EFECTELE POLUARII AERULUI ASUPRA SANATATII, CONFORTULUI, ECHILIBRULUI ECOLOGIC

EFECTELE POLUARII AERULUI ASUPRA SANATATII, CONFORTULUI, ECHILIBRULUI ECOLOGIC

Principala conditie a dezvoltarii economice este bunastarea si implicit sanatatea umana. OMS defineste sanatatea ca fiind "integritatea sau buna stare fizica, psihica si sociala a individului si a colectivitatii". Prin dezvoltarea industriei se produc multiple modificari asupra echilibrului ecologic al faunei si al florei, al mediului in general, cu impact nefast asupra confortului si sanatatii. Pentru asimilarea facila a cunostintelor privind poluarea aerului, acestea s-au sistematizat in: efecte sau actiuni directe si efecte sau actiuni indirecte.

Efectele sau actiunile directe cuprind modificarile morfofunctionale ce apar in organismul expus poluarii. Anatomopatologic aceste modificari pot fi reprezentate de leziuni: fibrozante (izolate sau sistemice), degenerative (cancerigene, mutagene), inflamatorii, asfixice. Clinic, manifestarile pot fi: acute, de tipul intoxicatiilor acute ce evolueaza spre "restitutio ad integrum" sau deces, (ex. intoxicatiile cu SO₂, H₂S, CO etc.), cronice si reacutizate sau decompensate (reactivarea unor afectiuni vechi, relativ stabile biologic, ex. cardiopatii, bronho-pneumopatii, astm, HTA etc.). De regula, aceste efecte apar ca urmare a expunerii organismului pe timp scurt la concentratii crescute de poluanti sau prin expuneri repetate la concentratii mici. Frecvent actiunea poluantilor se exercita asupra: mucoaselor, pielii, asupra sangelui si indirect deci, asupra tuturor organelor.

Efectele sau actiunile indirecte cuprind alterari ale microclimatului, faunei, florei ca urmare a poluarii aerului, alterari ce influenteaza indirect, dar nu si neglijabil, sanatatea umana. Factorii intermediari influentati de poluare si care la randul lor influenteaza sanatatea sunt:

- radiatiile solare - poluarea atmosferei cu gaze si pulberi in special, poate reduce luminozitatea cu 10-50% si implicit vizibilitatea. Reducerea radiatiei (luminoase si UV) produce: diminuarea asimilatiei clorofiliene cu toate consecintele economice si de acumulare in lantul trofic, perturbarea echilibrului fosfo-calcic - in special la copii (creste frecventa rahitismului, a demineralizarilor osoase), diminuarea efectului bactericid al UV prin diminuarea cantitatii globale de radiatii patrunse in atmosfera dar si prin retinerea selectiva a radiatiilor cu lungime de unda bactericida etc.;

- factorii climatici - reprezentati de: temperatura, umiditate, curentii de aer, presiune atmosferica, ionizare. Caldura, praful, SO₂ si alte gaze poluante pot influenta pe termen lung, imprevizibil climatul intregii planete. Cresterea procentului de CO si CO₂ ar determina "efectul de sera", adica ridicarea temperaturii la suprafata solului. In prezent acest fenomen este compensat, dar estimarile pentru viitor nu sunt deloc linistitoare. In acelasi timp, poluantii atmosferici, emisi sub forma de aerosoli, constituie suportul pentru nucleii de condensare ai vaporilor de apa din aer, situatie ce determina formarea cetei si cresterea volumului precipitatiilor. Observatiile statistice comparative pentru perioade lungi de timp, au aratat ca odata cu cresterea poluarii aerului a crescut si numarul zilelor innourate cu 15-20%, cu efecte negative asupra sanatatii. Daca nu determinate, sigur favorizate de modificarile climatice, sunt reumatismul, bolile neuropsihice si neuro-endocrine. Sunt descrise modificari ale: activitatii psiho-motorii, comportamentului, randamentului fizic si intelectual, starii de buna dispozitie;

- plantele si animalele zonelor poluate sufera degradari atat la nivel de individ cat si la nivel de masa. Foarte sensibile la poluare sunt: coniferele, arborii fructiferi, vita de vie si florile (trandafirii si gladiolele). Albinele sunt foarte sensibile, moartea lor constituind un indicator important de poluare zonala. Poluantii cei mai agresivi sunt: fluorul, plumbul, arseniul, cadmiul, oxizii de sulf si azot. Cumularea in lantul trofic a Pb, Hg, sau a altor substante toxice cu larga utilizare in mediu produce efecte greu de evidentiat asupra sanatatii umane;

