BOLILE CIVILIZATIEI DATORITA ALIMENTATIEI

BOLILE CIVILIZATIEI

Retineti

Alimentatia poate influenta unele boli cronice majore:

1. Bolile cardiovasculare

2. Hipertensiunea arteriala

3. Cancerul de esofag, stomac, intestin gros, san, plaman, ficat, pancreas si prostata

4. Osteoporoza

5. Diabetul

6. Obezitatea

7. Cariile dentare

Bolile cardiovasculare

Exista dovezi puternice care atesta ca grasimile totale ingerate precum si tipul lor influenteaza riscul de boala aterosclerotica. Si colesterolemia ridicata se asociaza cu un risc mare de boala cardiaca ischemica. De asemenea, cantitatea de carne din alimentatie, care contine mari cantitati de grasimi saturate si colesterol, este corelata cu riscul mare de boli cardiovasculare.

Grasimile saturate din alimentele de origine animala sau vegetala pot declansa mecanismul sintezei colesterolului in organism. Cand se ingera cantitati mari de grasimi saturate, este sunt insotite de obicei si de cantitati mari de colesterol. Un consum regulat de produse animale bogate in grasimi saturate, poate afecta concentratia de colesterol din sange, marind-o destul de mult. Unii oameni sunt mai sensibili la grasimile saturate decat altii.

Grasimile nesaturate din alimentatie tind sa scada concentratia de colesterol din sange. Uleiurile polinesaturate scad atat LDL-colesterolul cat si HDL-colesterolul. Grasimile mononesaturate (masline, arahide, avocado) scad LDL si prea putin HDL. LDL conduc colesterolul la tesuturi in timp ce HDL duc colestrolul de la tesuturi la ficat. Cu cat sunt mai multe HDL in sange, cu atat este mai mic riscul aparitiei bolilor cardiovasculare.

Ateroscleroza este termenul care desemneaza ingrosarea arterelor de dimensiune medie. Ea poate aparea oriunde in organism, dar este prezenta cu precadere acolo unde artera se desparte in ramificatii sau are o cudura - de exemplu arterele coronare care duc sangele spre inima, hranind muschiul cardiac. Cele mai afectate teritorii sunt arterele care hranesc inima (coronarele; si apare boala cardiaca ischemica), creierul (apare accidentul vascular cerebral), gatul, intestinele (apare infarctul mezenteric), rinichiul (apare insuficienta renala), membrele inferioare (apare gangrena). Ochii si organele sexuale pot fi de asemenea afectate.

Ateroscleroza incepe prin ingustarea lumenului arterial datorita depunerilor de colesterol si acizi grasi saturati pe peretele vasului de sange. In stadiu incipient, lezarea peretelui este mica si boala poate fi reversibila, iar fluxul de sange nu este micsorat prea mult. Daca nu se iau masuri pentru reducerea aportului de colesterol, surplusul trebuie sa fie depozitat undeva, si locul cel mai vulnerabil este peretele vasului de sange care nu mai este perfect neted datorita altor depuneri anterioare. La un moment dat, lumenul vasului de sange se ingusteaza atat de mult incat fluxul de sange devine critic pentru organism. Daca de exemplu este vorba de o artera coronara care hraneste inima, atunci rezultatul este un infarct miocardic acut.

Efectele aterosclerozei se manifesta tarziu, catre batranete, dar procesul incepe din copilarie. Se crede ca anii adolescentei sunt hotaratori si atunci se stabileste boala definitiv. Se recomanda ca analizele sa fie facute dupa un post de 12 ore.

Reducerea riscului

Cea mai buna cale de a reduce riscul bolilor de inima este reducerea concentratiei de colesterol in sange la 150-200 mg/dl (alte pareri recomanda valorile de 180-200mg/dl, sub 180mg/dl punandu-se in discutie capacitatea ficatului de a sintetiza colesterolul). Trebuie redusa cantitatea totala de grasime din alimentatie, grasimile saturate si aportul de colesterol. Consumand uleiuri vegetale nesaturate si margarina in loc de grasimi saturate, concentratia de colesterol va scadea. In capitolul despre grasimi s-au aratat caile de reducere a colesterolului din alimentatie.

