ARTERA CAROTIDA EXTERNA (arteria carotis externa

Limite. Limita inferioara este reprezentata de bifurcarea arterei carotide comune si corespunde marginii superioare a cartilajului tiroid al laringelui.

Limita superioara corespunde colului condilului mandibulei; la acest nivel se imparte in cele doua ramuri terminale:

artera temporala superficiala

artera maxilara

Traiect. Artera carotida externa are un traiect vertical ascendent, strabate regiunea trigonului carotic si patrunde in parenchimul glandei salivare parotide, unde formeaza planul profund arterial.

De-a lungul acestui traiect artera carotida externa realizeaza raporturi, care in functie de regiunile strabatute pot fi sistematizate astfel:

in portiunea cervicala artera carotida externa este in raport:

anterolateral cu muschiul sternocleidomastoidian si nervul hipoglos

medial cu faringele

posterior cu artera carotida interna

in portiunea cefalica, artera carotida externa trece pe sub fata profunda a pantecelui posterior al muschiului digastric si a muschiului stilohioidian, apoi patrunde in glanda parotida

De-a lungul acestui traiect artera carotida externa da un numar de sase ramuri colaterale:

ARTERA TIROIDIANA SUPERIOARA (A. thyroidea superior

Isi are originea pe ARTERA CAROTIDA EXTERNA.RAMURILE COLATERALE

fata anterioara a carotidei externe, fiind prima ramura colaterala. Are un traiect inferomedial indreptandu-se catre polul superior al lobului tiroidian.

Este in raport cu faringele fiind acoperita  de muschiul sternocleidomastoidian.

De-a lungul traiectului emite urmatoarele ramuri colaterale:

ramura sternocleidomastoidiana ce vascularizeaza portiunea inferioara a muschiului sternocleidomastoidian

ramura subhioidiana vascularizeaza muschii subhioidieni. O colaterala, ramura cricotiroidiana, vascularizeaza muschiul cricotiroidian

ramuri ce vascularizeaza ganglionii limfatici cervicali inferiori profunzi

ramuri anastomatice cu artera tiroidiana inferioara si artera faringiana ascendenta

ramurile terminale se distribuie glandei tiroide:

ramura glandulara anterioara

ramura glandulara laterala

ramura glandulara posterioara

Aceste ramuri strabat fata anterioara si cea posterioara a istmului si a lobilor tiroidieni si se anastomozeaza cu cele de partea opusa. Ramura posterioara se anastomozeaza cu o ramura a arterei tiroidiene inferioare.

ARTERA LINGUALA (A. lingualis

Isi are originea pe fata mediala a arterei carotide externe la 15 mm superior de originea arterei tiroidiene superioare, corespunzator osului mare al osului hioid.

Este situata profund in raport cu muschiul constrictor superior al faringelui. Se angajeaza prin interstitiu dintre muschiul genioglos si muschiul longitudinal inferior al limbii. Pentru cunoasterea topografiei arterei linguale se delimiteaza doua regiuni topografice.

Patrulaterul lui Beclard este delimitat astfel:

superior: nervul hipoglos

inferior: cornul mare al osului hioid

anterior: pantecele mastoidian al muschiului digastric

posterior: marginea posterioara a muschiului hioglos

In aria patrulaterului lui Beclard este reperata artera linguala imediat dupa originea ei. La acest nivel ea poate fi ligaturata deoarece nu a emis artera dorsala a limbii.

Triunghiul lui Pirogoff se delimiteaza:

superior: nervul hipoglos

inferior: pantecele mandibular al muschiului digastric si tendonul sau intermediar

anterior: marginea posterioara a muschiului omohioidian

In aria triunghiului artera linguala da cea mai puternica ramura colaterala artera dorsala a limbii.

Cele doua regiuni sunt acoperite de fibrele muschiului hioglos. Ramurile colaterale ale arterei linguale sunt:

artera dorsala a limbii vascularizeaza radacina limbii, cartilajul laringelui epiglota si stalpul anterior al valului palatin

ramura suprahioidiana vascularizeaza muschii suprahioidieni.