- constructiile, mijloacele de transport, zonele aglomerate, locuintele, locurile de munca, de joaca pentru copii pot suferi fenomene de poluare. Degradarea constructiilor (fatadelor), a gardurilor, a tamplariei de fier, murdarirea geamurilor, a rufelor puse la uscat, a hainelor purtate pe strada etc., afecteaza confortul, creeaza stres, hipertensiune etc. Aerul poluat poate determina modificarea gustului si mirosului (CO₂, SO₂, H₂S, CS₄ etc.). In afara actiunii negative, directe si indirecte asupra sanatatii, aspectele de disconfort generate de poluarea aerului au in acelasi timp si o mare importanta economica si sociala, de care trebuie sa se tina seama in cadrul masurilor de prevenire si combatere a poluarii aerului.

1. ASPECTELE ECONOMICE ALE POLUARII

Daunele cu caracter economic, estimate direct sau prin extrapolare, au evidentiat pierderi de bunuri: materiale, scaderea recoltelor, scaderea productivitatii animalelor, pierderi industriale si sociale (datorate absenteismului) etc. SUA isi apreciaza daunele economice produse de poluarea aerului la peste 100 mil. $/an pentru revopsirea constructiilor metalice, 800 mil. $/an pentru spalarea, curatarea si vopsirea tesaturilor murdarite, 240 mil. $/an pentru spalarea automobilelor, 500 mil. $/an pentru agricultura. Alte pagube economice produse de poluarea aerului sunt: deteriorarea aparatelor de precizie, cheltuielile si timpul de lucru nefolosit din cauza incapacitatii de munca produsa de poluarea aerului. Astfel: in SUA, costul suportat de natiune ca urmare a pagubelor produse de poluare se cifreaza la 11 miliarde $/an sau la 60 $/locuitor/an, in Franta la 600 franci/locuitor/an, in Anglia la 870 franci/locuitor/an. Cu toata relativitatea lor, aceste cifre arata amploarea daunelor economice, alaturi de celelalte efecte negative, si sustin necesitatea luptei impotriva poluarii, oricat de costisitoare ar fi ea. J. P. Detrie spune ca "daca lupta contra poluarii ne costa mult, aerul poluat ne costa si mai mult".

2. MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARII AERULUI

Intre aceste masuri putem enumera: masuri generale, masuri medicale, masuri tehnice, masuri administrative, masuri specifice pentru fiecare industrie. Fiecare dintre aceste masuri au avantaje si dezavantaje. Ca principiu general valabil - protectia sanatatii mediului si a sanatatii omului se realizeaza printr-un program de masuri complexe care au rolul de a asigura o limitare maxima sau o eradicare totala, a patrunderii in mediul inconjurator, a factorilor nocivi chimici, fizici sau/si biologici. Metoda radicala de combatere a poluarii aerului consta in crearea si functionarea optima a unor procese tehnologice - care sa actioneze dupa principiul circuitelor perfect inchise. In ultimele decenii exista tendinta de recirculare partiala a reziduurilor si se vorbeste despre utilizarea complexa a materiilor prime naturale in vederea crearii unei industrii "fara reziduuri". Un exemplu in acest sens se petrece in procesul de gazeificare a combustibilului lichid cu continut ridicat de sulf.

Masurile generale, in principal sunt reprezentate de: ventilatie, curatenie, dezinfectia aerului.

- Ventilatia reprezinta o metoda buna de scadere a numarului de germeni/mc aer, poate fi naturala sau artificiala si este necesara pentru profilaxia poluarii microbiene a aerului din: salile suprapopulate (cinematografe, sali de spectacole, conferinte, sali de curs etc.), salile de operatie, unde este preferat ca aerul sa fie dezinfectat (experimentat de Wells - trebuie sa impiedice raspandirea florei patogene din spital in afara acestuia si invers, trebuie sa previna introducerea aerului de pe culoarele spitalului, in salile de operatie);

- Curatenia reprezinta un mijloc eficient de a reduce posibilitatile de transmitere a bolilor aerogene. De regula germenii din praful bacterian sunt in general mai rezistenti in mediu. Curatenia trebuie efectuata prin indepartarea corecta, umeda a prafului din incaperi, de pe perdele, pereti etc. Spalarea trebuie efectuata cu apa dezinfectata intrucat praful protejeaza partial celula bacteriana;

- Dezinfectia aerului foloseste mai multe procedee cum ar fi cele fizice reprezentate de radiatiile solare (reduc numarul de bacterii din incaperi datorita efectului bactericid si bacteriostatic pe care il au. Din antichitate se spune ca: "acolo unde nu intra soarele intra medicul"). Radiatiile ultraviolete au proprietati: bacteriostatice, bactericide, (in jurul lungimii de unda 250 nm) si actioneaza cu eficienta 100% cand dezinfectia este precedata de curatenie si de 50 - 70% cand nu este precedata de masuri de curatenie. Se efectueaza de regula ca dezinfectie terminala pentru protejarea personalului care efectueaza dezinfectia. Este preferabila in: salile de operatie, spitalele de pediatrie si contagioase, sectiile de nou nascuti etc.

