. Este echilibratǎ psihic.

v       a se recrea

Are activitǎti recreative: citit, crosetat, se uitǎ la televizor.

v       a invǎta

Este receptivǎ la tot ce este nou.

Probleme la externare

Circulatie inadecvatǎ, manifestatǎ prin HTA. Alterarea perfuziei tisulare datoritǎ atingerii interstitiului renal manifestat prin disurie.

Plan de recuperare

Consum de lichide in cantitǎti mari, 2-3 l/zi, supe, sucuri neacidulate, compot, ceaiuri diuretice de mǎtase de porumb, ceai din cozi de cirese.

Sǎ aibǎ un regim usor hiposodat, normoglucidic, hipoprotidic.

Sǎ evite bǎile si dusurile reci.

Sǎ aibǎ o activitate fizicǎ moderatǎ.

Fiind o veche hipertensivǎ, va efectua controalele periodice la medicul de familie. Va continua tratament ambulator cu: Nifedipin, o capsulǎ/8 ore. Va efectua uroculturǎ si sumar de urinǎ periodic, o datǎ la 3 luni.

II B. PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI V.A. CU PIELONEFRITǍ

1.      CULEGEREA DATELOR

Sursa de date: - PACIENTUL

- FAMILIA

-ECHIPA DE INTERVENTIE

-FOAIA DE OBSERVATIE

 

Date relativ stabile:

-Numele si prenumele: V.A.

-Varsta: 30 ani

-Sex: masculin

-Stare civilǎ: cǎsǎtorit

-Domiciliu: Ploiesti

-Ocupatie: contabil la firmǎ de constructii

-Nationalitate: romanǎ

-Religie: ortodoxǎ

-Conditii de viatǎ: locuieste impreunǎ cu sotia si fiul de 6 ani intr-un apartament cu 3 camere; frumos amenajat.

Sotia este casnicǎ si se ingrijeste de ceilalti membrii ai familiei. Are program de lucru lejer. De regulǎ lucreazǎ acasǎ.

-Obiceiuri: fumeazǎ aproximativ 10 tigǎri/zi, bea cafea 1-2 cafea/zi, ocazional consumǎ alcool. Ii place sǎ joace fotbal cu prietenii si sǎ citeascǎ cǎrti politiste.

 

Elemente fizice

RH -negativ

Grupa sanguinǎ - AII

 

Date antropometrice

Greutate -80 kg

Inǎltime - 1.75 m

 

Elemente biografice legate de sǎnǎtate

-A.H.C. fǎrǎ importantǎ

-A.F.P. fǎrǎ importantǎ

-A.P.P. amigdalectomie la 6 ani

apendicectomie la 20 ani

 

Motivele internǎrii

-febrǎ

-frisoane

-transpiratii

-cefalee

Istoricul bolii

De o sǎptǎmanǎ pacientul este febril fǎrǎ un motiv aparent. De 4 zile prezintǎ si frisoane si transpiratii reci. Se prezintǎ la medicul de familie de unde i se dǎ bilet de trimitere cǎtre Spitalul Judetean Sectia Nefrologie. In urma controlului si a investigatiilor fǎcute la spital i s-a pus diagnosticul.