Artera linguala se termina prin doua ramuri.

Artera sublinguala patrunde si strabate loja glandei sublinguale fiind situata medial de glanda sublinguala.

Artera profunda a limbii, sau artera ranina se afla situata intre muschiul genioglos si muschiul longitudinal inferior al limbii, respectiv la 1 cm de fata dorsala a limbii.

Cele doua artere raniene realizeaza de-a lungul traiectului lor, catre varful limbii, numeroase anastomoze.

ARTERA FACIALA (a. facialis)

Se desprinde de pe fata anterioara a arterei carotide externe la 5 mm superior de originea arterei linguale.

Are un traiect foarte sinuos cu multiple sinuozotati si schimbari ale directiei. Situata initial profund, in raport cu faringele se angajeaza pe sub muschiul stilohioidian si pantecele mastoidian al muschiului digastric si patrunde in loja glandei submandibulare unde este dispusa profund. Inconjoara glanda submandibulara si ajunge pe fata superficiala a acesteia, apoi intersecteaza marginea inferioara, bazilara, a corpului mandibulei corespunzator locului unde marginea anterioara a muschiului maseter intalneste marginea inferioara a corpului mandibulei.

La acest nivel artera facialaeste situata superficial, subtegumentar. In continuare strabate regiunea faciala avand un traiect oblic ascendent lateromedial, cu numeroase flexuri. Atinge comisura buzelor, strabate santul nazogenian si ajunge la nivelul unghiului medial al orbitei unde se termina prin artera unghiulara.

Traiect sinuos al arterei faciale permite alungirea sau scurtarea configuratiei in timpul desfasurarii proceselor de masticatie si fonatie.

Ramurile colaterale, in numar de sase, pot fi impartite in:

ramuri cervicale

ramuri faciale

A.           Artera palatina ascendenta (a. palatina ascendes) are un traiect vertical in raport cu fata laterala a faringelui.

Vascularizeaza peretii faringelui, valul palatin si amigdala palatina.

B.           Ramurile glandulare (Rr. glandulares) submandibulare vascularizeaza glanda submandibulara.

C.           Artera submentala (a. submentalis) se indreapta anterior in raport cu fata superficiala a muschiului milohioidian, pe care il vascularizeaza.

D.           Artera labiala inferioara (a. labialis inferior) se desprinde din artera faciala la nivelul comisurii buzelor, apoi are un traiect sinuos in profunzimea buzei inferioare si se anastomozeaza cu cea de partea opusa.

E.            Artera labiala superioara (a. labialis superior) strabate buza superioara anastomozandu-se cu cea de partea opus. Prin anastomozele realizate intre arterele labiale se constituie inelul arterial peribucal.

F.            Artera laterala a nasului (a. lateralis nasi) vascularizeaza aripa si lobul nasului

Artera unghiulara (a. angularis) ramura terminala a arterei faciale se afla in santul nazogenian apoi ajunge in unghiul medial al orbitei unde se anastomeaza cu artera dorsala a nasului, ramura a arterei oftalmice.

ARTERA FARINGIANA ASCENDENTA (A. pharyngea ascendes)

Isi are originea pe fata posterioara a arterei carotide externe superior de originea acesteia. Are un traiect ascendent vertical pana la baza craniului.

Ramurile colaterale:

ramurile faringiene: vascularizeaza muschii si mucoasa faringelui

ramurile posterioare musculare: vascularizeaza muschii prevertebrali

ramura meningee posterioara patrunde in craniu prin gaura jugulara vascularizand duramater cranian

ARTERA OCCIPITALA (a. occipitalis

Originea este pe fata posterioara a arterei carotide externe corespunzator emergentei arterei faciale.

Are un traiect oblic ascendent in sens anteroposterior paralel cu pantecul posterior al muschiului digastric.