Dezinfectia poate fi efectuata si prin metode chimice - substante clorigene (clor, cloramina, var cloros), formol, rezorcina, acid lactic, glicoli. Lister a folosit, pentru prima data, dezinfectia chimica a aerului din salile de operatie prin pulverizare de acid carbonic. Metodele chimice sunt foarte eficiente atunci cand substantele sunt pulverizate in incapere. Vaporii condenseaza pe particulele bacteriene pana la doze bactericide, efectul este maxim atunci cand exista o umiditate de 40-50%. De asemenea au eficienta mai mare asupra germenilor Gram negativi si asupra nucleilor de picatura Wells.

Masurile medicale. Datorita influentei negative pe care o are mediul poluat asupra sanatatii populatiei, societatea si-a organizat un grup de specialisti pentru supravegherea, pe de o parte a mediului iar pe de alta parte, a sanatatii populatiei. La noi in tara - exista pe langa Ministerul Sanatatii, 4 Institutii de Sanatate Publica (Iasi, Cluj, Timisoara, Bucuresti), iar in fiecare judet exista cate un Centru de Sanatate Publica. In Centrele de Sanatate Publica exista laboratoare care se ocupa, fie numai cu sanatatea mediului fie numai cu sanatatea populatiei. Rolul acestora este de a supraveghea factorii de mediu, de a lua masuri imediate (cum ar fi: indicatii in cazuri speciale, sanctiune, sistarea activitatii unitatii poluatoare) si de a informa atat Ministerul Sanatatii cat si organele administratiei locale si publicul.

Cunoasterea nocivitatii produsa de poluantii din atmosfera depinde de dezvoltarea cercetarilor teoretice fundamentale in domeniul igienei atmosferei, de perfectionarea metodelor si a tehnicilor de cercetare a influentei diversilor poluanti asupra organismului si sanatatii colectivitatilor umane. Este absolut necesar ca elaborarea normativelor igienico-sanitare asupra concentratiilor maxime admise pentru substantele nocive din aer si asupra limitelor zgomotului sa fie revizuita periodic.

Concentratiile maxime admise ale diverselor substante tolerate de organism ca si nivelul zgomotului sunt acelea la care nu se inregistreaza efecte patologice evidente nici imediate si nici pe termen lung. In acest sens, la stabilirea lor sunt respectate urmatoarele principii:

- nivelul admis sa fie sub nivelul de patogenitate acuta si cronica asupra omului, animalelor si mediului, ex. daca nivelul substantei toxice este X atunci concentratia admisa va fi X minus 1, X minus 2 sau si mai mult - astfel se realizeaza protectia pentru etapa imediata si de lunga durata;

- sa fie sub nivelul de percepere a mirosului pentru substantele mirositoare (ex. hidrogenul sulfurat, mercaptanii, SO₂);

- sa fie sub nivelul de actiune iritanta asupra mucoaselor oculare si a cailor respiratorii;

- sa nu scada transparenta atmosferei, luminozitatea, cantitatea de radiatii ultraviolete;

- sa nu creeze disconfort populatiei.

Nivelele maxime admise pot fi reprezentate de: nivelele momentane - acestea sunt de durata scurta 20-30 min. - si au valori mai mari dar respecta principiile enuntate mai sus, nivelele medii - acestea sunt determinate pe o perioada de o zi, o saptamana, un an etc. si au valori mai mici decat concentratiile momentane.

In stabilirea D.M.A. (dozei maxime admise) - se iau in discutie si semnificatia biologica a reactiilor reflexe, a modificarilor biochimice si fiziologice care survin sub actiunea poluantilor chimici si fizici. In acest sens se fac studii experimentale pe oameni voluntari (experiente de scurta durata 5-20 min. dupa care sunt supusi unor ample investigatii medicale): electrocardiograme, electroencefalograme, electromiograme, reflexograme, examenul sangelui etc. Nu trebuie neglijata actiunea posibila de potentare reciproca, insumare a noxelor, concomitenta sau actiunea consecutiva a noxelor. Toate aceste aspecte medicale, sumar mentionate, au rolul de a preveni poluarea mediului si de a pastra sanatatea populatiei.