Hipertensiunea arteriala

Presiunea (tensiunea) arteriala se masoara cu un aparat cu manseta gonflabila si manometru, iar etalonarea se face in milimetri coloana de mercur (mm Hg). Se masoara doua tipuri de presiuni arteriale - sistolica si diastolica (sau maxima si minima). Presiunea sistolica este data de contractia muschiului inimii care arunca sangele in artere facandu-le sa se destinda. Presiunea diastolica se refera la presiunea din artere atunci cand inima se relaxeaza si este data de contractia peretelui arterial.

Presiunea arteriala poate varia de la zi la zi si de la un moment al zilei la altul. In general, ea creste cu varsta in tarile mai dezvoltate economic. Lucrul acesta nu se intampla in tarile in curs de dezvoltare. O presiune arteriala ridicata determina un risc inalt de accident vascular cerebral si multe alte boli.

Factorii care afecteaza presiunea sangelui

S-a gasit o relatie foarte stransa intre obezitate si presiunea sangelui. Presiunea sangelui creste odata cu greutatea. Cand obezii slabesc, se observa si o reducere a presiunii sanguine. Se pare ca ereditatea are un rol mare in cresterea tensiunii arteriale. Factorii alimentari care au un rol in influentarea tensiunii arteriale sunt sodiul, potasiul si alimentatia vegetariana sau cea cu aport redus de grasimi.

Sodiul

In unele populatii, unde aportul de sodiu este redus (sub 4g/zi), hipertensiunea arteriala este foarte rara, iar presiunea sangelui nu creste cu varsta. Cercetarile arata ca acesti oameni sunt mai sensibili la cantitatea de sodiu din alimente decat altii. O reducere a sodiului ingerat reduce riscul de hipertensiune arteriala la cei predispusi. Nu se stie de ce unii sunt predispusi si altii nu la hipertensiune arteriala si nu se cunosc caile de depistare a celor predispusi.

Cum sa reducem cantitatea de sodiu din alimentatie

1. Limitati sau eliminati alimentele cu continut mare de sodiu (sare de bucatarie) ca sunca, slanina, carnatii, carnea conservata, placintele sarate, pizza, gustarile tip fast food, biscuitii sarati, cartofii prajiti si sarati, alunele sarate, maslinele, saramura, sosurile si prafurile de supa comerciale si branza sarata.

2. Alimentele cu continut scazut de sare sunt: fructe si legume proaspete, cartofi, orez, spagheti, faina, nuci si seminte (nesarate), porumb si floricele de porumb nesarate, sucuri de fructe, apa, mirodenii.

3. Alimente cu continut moderat de sare: unt de arahide, paine, fulgi de cereale, branza de vaci, oua, lapte, carne de pasare, peste, carne.

4. Folositi in loc de sare plantele aromate, mirodeniile, usturoiul, ceapa.

5. Gustati mancarea inainte de a pune sare in ea. Daca adaugati sare in farfurie, puneti putin.

6. Evitati bicarbonatul de sodiu si tot felul de pulberi care contin sare.

Recomandare: nu consumati mai mult de 5 grame pe zi de sare.. Aceasta include sarea adaugata alimentelor de dumneavoastra sau de producatorul alimentului.

Potasiul

Alimentatia saraca in potasiu a fost asociata cu riscul crescut de hipertensiune arteriala. Este important si raportul de sodiu/potasiu. O alimentatie bogata in fructe si legume si saraca in sare va aduce mult potasiu si putin sodiu.