Atinge procesul mastoidian, strabate muschii regiunii nucale si ajunge pe portiunea solzoasa a osului occipital pe care o strabate pana la protuberanta occipitala externa. Da urmatoarele ramuri colaterale:

artera sternocleidomastoidiana superioara

ramura mastoidiana care vascularizeaza procesul mastoidian si celulele mastoidiene

ramura meningee strabate gaura jugulara si se distribuie durei mater.

ARTERA AURICULARA POSTERIOARA (A. auricularis posterior)

Se desprinde din artera carotida externa la 1 cm superior de originea arterei occipitale, avand un traiect ascendent oblic in sens anteroposterior pana la nivelul marginii anterioare a procesului mastoidian unde se termina prin:

ramura anterioara, auriculara, care vascularizeaza peretii pavilionului auricular.

ramura posterioara, mastoidiana, realizeaza anastomoze cu ramura mastoidiana a arterei occipitale cu artera temporala superficiala.

De-a lungul traiectului emite urmatoarele ramuri colaterale:

artera timpanica posterioara vascularizeaza cavitatea timpanica. Prin ramura ei, artera stapediana, vascularizeaza muschiul scarita

ramura parotidiana are un traiect anterior vascularizand parenchimul portiunii posterioare a glandei parotide.

ARTERA TEMPORALA SUPERFICIALA (a. temporalis superficialis

Isi are originea in artera carotida externa, in plin parenchim glandular parotidian, corespunzator colului condilului mandibulei. Are un traiect ascendent oblic dinauntru inafara, paraseste glanda parotida si se dispune posterior de articulatia temporomandibulara si anterior de tragus. Isi continuatraiectul ascendent venind in raport cu fata superficiala a arcadei temporozigomatice, iar la 3 cm superior de aceasta se imparte in doua ramuri terminale:

ramura anterioara, frontala

ramura posterioara, parietala

Cele doua ramuri terminale au un traiect sinuos cu multe inflexiuni fiind dispus subtegumentar.

Vascularizeaza tegumentul regiunii frontale si a regiunii parietale.

In traiectul sau, artera temporala superficiala emite sase ramuri:

ARTERA TEMPORALA SUPERFICIALA

-ramura parotidiana vascularizeaza parenchimul glandei parotide

ramuri articulare care se distribuie articulatiei temporomandibulare

ramuri auriculare vascularizeaza peretii pavilionului auricular

artera transversa a fetei are un traiect orizontal, strabate dinapoi inainte glanda parotida, apoi vine in raport cu fata superficiala a muschiului maseter si a muschiului buccinator. Vascularizeaza structurile ce intra in alcatuirea regiunii geniene.

artera zigomatico-orbitala ajunge pe fata temporala a corpului osului zigomatic, abordeaza orificiul zigomaticoorbital si patrunde in canalul zigomaticoorbital

artera temporala profunda mijlocie are un traiect ascendent oblic angajandu-se intre peretele osos al fosei temporale si fascicolul mijlociu al muschiului temporal pe care il vascularizeaza

ARTERA MAXILARA (A. MAXILLARIS

A doua ramura terminala a arterei carotide externe prezinta initial un parcurs intraparotidian. Apoi strabate butoniera retrocondiliana a lui Juvara, delimitata intre colul condilului mandibulei si ligamentul sfenomandibular si patrunde in fosa infratemporala. Se angajeaza prin interstitiul delimitat intre cele doua fascicule musculare ale muschiului pterigoidian lateral. In continuare descrie o curba cu convexitatea orientata anterior indreptandu-se catre tuberozitatea corpului osului maxilar, patrunde in fosa pterigopalatina, pe care o strabate, orientandu-se catre gaura sfenopalatina, unde se termina prin artera sfenopalatina, care reprezinta ramura sa terminala.

Prin vastul teritoriu vascularizat, artera maxilara realizeaza o complementare cu teritoriul de inervatie al nervului trigemen.

Traiectul arterei maxilare este impartit, din punct de vedere topografic, in trei segmente:

segmentul mandibular, retrocondilian

segmentul pterigoidian, situat intre cele doua fascicule ale muschiului pterigoidian medial

segmentul pterigoidian, dispus in fosa pterigopalatina

Ramurile colaterale sunt variate in ceea ce priveste originea, traiectul si numarul.