Masurile tehnice sunt reprezentate de o alta categorie de masuri complexe care se iau de specialistii din industrie. Ele au rolul de a asigura buna functionare a masinilor industriale, a proceselor tehnologice astfel incat sa se elimine poluarea mediului. Intre aceste masuri sunt de mentionat: alegerea materiei prime de buna calitate, alegerea procesului tehnologic optim, mijloace de transport silentioase, fundatii elastice, fonoizolarea, schimbarea incalzirii cu flacara prin incalzire electrica, ermetizarea proceselor de transport, asigurarea unor instalatii de epurare pentru gazele provenite din procesele industriale. Toate aceste masuri tehnice pot fi eficiente cand in aplicarea lor se tine seama atat de procesul industrial cat si de factorii meteorologici si urbanistici zonali.

Masurile urbanistice sau administrative au la baza conditiile rationale de amplasare, orientare, dotare, sistematizare etc. a zonelor luate in obiectiv urbanistic, a intreprinderilor poluante, a complexelor de locuit, a scolilor, a spitalelor etc. In acest sens:

- terenul trebuie sa fie: salubru, ferit de curenti de aer, ferit de zone poluate, protejat prin zone verzi;

- in alegerea materialelor de constructie trebuie sa se tina seama ca acestea sa fie: fono si termo izolante, estetice, usor de intretinut;

- orientarea constructiilor sa se faca pe directia punctelor cardinale;

- sistematizarea traficului rutier este absolut necesara;

- sistematizarea activitatilor comerciale;

- amplasarea scolilor si spitalelor;

- amenajarea: parcurilor, a suprafetelor de apa (care au rolul de a retine poluantii, mai ales pulberile sedimentabile), respectarea linistii nocturne, respectarea zonelor rezidentiale, reducerea traficului in interiorul oraselor cu devierea pe centuri.

Masuri specifice pentru fiecare industrie, acestea sunt in principal masuri tehnice specifice combinate cu masuri medicale. Rezulta ca in mentinerea curateniei atmosferei, in asigurarea sanatatii mediului si a populatiei, un rol important il au masurile de prevenire a poluariii si de favorizare a autopurificarii aerului. Supravegherea sanitara a poluarii aerului dintr-o zona, are ca obiectiv principal aprecierea corecta si permanenta a morbiditatii si mortalitatii umane si animale in functie de etapa anterioara poluarii. Aceasta apreciere se efectueaza prin studii epidemiologice. Mediul nostru de viata s-a modificat teribil de mult odata cu descoperirea noilor industrii si a tehnicilor adecvate acestora. Daca in jurul anului I e.n. atmosfera nu cunostea majoritatea poluantilor actuali, acum se pune serios problema existentei omului pe Pamant. Poluarea aerului, reducerea ozonului, fenomenul de sera insotit de cresterea temperaturii medii, schimbarea climei, sunt rezultate ale activitatii omului pe Pamant. Dar cine stie, poate ca viata pe Pamant se desfasoara ciclic, indiferent de coeficientul de inteligenta al omului.

Masurile profilactice aplicate radiatiilor ionizante sunt cuprinse in norme acceptate de fiecare tara. In functie de risc sunt adoptate norme pentru: populatia expusa profesional, populatia care lucreaza permanent si chiar locuieste in apropierea unor obiective nucleare, populatia in ansamblul ei. Pentru primele 2 categorii s-a stabilit un prag de iradiere care poate fi absorbita pe tot parcursul vietii, de intregul organism, exprimat prin doza maxima admisa. Doza maxima admisa este situata intre 0,1 rem/saptamana pana la cel mult 5 rem/an. Pentru populatia in ansamblul ei, doza genetica maxim admisa este de 2 rem/30 ani (perioada de procreare). Pana acum nu au fost stabilite norme pentru alimente in general. Pentru centrele medicale se prevad: masuri de amplasare, masuri de siguranta a utilizarii substantelor radioactive si masuri de protectie in caz de accident nuclear.

In ceea ce priveste iradierea medicala, sunt necesare:

- prescriere responsabila pentru radio-diagnostic si radio-terapie. Pentru radio-diagnostic sa fie utilizate pe cat posibil radiografiile sau microradiofotografiile in locul radioscopiilor;

- sa nu se iradieze femeile gravide. Sunt interzise radiografiile in primele 10 zile de sarcina;

- sa nu fie expuse examinarii medicale radiologice organele genitale;

- sa fie evitate zona gatului si sanii;

- sa se evite pe cat posibil iradierea copiilor.