Dieta vegetariana

Multe studii au aratat ca dieta vegetariana este eficienta in scaderea tensiunii arteriale. Factorii care au un rol in aceasta sunt fibrele, grasimea redusa (in special grasimea saturata redusa), bogatia de potasiu, putin sodiu si aportul proteic animal mic.

Cancerul

Se apreciaza ca in jur de 40% din totalul de cancere sunt datorate stilului de alimentatie, ceea ce demonstreaza importanta alimentatiei in prevenirea cancerului. Cercetarile apreciaza ca factorii alimentari sunt implicati in cancerul de esofag, stomac, colon, rect, ficat, plamani, san si prostata.

Cancerul aparut in esofag - factorii alimentari: alcoolul s tigara impreuna dau un risc mai mare decat alcoolul singur. Un aport scazut de linte, legume verzi, fructe proaspete, proteine animale, vitamine A, C, riboflavina, acid nicotinic, magneziu, calciu, zinc si molibden creste riscul. De asemenea multe muraturi si alimentele cu mucegaiuri (de exemplu branza cu mucegai). Sunt implicate si alimentele prea fierbinti si bauturile acidulate.

Cancerul aparut in stomac - factorii alimentari: pestele uscat si sarat, afumat, muraturile foarte sarate, nitratii si nitritii. Aportul scazut de vegetale proapsete si fructe cu vitamina C. Cancerul de stomac este in descrestere in tarile apusene probabil din cauza consumului in crestere de fructe si legume, a alimentelor refrigerate, antioxidantilor, vitamina A, C, E si a descresterii consumului de alimente conservate in saramura.

Cancerul de colon si rect - factorii alimentari: aportul mare de grasimi, carne, alcool. Consumul scazut de legume bogate in vitamina A, C si calciu.

Cancerul aparut la ficat - factorii alimentari: in tarile in curs de dezvoltare, riscul este legat de expunerea la virusul hepatitei B si consumului de alimente contaminate cu aflatoxina (arahidele mucegaite au multa aflatoxina). In tarile dezvoltate este implicat consumul mare de alcool.

Cancerul de plaman - factorii alimentari: factorul principal este fumatul activ si pasiv. Consumul ridicat de fructe proaspete si legume bogate in betacaroten se pare ca protejeaza impotriva acestui cancer.

Cancerul de san - factori alimentari: aportul energetic mare, grasimea si alcoolul par sa fie implicate.

Cancerul de prostata - factori alimentari: sunt implicate aportul mare de grasimi, carne, lapte, oua.

Osteoporoza

Osteoporoza este o boala in care densitatea osului este scazuta din cauza pierderii de calciu. Oasele au in compozitie calciu si fosfor impregnate intr-o matrice de colagen. Calciul intra si iese permanent din os pentru a mentine constanta concentratia sa din sange (calcemia). Cand in sange este prea mult calciu, acesta este inmagazinat in os, iar concentratia din sange scade. Cand concentratia de calciu din sange este prea mica, atunci el este demobilizat din os si calcemia se echilibreaza. Cand calcemia ramane mica mult timp, calciul din os nu mai e inlocuit si structura osului devine mai fragila, ceea ce este cunoscut sub numele de osteoporoza.

Factori de risc

Ratia dietetica recomandata pentru Ca:

- 800 mg barbati si femei adulte

- 900-1300 mg gravide si mame care alapteaza

- 800-1400 mg adolescenti

- 1500 mg femei postmenopauza

Densitatea oaselor incepe sa scada atat la barbati cat si la femei in jurul varstei de 40 de ani. Prezenta hormonilor estrogeni la femei inainte de menopauza ajuta la mentinerea densitatii osoase. Dupa menopauza, cand nu se mai sintetizeaza hormoni estrogeni, densitatea osoasa la femei scade foarte repede. Din aceasta cauza, femeile de peste 50 de ani sunt mai expuse la fracturi osteoporotice decat barbatii. Alti factori de risc sunt lipsa exercitiului fizic, fumatul, alcoolul si o alimentatie saraca in calciu si bogata in proteine (carnea este bogata in proteine). Un aport crescut de proteine creste nevoia de calciu.