Diagnostic medical la internare

PIELONEFRITA ACUTǍ

Durata internǎrii: 25-29.XI.2000

2.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOILE FUNAMENTALE

NEVOIA FUN-DAMENTALǍ	MANIFESTǍRI		SURSA DE DIFICULTATE
	DE INDEPENTǍ	DE DEPENDETNTǍ
1. A respira si a avea o bunǎ circulatie	R= 18 R/MINUT -respiratie amplǎ pe nas -ambele hemitorace prezintǎ aceleasi miscǎri de ridicare si coborare -respiratie cu tip costal inferior -puls ritmic bine bǎtut P=78 p/minut;TA =115/75 mm Hg
2. A bea si a manca	-masticatie usoarǎ -dentitie bunǎ (conform varstei) -reflex de deglutitie, prezent -mucoasa bucalǎ umedǎ si rozatǎ -consumǎ alimente si lichide in functie de nevoi -apetit bun	-inopetentǎ -consum redus de lichide	-afectiunea -mediul de viatǎ
3. A elimina	-urina clarǎ diluatǎ sau concentratǎ -pH 4,5-7,5 -cantitate 1500-1800 ml/24h -scaun normal, de consistentǎ bunǎ -frecventǎ scaun 1/zi	-mictiuni 10-12/zi -polakiurie -disurie -transpiratii	-afectiunea -proces infectios
4. A se misca, a avea o bunǎ posturǎ	-posturǎ adecvatǎ in ortostatism, sezand si clinostatism
5.A dormi, a se odihni	-durata somnului adecvatǎ sezonului, varstei -somn profund vise regulate	-treziri in timpul somnului	-afectiunea
6. A se imbrǎca si dezbrǎca	-vesminte curate si ingrijite, adecvate climatului, anotimpului
7. A mentine temp. corpului in limite constante	-tegumente curate, normal colorate -temperatura mediului ambiant 18-25oC	-temperaturǎ 39-40oC -frison -transpiratii	-proces infectios
8. A fi curat si ingrijit	-deprinderi igienice riguroase -dentitie bunǎ -fose nazale libere, urechi curate -piele curatǎ, normal pigmentatǎ -pǎr si unghii curate bine ingrijite
9. A evita pericolele	-cunoaste mǎsuri de prevenire a accidentelor, traumatismelor -isi poartǎ singur de grijǎ	-risc de complicatii	-mediul de viatǎ
10. A comunica	-debit verbal normal -ordin biologic, functionare normalǎ a organelor de simt -relatii anevoioase cu familia, prietenii, colegii
11.A practica religia	-religios;-participǎ ocazional la slujbe religioase
12. A se realiza	-integritate fizicǎ si psihicǎ -dragoste fatǎ de munca sa
13. A se recrea		-inactivitate;-tristete -plictisealǎ	-anxietate -spitalizare
14. A invǎta	-receptiv la tot ce este nou -dorintǎ si interesul de independentǎ	-lipsa cunostintelor despre afectiunea sa	-mediul de viatǎ

PROBLEME ACTUALE	PROBLEME POTENTIALE
-eliminǎri inadecvate cantitativ si calitativ in surplus -alterarea temperaturii corporale -alterarea perfuziei tisulare -dificultǎti in a se recrea -alimentatie inadecvatǎ calitativ si cantitativ in deficit -incapacitate de a dormi si odihni, recrea -lipsa cunostintelor	-dezechilibru hidro-electrolitic -risc de infectii masocomiale -risc de complicatii -I.R.A., I.R.C.

Diagnostic nursing

1.         alterarea temperaturii corporale datoritǎ procesului infectios manifestat prin frisoane hipertermice;

2.         anxietate datoritǎ bolii si necunoasterii acesteia manifestate prin teamǎ, neliniste, agitatie;

3.         eliminare inadecvatǎ cantitativ si calitativ datoritǎ procesului infectios manifestat prin disurie si polozurie;

4.         imposibilitatea de a se recrea, datoritǎ spitalizǎrii manifestatǎ prin tristete, plictisealǎ;

5.         alterarea perfuziei tisulare datoritǎ atingerii interstitiului renal prin disurie;

6.         alimentatie inadecvatǎ cantitativ si calitativ in deficit datoritǎ afectiunii manifestatǎ prin inapetentǎ;

7.         lipsa cunostintelor despre boalǎ;

Gradul de dependentǎ II

Pacientul are nevoie de echipa de ingrijire pentru a I se explica ce trebuie sǎ facǎ.