A.           Artera timpanica anterioara patrunde prin scizura pietrotimpanica in cavitatea timpanica

B.           Artera meningee mijlocie are un traiect ascendent, se angajeaza prin gaura spinoasa, patrunde in craniu, unde se imparte in mai multe ramuri:

ramura anterioara, frontala

ramura orbitala

ramura parietala

ramura pietroasa

ramura timpanica superioara care parcurge canalul nervului pietros mic. Vascularizeaza casa timpanului.

C.           Artera meningee mica cu un traiect ascendent patrunde in craniu prin gaura ovala vascularizand ganglionul senzitiv al nervului trigemen si dura mater, invecinata acestuia

D.           Artera alveolara inferioara

Isi are originea in dreptul marginii inferioare a muschiului pterigoidian lateral avand un traiect oblic descendent in sens anterolateral catre fata mediala a ramurei verticale a mandibulei. Insotita de nervul alveolar inferior strabate gaura mandibulara si patrunde iARTERA MAXILARA-RAMURILE COLATERALE

in canalul mandibular pe care il parcurge pana la nivelul gaurii mentoniene, unde se ramifica in:

artera mentoniera care paraseste canalul mandibular prin gaura mentoniera

artera incisiva care continua traiectul arterei alveolare inferioare. Vascularizeaza dintii frontali si procesul alveolar si parodontiul acestora.

De-a lungul traiectului prin canalul mandibular din artera alveolara inferioara se desprind ramuri dentare, ramuri alveolare si ramuri parodontale vascularizeaza premolarii si molarii.

Inainte de a patrunde in gaura mandibulara din artera alveolara inferioara isi are originea artera milohioidiana care vascularizeaza muschiul milohioidian.

E.            Artera maseterina are un traiect oblic descendent, strabate incizura mandibulara si patrunde in spatiul de clivaj delimitat de fata laterala a ramurei verticale a mandibulei si fata profunda a muschiului maseter, pe care il vascularizeaza.

F.            Artera temporala profunda anterioara are un traiect oblic ascendent in sens posterior si se angajeaza intre suprafata osoasa a fosei temporale si fata profunda a fasciculului anterior al muschiului temporal.

G.           Artera temporala profunda posterioara are un traiect ascendent oblic in sens anteroposterior pe fata profunda a fascicolului posterior al muschiului temporal.

H.           Ramurile pterigoidiene isi au originea fie direct din artera maxilara fie din artera temporala profunda posterioara. Vascularizeaza muschii pterigoidieni.

I.      Artera bucala are un traiect orizontal in sens posteroanterior catre fata profunda a muschiului buccinator.

J.     Artera alveolara superioara, isi are originea in artera maxilara interna corespunzator fosei infratemporale indreptandu-se catre tuberozitatea corpului osului maxilar, unde se divide in mai multe ramuri care strabat orificiile si canalele alveolare vascularizand molarii, procesul alveolar si parodontiul precum si sinusul maxilar.

K.          Artera suborbitala isi are originea din artera maxilara corespunzator fosei pterigopalatine. Se angajeaza prin fisura orbitala inferioara, patrunde in orbita, unde strabate santul si canalul suborbital, apoi trece prin gaura suborbitala si ajunge pe fata anterioara a corpului osului maxilar. De-a lungul traiectului intraorbitar emite colaterale reprezentate de:

arterele alveolare superioare si mijlocii ce vascularizeaza premolarii si procesul alveolar adiacent prcum si sinusul maxilar

arterele alveolare superioare si anterioare care vascularizeaza procesul alveolar si grupul dintilor frontali.

Prin ramurile terminale artera suborbitala vascularizeaza pleoapa inferioara, buza superioara aripa nasului si portiunea anterioara a regiunii geniene.