Calciu din surse vegetale

- leguminoase uscate: fasole uscata, soia, naut, arahide, tofu;

- legume si zarzavaturi cu frunze verde inchis: spanac, sfecla de zahar, broccoli, nap, conopida, patrunjel;

- fructe: smochine uscate, caise, stafide, rabarbar, lamai, portocale

Factori de protectie

Deoarece femeile obeze sintetizeaza mai mult estrogen decat femeile slabe, primele au o densitate mai mare a oaselor. De asemenea mamele care au nascut copii multi si care i-au alaptat la san mult timp, au o densitate osoasa mai mare. Aceasta se intampla probabil din cauza absorbtiei marite a calciului in timpul graviditatii si lactatiei.

Preventie

1. Incepeti sau continuati exercitii aerobice, de 3-5 ori pe saptamana cate cel putin 30 minute fiecare sedinta.

2. Incepeti si continuati un aport zilnic adecvat de calciu.

Desi este considerata o boala a batranetii, osteoporoza poate fi prevenita inca din adolescenta. Un aport corespunzator de calciu la tinerete va asigura o densitate osoasa optima. La maturitate, densitatea osului incepe sa scada. Cu cat densitatea lui a fost mai mare, cu atat depletia resurselor de calciu se face mai greu. Odata declansata osteoporoza, trebuie inceput tratament imediat pentru a o stopa, dar refacerea rezervelor de calciu de obicei nu se realizeaza. De cele mai multe ori, fracturile sunt cele care atrag prima data atentia asupra bolii.

Efectele unor substante nutritive si medicamente asupra metabolismului calciului

S-au facut studii care arata ca pierderea de calciu este cu atat mai mare cu cat mai mare este aportul de fosfor. Fosforul se gaseste din belsug in carne, in special cea prelucrata industrial, peste, pasare, bauturi slabe si branza prelucrata. Suplimentele de zinc pot creste pierderea de calciu daca aportul de calciu nu este suficient. Un consum mare de proteine mareste pierderea de calciu pe cale renala.

Sunt cateva medicamente care determina pierderea de calciu. Antiacidele ce contin aluminiu provoaca o pierdere considerabila de calciu prin urina. Alte doua medicamente sunt corticosteroizii si medicamentele pentru glanda tiroida. Efectele lor se fac simtite atunci cand sunt luate o perioada mai indelungata de timp.

CONCLUZIE

Laptele este considerat cea mai buna sursa de calciu, dar cei care nu consuma produse lactate pot obtine calciul din multe alte surse. Considerata de multi ca o boala inevitabila a batranetii, osteoporoza se poate preveni in mare parte. Copiii trebuie invatati ca baza unor oase puternice, sanatoase, se pune in tinerete. Pentru a fi siguri ca achizitionam calciul de care avem nevoie, trebuie sa avem un stil de viata echilibrat, ceea ce implica:

1. o dieta echilibrata;

2. exercitiu fizic regulat;

3. abstinenta de la folosirea tigarii si alcoolului.

Diabetul zaharat

Diabetul zaharat este o boala care apare atunci cand este alterat metabolismul glucidic din cauza lipsei dau insuficientei insulinei produse de pancreas. Peretii celulari sunt compusi din molecule de grasime care separa lichidele extracelulare de cele intracelulare. Glucoza se dizolva usor in apa, dar patrunde foarte greu prin peretii grasi ai celulelor. Insulina ajuta glucoza sa traverseze aceasta bariera de grasime. Cand nu este insulina, concentratia de glucoza in sange creste. Diabetul nu poate fi vindecat in prezent, dar poate fi controlat, si alimentatia joaca un rol foarte important in acest control.