3,4,5 PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR

PROBLEME	OBIECTIVE	INTERVENTII		EVALUARE
		AUTONOME	DELEGATE
Tulburǎri urinare cantitative si calitative -disurie -polikiuruie	Pacientul sǎ prezinte eliminǎri fiziologice in decurs de 4 ziile	-am asigurat repaos la pat -am asigurat un climat cald si confortabil -am calculat bilantul hidric- ingestia si excretia -am administrat un regim bogat in lichide: supe, ceaiuri, compoturi -am educat pacientul sǎ aibe un regim usor hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic -am explicat pacientului necesitatea respectǎrii regimului alimentar -am cantǎrit zilnic bolnavul -am explicat pacientului cum sǎ recolteze urocultura, sumarul de urinǎ, testul Addis- Hamburger -am notat zilnic diureza -am asigurat zilnic lenjerie de pat si de corp	25-26 XI -am administrat perfuzie liticǎ, ser fiziologic 9%, 500ml -SCOBUTIL 1f -antibiotice: NORFLOXACIN 2 tb/6 h per os GENTAMICINǍ 1f/6 ore i.v. 27-28 XI -perfuzie liticǎ -antibiotice NORFLOXACIN 2 tb/12 h per os GENTAMICINǍ 1f/zi i.v. 29 XI am administrat NORFLOXACIN 1 tb/12 h per os	25-26 XI in urma interventiilor tulburǎrile urinare s-au diminuat 27-28 XI tulburǎrile au dispǎrut. Prezintǎ eliminǎri fiziologice. 29 XI eliminǎri fiziologice
Hipertermie frisoane	-pacientul sǎ prezinte temperatura corpului in limite normale pe perioada spitalizǎrii	-am aerisit salonul -am educat pacientul sǎ schimbe lenjeria ori de cate ori este nevoie -am mentinut tegumentele curate si uscate -am aplicat comprese reci pe frunte -am mǎsurat zilnic temperatura - la aparitia frisoanelor, am incǎlzit pacientul cu pǎturi si pernǎ electricǎ -am administrat un regim bogat in lichide:supe, ceaiuri, compoturi aproximativ 2 l/zi -educ pacientul sǎ nu consume bǎuturi acidulate, grǎsimi -am calculat bilantul ingesto-excreta -am masat si tamponat cu alcool mentolat zonele de presiune predispuse escarelor de decubit	25-26 XI am administrat antitermice, antiinflamatorii: Aspirinǎ 3 tab/zi per os Algocalmin 2 f/zi i.m. Aminofenozǎ 2 sup/zi 27-28 XI -am administrat Algocalmin 2 f/zi i.m. 29 XI Algocalmin 1 f/zi	25-26 XI Pacientul febril prezintǎ transpiratii 27-28 XI Pacientul este usor febril Transpiratiile au dispǎrut 29 XI Pacient afebril
Risc de deshidratare	Pacientul sǎ fie echilibrat hidroelectroli-tic pe perioada spitalizǎrii	-am notat zilnic cantitatea de lichide ingerate si eliminate -am cantǎrit zilnic pacienta -am prevenit aparitia escarelor prin masaj si tamponare -am mentinut integritatea tegumentelor prin educarea pacientului sǎ aibǎ o igienǎ riguroasǎ -am administrat un regim lichidian complex: ceaiuri, supe compoturi, diuretice -am administrat lichide aproximativ 2-3 l/zi	25-26 XI am administrat Glucoza 5% 250 ml -un complex de vitamine B -diuretice Furasemid 1f 27-28 XI Glucoza 5% 250 ml perfuzie	25-26 XI pacientul echi-libratǎ hidroelec-trolitic 27-29 XI pacientul prezintǎ bilant ingesto-excreta corespunzǎtor
Anxietate	Pacientul sǎ aibǎ o stare de bine psihic pe perioada spitalizǎrii	-am pregǎtit pacientul fizic si psihic, cand s-au efectuat examenele de sange, urinare, radiologice -am asigurat un climat de liniste si securitate -am incurajat pacientul sǎ-si exprime temerile -am oferit informatii despre boalǎ -am facilitat vizitele familiei -am incurajat pacientul sǎ facǎ plimbǎri in aer liber, sǎ efectueze activitǎti recreative -am facilitat contactul cu echipa medicalǎ		25-26 XI pacient nelinistit, trist, agitat 27-28 XI Pacientul nu mai este anxios 29 XI pacientul are toate cunostintele despre boalǎ
Tulburǎri ale somnului	Pacienta sǎ aibǎ un somn odihnitor, relaxant pe toatǎ perioada spitalizǎrii	-am asigurat un mediu ambinat corespunzǎtor -am asigurat un climat conforttabil -am oferit pacientului un pahar cu lapte inainte de culcare -am educat pacientul sǎ citeascǎ sau sǎ asculte muzicǎ inainte de culcare		25-26 XI -pacient neodihnit 27-28 XI -pacientul doarme profund, calm 29 XI pacientul are somn fiziologic
Alimentatia inadecvatǎ cantitativ si calitativ	-pacientul sǎ prezinte o alimentatie adecvatǎ in decurs de 3 zile	-am asigurat un climat conforttabil -se indicǎ pacientului in cazul aparitiei senzatiei de greatǎ sǎ inspire profund. -am educat pacientul sǎ consume un regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic -aduc pacientului alimente gustoase, bune, aranjate in farfurie pentru a-I spori senzatia de foame		25-26 XI -pacientul refuzǎ regimul alimentar impus 27-28 XI -pacientul a inteles importanta regimului si colaboreazǎ cu echipa de ingrijire cu privire la alimentatia corespunzǎtoare 29 XI -pacientul la externare este alimentat corespunzǎtor
Lipsa cunostintelor despre afectiune	Pacientul sǎ aibǎ cunostinte despe boalǎ pe perioada spitalizǎrii	-evaluez capacitatea pacientului de a intelege -aduc pacientului toate cunostintele despre boala sa -pun in legǎturǎ pacientul cunostinte alte persoane care au aceeasi afectiune -pun in legǎturǎ pacientul cunostinte echipa de ingrijire -favorizez discutiile de grup -discut cu pacientul tratamentul si alimentatia si importanta lor -discut cu pacientul complicatiile afectiunii si cum sǎ se fereascǎ de ele	_	25-26 XI -pacientul nu are cunostinte despre afectiune si nu colaboreazǎ cu echipa de ingrijire 27-28 XI -pacientul a inceput sǎ colaboreze cu echipa de ingrijire si si-a insusit cunostintele despre afectiune 29 XI -pacientul are cunostinte despre afectiune la externare