L.            Artera paltina descendenta. Din fosa pterigopalatina are un traiect descendent strabatand canalul pterigopalatin, unde se imparte in:

artrera palatina mare se angajeaza prin gaura palatina mare si ajunge pe palatul dur. Isi schimba directia indreptandu-se anterior si realizeaza anastamoze cu artera nozopalatina. Vascularizeaza palatul dur si valul palatin.

arterele palatine mici strabat gaurile palatine mici vascularizand valul palatin si amigdala palatina.

M.         Artera pterigopalatina cu originea in fosa pterigopaltina strabate canalul pterigopalatin, in sens anteroposterior, vascularizand bolta faringiana.

Artera sfenopalatina, ramura terminala a arterei maxilare strabate orificiul sfenopalatin, patrunde in cavitatea nazala, unde se imparte in doua ramuri:

arterele nazale posterioare laterale vascularizeaza peretii laterali ai cavitatii nazale

arterele nazale posterioare mediale au un traiect posteroanterior de o parte si  de alta a septului nazal in raport direct cu peretele inferior al cavitatii nazale. Anterior cele doua ramuri se unesc formand artera nazopalatina care strabate canalul incisiv, apoi gaura incisiva ajungand pe palatul dur. Realizeaza anastomoze cu artera palatina mare.

VASCULARIZATIA VENOASA A CAPULUI SI A   GATULUI

VENA JUGULARA INTERNA (VENA JUGULARIS INTERNA

Isi are originea la nivelul gaurii jugulare fiind continuarea sinusului venos sigmoid al durei mater.

Are un trafiect descendent, de la nivelul gaurii jugulare pana la confluentul venos a lui Pirogoff ce este situat posterior de extremitatea mediala a claviculei. La acest nivel se uneste cu vena subclaviculara si formeaza trunchiul venos brahiocefalic. La inceput este alaturi de artera carotida interna si de nervul vag, apoi de artera carotida comuna si nervul vag.

Traiectul venei jugulare interne, raportat la pantecele mastoidian al muschiului digastric si a muschiului omohioidian, este impartit in trei segmente:

Segmentul superior este cuprins intre gaura jugulara si pantecele mastoidian al muschiului digastric.

Vena jugulara interna realizeaza urmatoarele raporturi:

anterior cu elementele musculoligamentare ce formeaza buchetul lui Riolan

posterior cu muschii prevertebrali

lateral cu glanda parotida

medial cu faringele, cu nervii cranieni glosofaringian, vag, accesor, hipoglos, cu artera carotida comuna

Segmentul mijlociu cuprins intre pantecele mastoidian al muschiului digastric si portiunea superioara a muschiului omohioidian. Vena jugulara interna realizeaza raporturi:

anterior cu ansa cervicala si muschiul sternocleidomastoidian

posterior cu muschii prevertebrali

lateral muschiul sternocleidomastoidian

medial cu artera carotida interna, apoi cu artera carotida comuna si nervul vag.

Segmentul inferior este situat inferior de muschiul omohioidian. Realizeaza raporturi astfel:

anterior cu muschiul sternocleidomastoidian

posterior cu muschiul scalen anterior si vena subclaviculara

lateral cu nervul frenic

medial cu artera carotida externa, cu nervul vag, cu esofagul cervical.

Venele afluente venei jugulare interne

Venele faringiene (v. pharyngeals

Dreneaza sangele venos ai peretilor faringelui care este drenat in plexul venos faringian.

La nivelul osului hioid vena jugulara interna primeste ca afluenti vena faciala, vena linguala, vena tiroidiana superioara fie direct, fie prin intermediul unui trunchi comun venos tiro-lingo-facial.

Vena faciala (v. facialis

Se formeaza la nivelul unghiului intern al orbitei sub forma venei unghiulare. Cu un traiect sinuos ea descinde prin santul nazogenian, trece profund de muschiul zigomatic mare, apoi strabate fata superficiala a muschiului maseter si ajunge la nivelul marginii inferioare bazilare a corpului mandibulei. Patrunde si strabate loja glandei submandibulare, iar la nivelul unghiului mandibulei se uneste cu vena retromandibulara, care anastomeaza vena jugulara externa cu vena faciala.