Urmarile diabetului netratat

Din cauza lipsei sau ineficacitatii insulinei, concentratia de glucoza in sange (glicemia) creste. Atunci cand ajunge la un anumit prag, glucoza trece in urina antrenand o mare cantitate de apa, ceea ce determina cresterea cantitatii de urina. Aceasta face ca organismul sa se deshidrateze si apare setea. Alte simptome obisnuite sunt starea de oboseala, pierderea in greutate, incetosarea vederii, foame anormala, infectii ale pielii si inrosiri ale pielii (rash cutanat).

Efecte secundare

Efectele secundare pot fi pe termen scurt sau pe termen lung. Cele pe termen scurt sunt hipoglicemia (concentratia scazuta de glucoza in sange) si hiperglicemia (concentratia crescuta de glucoza in sange). Pe termen lung, diabeticii sufera de cardiopatie ischemica, insuficienta renala, circulatie periferica defectuoasa, orbire, impotenta la barbati, infectii. Daca diabetul e tinut sub control, toate aceste efecte secundare sunt prevenite.

Tipuri de diabet zaharat

Sunt doua tipuri mari de diabet zaharat si inca unul, mai putin intalnit. Ele apar in situatii diferite.

Tipul I. Diabetul zaharat insulino-dependent. In acest tip, pancreasul nu produce deloc insulina. Afectiunea apare de obicei in copilarie. Pacientul trebuie sa faca tratament cu insulina injectabila de doua ori pe zi toata viata. Se crede ca exista un deficit imunitar si ca un virus ar putea fi responsabil de distrugerea celulelor beta din pancreas la cei predispusi.

Tipul II. Diabetul zaharat insulino-independent. In acest tip de diabet pancreasul produce insulina dar in cantitati insuficiente pentru a putea controla glicemia satisfacator. Uneori pancreasul produce insulina, dar celulele sunt rezistente la actiunea ei si nu-i permit introducerea glucozei in celula unde poate fi transformata in energie. Pentru ca concentratia de glucoza in sange creste, pancreasdul poate elibera foarte multa insulina. Acest tip de diabet se intalneste la obezi peste varsta de 40 de ani.

Diabetul gestational. Al treilea tip de diabet se intalneste la gravide care dezvolta simptomele diabetului in timpul celei de-a doua jumatati a perioadei de sarcina, iar dupa nastere ele dispar. Aceste femei se vor imbolnavi probabil mai tarziu de diabet daca devin obeze.

Alimentatia diabeticului

Bolnavii diabetici au aceleasi nevoi nutritive ca si ceilalti oameni. Ei au nevoie de o alimentatie echilibrata si variata. Trebuie sa foloseasca minimum de portii de fructe si sucuri de fructe.

O alimentatie care mentine greutatea optima a organismului este cea mai buna masura de aparare impotriva diabetului de tip II. Diabeticii au un risc mult mai mare de boli cardiovasculare decat populatia generala, deci se recomanda o alimentatie saraca in grasimi, in special saturate, si colesterol.

Glucidele, mai ales cele complexe, trebuie sa aduca 50% din totalul caloriilor pe zi. Consumul de fibre trebuie sa fie destul de mare pentru a controla mai bine concentratia de glucoza in sange. Se recomanda mai ales fibrele solubile din fructe, legume, vegetale, produse de ovaz si fasole uscata. Fibrele solubile formeaza un gel in jurul substantelor nutritive si in felul acesta incetinesc absorbtia si previn cresterea brusca a glicemiei. Folosirea leguminoaselor uscate regleaza destul de bine glicemia. Zaharurile simple ca zaharul de bucatarie pot fi folosite de un diabetic daca sunt amestecate adecvat cu alte substante nutritive, devenind parte integranta din compozitia alimentelor respective.

Consumul prea mare de proteine poate duce la boli de rinichi in unele cazuri. Alegeti proteine care sunt combinate cu putine grasimi, asa cum sunt proteinele vegetale. Leguminoasele uscate sunt in mod deosebit recomandate pentru ca au putine grasimi si multe fibre.