6. EXTERNAREA

Interventii constante

-monitorizarea functiilor vitale si vegetative zilnic;

-asigurarea unui climat corespunzǎtor in salon;

-administrarea tratamentului prescris de medic;

-asigurarea unei igiene riguroase;

-asigurarea unei alimentatii adecvate;

-asigurarea unor eliminǎri fiziologice;

-asigurarea unei stǎri de bine fizic si psihic;

-mǎsurarea bilantului ingesto-excreta;

-pregǎtirea fizicǎ si psihicǎ a pacientului pentru explorǎri si analize.

Evaluarea interventiilor constante

-am asigurat conditii optime in salon: t=22^oC, bine luminat, fǎrǎ curent, fǎrǎ zgomot;

-am efectuat dezinfectia salonului cu cloraminǎ;

-am explicat pacientului importanta unei igiene riguroase pentru a preveni suprainfectia;

-am asigurat pacientului lenjerie de pat curatǎ si bine intinsǎ pentru a nu se produce escarele de decubit;

-am asigurat o alimentatie adecvatǎ afectiunii sale, regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucide. Nu va consuma bǎuturi carbogazoase si grǎsimi.

-am asigurat un regim hidric corespunzǎtor: 2-3 l lichid pe zi

Regimul hidric este compus din ceaiuri, supe, compoturi, diuretice.

-am asigurat eliminǎri fiziologice prin calcularea zilnicǎ a bilantului ingesto-excretor;

-am cantǎrit zilnic pacientul;

-am administrat lichide in cantitǎti mari;

-am facilitat vizitele familiei si prietenilor;

-am incurajat pacienta sǎ efectueze activitǎti recreactive (citit, plimbat);

-am monitorizat functiile vitale si vegetative;

-am pregǎtit fizic si psihic pacientul pentru interventii si explorǎri.

Externarea

In urma tratamentulului medicamentos, a regimului alimentar, a colaborǎrii si eforturilor fǎcute de echipa de ingrijire, starea pacientului la externare este bunǎ fizic si psihic.

Bilantul functiilor vitale la externare

P=79 pulsatii pe minut

T=36.8C

T.A.=120/70 mm Hg

R=18 respiratii/minut

Bilantul autonomiei nevoilor fundamentale la externare

v     a respira, a avea o bunǎ circulatie.

Respiratie de tip costal superior, amplǎ, ritmatǎ. Zgomote cardiace bine bǎtute. Circulatie adecvatǎ.

v     a bea si a manca.

Masticatie usoarǎ, apetit bun, alimentatie adecvatǎ.

v     a elimina

Eliminǎri fiziologice, fǎrǎ modificǎri, urina clarǎ, scaun normal.

v     a se misca, a avea o bunǎ posturǎ

Postura adecvatǎ in ortostatism, sezand si in clinostatism.

v     a dormi, a se odihni

Somn usor, profund, vise regulate.

v     a se imbrǎca si dezbraca

Vesminte alese conform sexului, adecvate climatului.

v     a-si mentine temperatura corpului in limite normale.

Pacientul are temperatura corului in limite fiziologice.

v     a fi curat, ingrijit.

Pacientul prezintǎ deprinderi igienice, tegumente si mucoase curate si integre.

v     a evita pericolele

Cunoaste mǎsuri de prevenire a accidentelor, traumatismelor.

v     a comunica

Exprimare usoarǎ. Colaborare armonioasǎ cu echipa de ingrijire.

v     a practica religia

Credincios, participǎ la slujbe religioase.

v     a se realiza

Pacientul doreste sǎ se realizeze in plan profesional.

v     a se recrea

Pacientul are activitǎti recreative: citit, uitatul la televizor, fotbal.

v     a invǎta

Este receptiv la tot ce este nou.

Probleme la externare

Alterarea perfuziei tisulare.

Risc de complicatii (P.N.C.)

Plan de recuperare

-Va consuma lichide in cantitǎti mari, 2-3l /zi.

-Va consuma un regim usor hiposodat.

-Va evita frigul, umezeala, bǎile reci.

-Va repeta sumarul de urinǎ si uroculturǎ odatǎ la 3 luni.

-Va continua tratament ambulator cu: Biseptol, o tabletǎ/8 ore timp de 7 zile, o datǎ la 3 luni.

II C PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI

C.A. cu PIELONEFRITǍ

1.Culegerea datelor

Sursa de date: -pacientul

-familia

-echipa de ingrijire

-foaia de observatie

Date relativ stabile:

-Numele si prenumele: C.A.