Ea se formeaza in parenchimul glandei parotide prin confluarea venelor maxilara si temporala superficiala.

Vena faciala are urmatorii afluenti:

venele supratrohleare

venele supraorbitale

venele nazale externe

venele palpebrale inferioare

venele labiale superioare

venele labiale inferioare

venele bucale

venele submentale

venele parotidiene

venele submandibulare

Vena faciala dreneaza fie direct, fie prin intermediul trunchiului venos tiro-lingo-facial, in vena jugulara interna.

Vena linguala (v. lingualis

Se formeaza prin unirea venelor dorsale ale limbii, a venelor ranine si a venelor linguale profunde.

Dreneaza in vena jugulara interna direct sau prin trunchiul venos tiro-lingo-facial.

Vena tiroidiana superioara (v. thyroidea superior

Se formeaza la nivelul polului superior al lobului glandei tiroide de unde are un traiect superolateral incruciseaza artera carotida comuna si dreneaza in vena jugulara interna fie direct fie prin trunchiul venos tiro-lingo-facial.

Primeste ca afluenti vena laringiana si venele cricotiroidiene.

VENA JUGULARA EXTERNA (VENA JUGULARIS EXTERNA)

Isi are originea in regiunea parotidiana prin unirea venei temporale superficiale cu vena maxilara interna.

Dreneaza in vena subclaviculara in imediata vecinatate a confluentului venos a lui Pirgoff.

Traiectul venei jugulare externe este impartit in trei segmente:

a.)          Segmentul parotidian. In parenchiul glandei parotide vena jugulara externa formeaza planul mijlociu venos situat intre planul profund arterial si planul superficial nervos al nervului facial.

b.)          Segmentul sternocleidomastoidian, in care vena jugulara externa are un traiect oblic descendent posterosuperior incrucisand muschiul sternocleidomastoidian.

c.)          Segmentul supraclavicular cu un traiect scurt vena jugulara externa perforeaza fascia cervicala superficiala si dreneaza in vena subclaviculara.

Primeste ca afluenti colaterali:

vena occipitala, dreneaza sangele venos al regiunii occipitale, de nivelul muschilor regiunii nucale si a portiunii superioare a muschiului sternocleidomastoidian

vena auriculara posterioara, dreneaza sangele venos al pavilionului auricular

vena suprascapulara, dreneaza sangele venos al tegumentelor si muschilor regiunii scapulare

vena jugulara anterioara se formeaza la nivelul osului hioid prin unirea venelor superficiale din regiunea submandibulara. Are un traiect descendent urmarind marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian. Superior de manubriul sternal cele doua vene jugulare anterioare se anastomozeaza formand arcul venos jugular.

Vena temporala superficiala

Se constituie din reteaua venoasa a claviculei.

Descinde anterior de tragus si articulatia temporomandibulara insotind artera temporala superficiala si nervul auriculotemporal. Patrunde in parenchimul glandei parotide, unde se anastomozeaza cu vena maxilara formand vena jugulara externa.

Dreneaza sangele venos de la nivelul pavilionului auricular, de la glanda parotida, articulatia temporomandibulara, de la tegumentele regiunii temporale si a regiunii faciale.

Vena maxilara

Se formeaza din doua plexuri venoase ce se anastomozeaza: plexul alveolar superior si plexul pterigoidian.

Plexul alveolar superior se afla dispus la nivelul tuberozotatii corpului osului maxilar.

Plexul pterigoidian se afla situat intre cele doua fascicule ale muschiului pterigoidian lateral.

Cele doua plexuri sunt formate din anastomozele ce unesc venele omonime ramurilor arterei maxilare.

Astfel formata vena maxilara trece prin butoniera retrocondilara a lui Juvara, alaturi de artera maxilara si de nervul auriculotemporal, patrunde in parechimul glandei parotide, unde se anastomozeaza cu vena temporala superficiala.