Bolnavii care fac tratament cu insulina au nevoie de un aport alimentar echilibrat. Trei mese principale mai mici si trei gustari pe zi de obicei controleaza mai bine glicemia decat trei mese mai mari. Atat mesele principale cat si gustarile trebuie servite la ore fixe. Intarzierile sau sarirea peste un pranz poate cauza hipoglicemie.

Alcoolul trebuie evitat pentru ca aduce kilocalorii dar nu este nutritiv.

Bauturile ce contin cofeina trebuie evitate pentru ca dezechilibreaza glicemia.

Alimentatia vegetariana satisface necesitatile nutritive ale diabeticului. Combinarea cerealelor cu leguminoasele uscate procura proteine de buna calitate fara grasimi saturate si fibre. Fructele si legumele vor furniza vitamine, substante minerale si fibre care diminueaza absorbtia glucozei.

Exercitiile fizice modifica metabolismul glucozei si insulinei asa incat pranzurile trebuie corelate cu activitatea fizica. In timpul exercitiului fizic, glucoza patrunde mai bine in celula si este nevoie de mai putina insulina. Intr-un studiu de sanatate facut pe adventisti, cercetatorii au gasit ca adventistii care consuma carne au o mortalitate prin diabet de 3,8 ori mai mare decat adventistii vegetarieni. Cei care consuma multe fructe si legume au un risc mai mic.

Obezitatea

Greutatea corpului e influentata de aportul si consumul de energie. Organismul e foarte eficient in a stoca energia care nu se afla sub forma de grasimi. Studiile au evidentiat faptul ca unii oameni stocheaza mai eficient decat altii si de aceea trebuie sa manance mai putin pentru a-si mentine greutatea normala. Cu varsta, organismul are nevoie de mai putina energie pentur ca si energia consumata este mai mica si pentru ca metabolismul bazal necesar intretinerii functiilor vitale este mai mic.

Indicele nutritional

Normal = 20-25

Obezitate gradul I = 26-30

Obezitate gradul II = 31 +

Obezitate gradul III = 40 +

Indicele nutritional este egal cu greuattea corpului (in kg) impartit la inaltime (in metri) la patrat.

IN = G(kg)/IxI(m)

IN = indice nutritional

G = greutatea corpului

I = inaltimea corpului

Exemplu: G = 70 kg

I = 1,8 m: 1,8x1,8 = 3,26

IN = 70/3,26 = 21,4

Raportul talie/solduri

Studii recente arata ca forma corpului poate fi un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Un raport al diametrelor transversale de la talie si sold 1:1 este ideal pentru barbati, in timp ce la femei trebuie sa fie de 0,85:1. Forma de para este mai buna decat cea de mar.

Obezitatea si riscul crescut de imbolnavire

Obezitatea creste riscul bolilor cardiovasculare de 3,3 ori. Ea creste riscul de diabet, hipertensiunea arteriala, dereglari ale metabolismului lipidic si unele cancere. Este o relatie directa intre presiunea sanguina ridicata si greutatea corporala. Cu cat greutatea este mai mare, cu atat tensiunea arteriala este mai mare. Dupa 40 de ani, obezii au un risc mai mare de diabet decat normoponderalii. Afectiunile vezicii biliare sunt mai frecvente la obezi. Cancerul de san si prostata este mai ridicat la obezi.

Sugestii pentru slabire si mentinerea unei greutati ideale

1. Pentru ca sa aratati bine, trebuie sa aveti un stil de viata bun in mod constant, nu sporadic.

2. Nu reduceti aportul alimentar prea mult. Daca sunteti prea sever va veti descuraja curand si va veti reintoarce la vechile obiceiuri.