-Varsta: 22 ani

-Sex: feminin

-Stare civilǎ: necǎsǎtoritǎ

-Domiciliu: Ploiesti

-Ocupatie: studentǎ, Facultatea de Filozofie

-Nationalitate: romanǎ

-Religie: ortodoxǎ

-Conditii de viatǎ: locuieste impreunǎ cu pǎrintii intr-un aparament cu 2 camere in coditii salubre.

-Obiceiuri: frecventeazǎ discotecile si barurile impreunǎ cu grupul de prieteni

Elemente fizice

RH - pozitiv

Grupa sanguinǎ - AB 4

Date Antropometrice

Greutate -54 kg

Inǎltime - 1.64 m

Elemente biografice legate de sǎnǎtate

-A.H.C. fǎrǎ importantǎ

-A.F.P. menarha la 13 ani (ciclu regulat la 28 zile + 3zile fǎrǎ modificǎri patologice)

-A.P.P. apendicectomie la 13 ani

avort la 20 ani (sarcinǎ de 2 luni, intrerupere fǎcutǎ la cerere, a decurs fǎrǎ complicatii)

Motivele internǎrii

-stare general alteratǎ-disurie

-febrǎ

-frisoane

-transpiratii reci

Istoricul bolii

Fǎrǎ un motive in urmǎ cu o sǎptǎmanǎ, starea generalǎ a pacientei s-a degradat. Prezintǎ dureri la urinare si urineazǎ foarte des. Nu a urmat nici un tratament. In urmǎ cu 2 zile starea pacientei s-a deteriorat mai rǎu, prezentand si febrǎ, frisoane, transpiratii. In urma acestori simptoame, se prezintǎ la medicul de familie de unde I se face bilet de internare cǎtre Spitalul Judetean. In urma investigatiilor fǎcute la spital I se pune diagnostic.

Diagnostic medical la internare

Pielonefrita acutǎ

Durata internǎrii

1-5 XII 2000

2.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOILE FUNAMENTALE

NEVOIA FUN-DAMENTALǍ	MANIFESTǍRI		SURSA DE DIFICULTATE
	DE INDEPENTǍ	DE DEPENDETNTǍ
1. A respira si a avea o bunǎ circulatie	R=18 r/min -respiratie amplǎ pe nas -ambele hemitorace prezintǎ aceleasi miscǎri de ridicare si coborare -respiratie de tip costal superior -tegumente calde, rozate P=78 p/min TA=120/80 mm Hg
2. A bea si a manca	-masticatie usoarǎ -dentitie bunǎ -reflex de deglutitie prezent -mucoasa bucalǎ umedǎ si rozatǎ -apetit bun
3. A elimina	-urina clarǎ diluatǎ sau concentratǎ -pH 4,5-7,5 -scaun normal, consistentǎ bunǎ	-disurie -polakiurie -transpiratii	-proces infectios
4. A se misca, a avea o bunǎ posturǎ	-posturǎ adecvatǎ in ortostatism si sezand
5.A dormi, a se odihni	-durata somnului adecvatǎ conformǎ varstei si sezonului -somn profund, fǎrǎ trezie
6. A se imbrǎca si dezbrǎca	-vesminte curate sI ingrijite adecvate anotimpului
7. Amentine temperatura corpului in limitele normale	-tegumente normal colorate	-temperaturǎ 39.5-40oC -frisoane -transpiratii	-proces infectios
8. A fi curat, ingrijit	-deprinderi igienice riguroase -dentitie bunǎ -fose nazale libere -piele curatǎ normalǎ -pǎr si unghii curate
9. A evita pericolele	-isi purta singurǎ de grijǎ	-vulnerabilitate fatǎ de infectii	-mediul de viatǎ
10. A comunica	-debit normal verbal -functionarea normalǎ a organelor de simt	-irascibilitate -tristete	-afectiune a spitalizǎrii
11.A practica religia	-participǎ ocazional la slujba religioasǎ
12. A se realiza	-integritate fizicǎ si pshicǎ -dragoste fatǎ de valoarea meseriei
13. A se recrea		-inactivitate -plictisealǎ	-spitalizare
14. A invǎta	-dorinta de a acumula cunostinte noi	-lipsa cunostintelor despre afectiunea sa	-mediul de viatǎ

PROBLEME ACTUALE	PROBLEME POTENTIALE
-eliminare inadecvatǎ cantitativ si calitativ in surplus -alterarea temperaturii corporale -vulnerabilitate fatǎ de pericole -comunicare ineficientǎ -dificultate in a se recrea -lipsa cunostintelor	-dezechilibru hidro-electrolitic -risc de complicatii=> PNC -I.R.A., I.R.C.

Diagnostic nursing

1.        Eliminare inadecvatǎ calitativ si cantitativ, datoritǎ procesului infectios manifestatǎ prin disurie.

2.        Alterarea temperaturii corporale datoritǎ procesului infectios manifestatǎ prin hipertermie, frisoane.

3.        Vulnerbilitate fatǎ de pericole datoriǎ afectiunii manifestat prin cunostinte insuficiente despre boalǎ.

4.        Comunicare insuficientǎ datoritǎ spitalizǎrii, manifestat prin irascibilitate.

5.        Dificultate in a se recrea datoritǎ spitalizǎrii, manifestat prin tristete.

6.        Lipsa cunostintelor despre boalǎ datoritǎ mediului de viatǎ.

3,4,5. PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR NURSING

PROBLEME	OBIECTIVE	INTERVENTII		EVALUARE
		AUTONOME	DELEGATE
Tulburǎri urinare -disurie -polikiuruie	Pacienta sǎ prezinte eliminǎri fiziologice in decurs de 4 ziile	-am asigurat un climat confortabil in salon -am asigurat repaos la pat -am calculat zilnic bilantul ingestio-excretia -am administrat un regim bogat in lichide 2-3 l/zi (supe, ceaiuri, compoturi) -am educat pacienta sǎ aibe un regim usor hiposodat si am explicat importanta acestui regim -am cantǎrit zilnic pacienta -am explicat pacientei cum sǎ recolteze urocultura, sumarul de urinǎ, testul Addis - Hamburger -am notat zilnic diureza -am asigurat zilnic lenjerie de pat si de corp	01-02 XII -perfuzie, ser fiziologic 9%,500ml -antibiotice: CIPROFLOXACIN 2 tb/6 h per os GENTAMICINǍ 1f/6 ore i.m. 03-04 XII -perfuzie liticǎ -antibiotice 05 XII -antibiotice	01-02 XII pacienta prezintǎ eliminǎri inadecvate cantitativ si calitativ 03-04 XII in urma interventiilor tulburǎrile urinare s-au diminuat, nu mai prezintǎ disurie 05 XII la externate pacienta prezintǎ eliminǎri fiziologice cantitative si calitative
Alterarea temperaturii corporale	-pacienta sǎ prezinte temperatura corpului in limite normale in decurs de 3 zile	-am aerisit salonul -am educat pacienta sǎ schimbe lenjeria ori de cate ori este nevoie -am mentinut tegumentele curate si uscate la aparitia transpiratiei -am aplicat comprese reci pe frunte -am mǎsurat zilnic temperatura -am incǎlzit pacienta la aparitia frisoanelor cu pǎturi, pernǎ electricǎ -am administrat un regim hidric -am calculat bilantul ingesto-excreta -am masat zonele predispuse escarelor de decubit	01-02 XII -antitermice ASPIRINǍ 3 tab/zi per os ALGOCALMIN 2f/zi i.m. 03-04 XII ALGOCALMIN 2f/zi i.m. 05 XII ALGOCALMIN 1f/zi i.m.	25-26 XI pacienta este febrilǎ -prezintǎ frisoane si transpiratii 03-04 XII -in urma interventiilor pacienta are temperatura corpului in limite normale 05-XI La externare pacienta este afebrilǎ
Vulnerabilita-te fatǎ de pericole	Pacienta sǎ aibǎ o stare de bine psihic pe in 3 zile	-am asigurat conditiile de microclimat in salon -aduc pacientei toate cunostintele despre afectiunea sa -evaluez capacitatea de a intelege a pacientei -aduc la cunostintǎ pacientei toate complicatiile afectiunilor sale -fac educatie pentru prevenirea accidentelor, verific dacǎ sunt respectate toate normele de igienǎ -pun in legǎturǎ pacienta cu alti bolnavi ce au aceeasi afectiune -iau mǎsuri pentru evitarea transmiterii unor infectii masocomiale	_	01-02 XII -Pacienta nu are cunostinte despre afectiune; -este vulnerabilǎ fatǎ de pericole 03-04 XII -In urma interventiilor pacienta are cunostinte despre afectiune si complicatii 05 XII la externare pacienta are o stare de bine fizic si psihic
Comunicarea ineficientǎ la nivel afectiv	Pacienta sǎ comunice cu alte persoane in decurs de 3 zile	-asigur pacientei un climat confortabil, familiar in salon -dau posiblitatea pacientei sǎ-si exprime nevoile, sentimentele, ideile, dorintele -invǎt pacienta tehnici de relaxare si comunicare -antrenez pacienta la diferite activitǎti care sǎ-i dea sentimentul de utilitate -facilitez vizite apartinǎtorilor -pun in valoare calitǎtile pacientei -antrenez pacienta la discutii cu echipa de ingrijire si dau detalii despre membrii acesteia.		01-02 XII -Pacienta este indispusǎ, anxioasǎ, nu comunicǎ 03-04 XII -pacienta a inceput sǎ fie comunicativǎ, a inteles importanta comunicǎrii cu echipa de ingrijire 05 XII pacienta este comunicativǎ la externare
Dificultate in a se recrea	Pacienta sǎ aibǎ activitǎti recreative in decurs de 4 zile	-am asigurat un climat confortabil in salon -explorez gusturile pacientei pentru petrecerea timpului liber -asigur conditiile necesare pentru activitǎti recreative -organizez activitǎti recreative individuale si de grup: auditii muzicale, vizionǎri de filme -facilitez accesul la biblioteca, sala de lecturǎ sau aduc pacientei cǎrti, reviste -indrum pacienta sǎ facǎ plimbǎri in aer liber -facilitez vizitele cercului de prieteni ai pacientei fǎrǎ a o obosi prea mult		01-02 XII -pacienta este inactivǎ, tristǎ, plictisitǎ 02-04 XII -in urma discutiilor cu pacienta, a vizitei prietenilor, a plimbǎrilor, etc, pacienta este veselǎ, activǎ, are o stare de bine psihic 05 XII pacienta are activitǎti care o recreazǎ
Lipsa cunostintelor despre afectiune	Pacienta sǎ aibǎ cunostinte despe afectiune in decurs de 5 zile	-asigur pacientei un climat sǎnǎtos -explorez nivelul de cunostinte a pacientei despre afectiune -stimulez dorinta de acumulare a unei noi cunostinte -constientizez pacienta asupra responsabilitǎti privind sǎnǎtoase -organizez activitǎti educative si aduc pacienta in legǎturǎ cu alti pacienti cu aceeasi afectiune -identific obiceiurile si deprinderile gresite ale pacientei -corectia deprinderilor dǎunǎtoare sǎnǎtǎtii -verific dacǎ pacienta si-a insusit cunostintele aduse.		01-02 XII pacienta datoritǎ lipsei de informatii nu are cunostinte despre afectiune 03-04 XII pacienta este dornicǎ sǎ afle cat mai multe informatii despre afectiune 05 XII la externare pacienta are cunostinte suficiente despre afectiune