3. Incercati sa nu mancati intre mese. Cand sunteti tentat s-o faceti, incercati urmatoarea strategie in cinci trepte:

- Spuneti: nu voi manca chiar acum (spuneti cu voce tare)

- Amanati: asteptati 10 minute. Imboldul de a manca sau crampele de foame vor trece de obicei in cateva minute.

- Respirati adanc: aceasta va va ajuta sa va relaxati si sa va ganditi la decizia de a nu manca.

- Beti apa: apa este necesara pentru sanatate. Ea destinde stomacul, dilueaza sucurile gastrice si potoleste senzatia de foame pentru un timp.

- Gasiti-va o ocupatie: mergeti la plimbare, cititi o carte, indepartati-va mancarea din minte.

4. Incetati sa mai mancati mancaruri grase si cresteti consumul de fructe si legume. Daca gatiti, incercati s-o faceti fara unt sau margarina. Este uimitor cat de bun e gustul legumelor gatite doar cu putina sare, mai ales atunci cand ti-e foame. Foamea e cel mai bun bucatar.

5. Reduceti alimentele rafinate (faina alba). Mancati mai multe glucide complexe care se gasesc in cerealele integrale (paine integrala, fulgi cereale, paste). Alimentele bogate in fibre dau o senzatie de satietate.

6. S-a demonstrat ca, cu cat se pun pe masa mai multe feluri de mancare, cu atat se mananca mai mult. Daca vor fi aduse doar doua sau trei feluri, ispita de a manca mult va fi mai mica.

7. Incercati sa mancati mai mult dimineata si mai putin seara. Cercetarile au aratat ca cei care mananca o data pe zi pierd mai mult in greutate daca mananca dimineata decat daca mananca seara. De fapt, a manca o data pe zi, seara si mult, e o reteta singura de ingrasare. 'Mancati dimineata ca un rege, la pranz ca un print si seara ca un cersetor'.

8. Incepeti sa faceti exercitii fizice. V-ati ingrasat pentru ca ati acumulat mai multa energie decat ati consumat. Exercitiul fizic nu numai ca consuma surplusul de energie, dar pregateste corpul sa-si foloseasca resursele energetice pentru tot restul zilei.

9. Controlati-va stresul. Exeritiul fizic e una din caile de linistire a organismului. Multi oameni mananca pentru ca sunt nervosi.

10. Gasiti-va o ocupatie. Cand aveti ce face, nu va mai ganditi tot timpul la mancare, si ora mesei va veni ca o surpriza placuta.

Cariile dentare

Dintii se pastreaza sanatosi printr-un aport adecvat de calciu, fosfor si vitamina D. In acest scop, la gravide se creste aportul de calciu. Cariile dentare sunt influentate de mai multi factori: alimente, flora microbiana bucala, compozitia salivei si cantitatea ei.

Se considera ca sucroza este inamicul numarul 1 al dintilor. S-a gasit ca este o legatura foarte stransa intre cantitatea de sucroza ingerata si numarul cariilor sau dintilor lipsa. Glucoza si fructoza sunt si ele factori de risc pentru carii dentare, dar in masura mai mica.

Este important de cate ori mancam pe zi alimente cu sucroza. S-a constatat ca acest lucru este mai important decat cantitatea totala de sucroza consumata pe zi. Cariile apar cu atat mai frecvent cu cat dintii sunt expusi mai mult la contactul cu sucroza. Acest lucru este valabil in special pentru gustarile dintre mese cand dintii raman nespalati.

Ordinea in care sunt mancate alimentele poate influenta caderea dintilor. Daca se reduce aciditatea din cavitatea bucala, afectarea dintilor va fi mai mica. Laptele, branza, arahidele si cacaoa cresc alcalinitatea din cavitatea bucala. Alimentele bogate in fibre necesita o masticatie mai buna. Aceasta stimuleaza secretia salivei si astfel dintii sunt protejati. Unele bacterii sunt mai daunatoare decat altele. Demineralizarea dintilor se produce mai rapid in mediu acid. Diferentele de aciditate ale salivei influenteaza si ele aparitia cariilor.