6. EXTERNAREA

Interventii constante

-          asigurarea unui climat corespunzǎtor si confortabil in salon

-          monitorizarea functiilor vitale si vegetative zilnic

-          asigurarea unui igiene riguroase

-          administrarea tratamentului prescris de medic

-          asigurarea unui regim adecvat

-          asigurarea bilantului ingesto-excretǎ

-          pregǎtirea fizicǎ si psihicǎ a pacientei pentru investigatii

Evaluarea interventiilor constante

-          Am asigurat conditii de microclimat in salon :T=23C, aerisit, luminat, fǎrǎ zgomot.

-          Am explicat pacientei importanta unei igiene riguroase pentru a preveni complicatiile si supra infectiile.

-am asigurat pacientului lenjerie de pat curatǎ, fǎrǎ cute pentru a nu produce escare de decubit;

-am asigurat o alimentatie adecvatǎ afectiunii sale: regim hidric 2-3 litri pe zi compus din supe, ceaiuri, compoturi, regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic.

-Regimul hidric este compus din ceaiuri, supe, compoturi, diuretice.

-am calculat bilantul ingesta-excretǎ;

-am cantǎrit zilnic pacienta;

-am facilitat vizitele apartinǎtorilor;

-am incurajat pacienta la activitǎti recreactive;

-am monitorizat functiile vitale si vegetative;

-am pregǎtit fizic si psihic pacienta pentru interventii si explorǎri.

Externarea

In urma investigatiilor si a tratamentulului si a interventiilor autonome efectuate, la externare este refǎcutǎ complet.

Bilantul functiilor vitale la externare

P=80 pulsatii pe minut

T=36.5C

T.A.=115/60 mm Hg

R=19 respiratii/minut

Bilantul autonomiei nevoilor fundamentale la externare

1. A respira, a avea o bunǎ circulatie.

Respiratie de tip costal superior, amplǎ, ritmatǎ.

2.A bea si a manca.

Masticatie bunǎ, usoarǎ, apetit bun, alimentatie adecvatǎ.

3.A elimina

Eliminǎri fiziologice, urina clarǎ, scaun normal.

4.A se misca, a avea o bunǎ posturǎ

Postura adecvatǎ in ortostatism.

5.A dormi, a se odihni

Somn usor, profund, fǎrǎ treziri.

6.A se imbrǎca si dezbraca

Vesminte alese conform varstei, climatului.

7.A-si mentine temperatura corpului in limite fiziologice

8.A fi curat, ingrijit.

Pacienta prezintǎ deprinderi igienice.

9.A evita pericolele

Cunoaste mǎsuri de prevenire a accidentelor.

10.A comunica

Exprimare usoarǎ. Colaboreazǎ cu echipa de ingrijire.

11.A practica religia

Participǎ la slujbe religioase.

12.A se realiza

Pacienta doreste sǎ se realizeze profesional.

13.A se recrea

Pacienta are activitǎti recreative.

14.A invǎta

Pacienta este receptivǎ la tot ce este nou.

Probleme la externare

Alterarea perfuziei tisulare.

Plan de recuperare

-Va evita frigul si umezeala.

-Va consuma lichide in cantitate mare, 2-3l/zi si un regim hiposodat

-Va repeta periodic sumarul de urinǎ, urocultura, testul Addis-Hamburger.

-Va continua tratamentul ambulator cu: Biseptol, o tabletǎ/12 ore timp de 7 zile per os.

CAPITOLUL III

CONCLUZII

Definitie: pielonefrita este inflamatia acutǎ sau cronicǎ care afecteazǎ tesutul interstitial renal-spatiul dintre nefroni.

Etiologie: Germenii cei mai frecventi intalniti sunt: escherichia Colli, Proteus, Klebsiella, Piocianic, Stafilococ.

Obisnuitii factori favorizanti sunt obstacolele de la nivelul cǎilor excretoare renale, afectiuni renale congenitale, tumori, litiaza renalǎ, cistita.

Semne:

      dureri lombare, mai frecvent unilaterale, surde sau cu caracter de colicǎ renalǎ

      febrǎ cu delent violent

      tulburǎri digestive

      polokiurie, disurie, nicturie

      HTA

      -transpiratii

      atingerea interstitiului renal

      stare generalǎ alteratǎ

Participarea asistentei medicale la investigatii

Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea si examinarea clinicǎ a bolnavului.

Ajutand medicul si pacientul, asistenta medicalǎ creeazǎ un climat favorabil pentru relatia:

Medic - pacient - asistentǎ

Pentru aceasta asistenta trebuie sǎ tinǎ cont de urmǎtoarele sarcini:

F     sǎ pregǎteascǎ fizic si psihic pacientul

F     sǎ pregǎteascǎ materialele si instrumentele necesare examinǎrii

F     sǎ pregǎteascǎ documentele necesare: fisa de observatii, rezultatele examinǎrii

F     asigurǎ conditii de microclimat in salon

F     pregǎteste produse biologice si le trimite la laborator

F     transportǎ in conditii optime produsele recoltate la laborator, dupǎ ce in prealabil le eticheteazǎ

F     pregǎteste pacientul fizic si psihic pentru examene radiologice

F     administreazǎ tratamentul medicamentos numai la indicatia medicului.

Evolutie. Prognostic

Evolutia si prognosticul sunt favorabile in contextul in care tratamentul este aplicat corect si factorii favorizanti sunt indepǎrtati.

In urma aplicǎrii tratamentului, desi toate semnele bolii au dispǎrut nu se poate vorbi de vindecare decat dupǎ controlul repetat al uroculturii in urmǎtoarele luni.

S-a observat cǎ pielonefrita acutǎ, chiar atunci cand nu este tratatǎ, se amelioreazǎ, febra dispare in cateva zile, boala poate trece in cronicitate.

PNAPNC

Educatie pentru sǎnǎtate

1.      Ingrijiri de prevenire primarǎ

F     dobandirea obisnuintelor corecte de eliminare

F     evitarea inhibǎrii reflexului de mictiune deoarece se produce distensia vezicii urinare, staza urinarǎ, care poate favoriza formarea calculilor.

F     evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic fǎrǎ sfatul medicului.

F     efectuarea corectǎ a toaletei regiunii perineale pentru a evita pǎtrunderea microorganismelor in tractul urinar.

F     evitarea aportului excesiv de sǎruri minerale

F     se va evita frigul, umiditatea, traumatismele.

2.      Ingrijiri de prevenire secundarǎ

F     depistarea precoce a afectiunilor renale, si dispensarizarea lor corectǎ.

F     tratamentul corect al acestor afectiuni dupǎ sfatul medicului.

F     colaborarea pacientului cu asistenta medicalǎ si echipa de ingrijire.

F     evitarea complicatiilor.

3.      Ingrijiri de prevenire tertiarǎ

F     reintegrarea in societate a individului cu afectiuni cronice.

Referat luat de pe www.e-referate.ro Webmaster : Stefanutz