Cercetarile au aratat ca persoanele care locuiesc in zone in care se face fluorinarea apei au dintii mai sanatosi decat cei care nu beneficiaza de apa fluorinata.

Pentru a avea dinti sanatosi

1. Mancati mai putin zahar

2. Mancati alimentele cu zahar in cadrul unui pranz variat

3. Reduceti mancatul intre mese, mai ales al dulciurilor

4. Asigurati-va un aport corespunzator de calciu

5. Alimentele nerafinate ajuta la diminuarea numarului de carii dentare

6. S-a demonstrat ca fluorul reduce cariile dentare

Sinteza a stilului de viata sanatos

1. Asigurati-va alimentatia din alimente variate.

2. Cresteti consumul de cereale integrale, fructe si vegetale.

3. Reduceti consumul de proteine animale si grasimi.

4. Mancati putin zahar si grasimi.

5. Nu mancati mai mult de 2-3 oua pe saptamana. Folositi retete alimentare fara oua.

6. Beti multa apa intre mese.

7. Evitati alcoolul, tutunul, ceaiul, cafeaua.

8. Mancati bine la micul dejun si putin la cina.

9. Mentineti-va greutatea optima.

10. Fiti un om activ; faceti exercitii fizice cel putin 30 minute pe zi.

11. Odihniti-va suficient in fiecare zi.

12. Reduceti stresul. Incredeti-va in Dumnezeu.

13. Buna dispozitie este un medicament important.

Relatia dintre hiperinsulinism, diabet, hipertensiune arteriala si cardiopatia ischemica

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

Cele mai multe persoane cu tensiunea arteriala mare au si concentratia de insulina in sange mai mare, iar aceasta este premiza pentru debutul diabetului. Insulinemia mare apare de obicei inainte ca sa creasca in sange colesterolul si trigliceridele care sunt la originea cardiopatiei ischemice. Insulina marita in sange este adesea asociata cu obezitatea, in special cu acea obezitate in care grasimea se depune pe abdomen.

Tensiunea arteriala marita impreuna cu colesterolul si trigliceridele crescute deterioreaza stratul intern al vaselor de sange. Cand o persoana are tensiunea arteriala mai mare, corpul trebuie sa produca mai multa insulina pentru a echilibra cantitatea mai mare de zahar. Toti cei care au tensiunea arteriala mare ar trebui sa-si controleze colesterolul si trigliceridele sanguine.

Cele mai multe medicamente care scad tensiunea arteriala cresc insulina in sange. Scaderea tensiunii arteriale fara scaderea concentratiei de insulina are ca rezultat tot cardiopatia ischemica.

DIABETUL

Inainte de a apare diabetul, organismul utilizeaza ineficient glucoza si ca urmare apare o intoleranta la glucoza. Pentru a obliga organismul sa lucreze mai bine, se produce mai multa glucoza. Astfel apare in sange mai multa insulina. Aceasta contribuie la deteriorarea peretelui arterial si la cresterea colesterolemiei si trigliceridemiei ceea ce duce la cardiopatie eschemica.

Cand corpul nu mai poate produce cantitatea de insulina necesara, creste concentratia de glucoza in sange si astfel se instaleaza diabetul zaharat tip II. Cand diabeticii sunt tratati cu insulina, concentratia acesteia in sange este mare si favorizeaza ingrosarea arterelor si cardipatia ischemica.

CE PUTEM FACE?

1. Slabiti. Obezitatea este la baza aterogenezei.

2. Faceti exercitii fizice zilnic. Acestea fac mai usoara difuziunea glucozei in celula si faciliteaza captarea ei de catre receptorii celulari.

3. Reduceti aportul de dulciuri la minimum. La sobolanii care mananca multa fructoza, apare rezistenta la glucoza, creste insulina in sange si cresc grasimile ceea ce duce la hipertensiune arteriala.