Afectiuni respiratorii si Kinetoterapia

Kinetoterapia in afectiunile respiratorii

Afectiuni respiratorii restrictive

Afectiunile respiratorii restrictive sunt afectiuni ale aparatului respirator sau ale altor aparate si sisteme care au drept consecinta micsorarea suprafetelor de schimb gazos alveolar.

Clasificarea afectiunilor respiratorii restrictive:

boli pulmonare reprezentate de atelectazia pulmonara, pneumoniile, tuberculoza.

boli ale pleurei reprezentate de pleurezii si pneumotorax.

boli ale cutiei toracice reprezentate de cifoscolioza, spondilita ankilopoietica, fracturi costale.

boli ale sistemului nervos reprezentate de poliomielita si accidente vasculare cerebrale.

boli cardiovasculare reprezentate de tromboembolia pulmonara.

afectiuni abdominale reprezentate de ascita (acumularea de lichid in cavitatea peritoneala).

intoxicatii acute in principal cu tranchilizante (scaderea activitatii centrului respirator).

afectiuni endocrine-obezitate.

Atelectazia pulmonara: atelectazia sau condensarea pulmonara retractila reprezinta o modificare survenita la nivelul parenchimului pulmonar prin absenta ventilatiei in urma unei obstruari a bronhiei respective insotita de reducerea volumului pulmonar respectiv, care antreneaza intr-o masura mai mare sau mai mica si organele din vecinatate.

O atelectazie instalata rapid poate fi secundara unui corp strain intrabronsiic, unei interventii chirurgicale sau unui traumatism.

O atelectazie instalata progresiv poate avea drept cauza o tumoare bronsica, bronsiectazie sau tumori de vecinatate, respectiv mediastinale.

Simptomatologia clinica variaza in functie de rapiditatea cu care s-a instalat atelectazia si in functie de intinderea teritoriului pulmonar interesat.

O atelectazie care se instaleaza treptat si care intereseaza un teritoriu putin intins (segment sau lob pulmonar) poate evolua asimptomatic si descoperirea ei clinica, dar mai ales radiografica, sa fie cu totul intamplatoare.

Spre deosebire de atelectazia simptomatica, cea masiva instalata brusc evolueaza cu junghi toracic, tuse cu accese, dispnee si cianoza.

Examenul clinic poate constata:

-la inspectie: imobilitatea intregului hemitorace afectat;

-la percutie: matitate neta;

-la auscultatie: abolirea murumurului vezicular.

Examenul radiologic prezinta o opacitate masiva si omogena care corespunde unui segment pulmonar, unui lob sau unui plaman intreg.

Tratamentul este etiologic, urmat de kinetoterapie.

Pneumonia: pneumoniile sunt boli caracterizate prin inflamarea parenchimului pulmonar. Dupa etiologie, pneumoniile pot fi bacteriene, virotice si toxice prin inhalarea unor substante chimice toxice.

Pneumonia bacteriana poate fi produsa de orice bacterie patogena, dar in 90% din cazuri este produsa de pneumococ.

Aparitia bolii este favorizata de expunerea la frig, umiditate, oboseala fizica sau psihica, existenta bolilor cronice care scad rezistenta organismului si alcoolismul.

Infectia plamanului se face pe cale aeriana.

Simptomatologie: debutul bolii este brusc, foarte brutal, putand fi uneori precedat cu 2-3 zile inainte de o nazofaringita, cefalee, oboseala.

Apoi, apare brusc frisonul, foarte puternic, cu durata de circa 30 minute. El este urmat de cresterea temperaturii. La scurt timp de la frison apare junghiul toracic, o durere foarte vie, localizata submamelonar intr-unul dintre hemitorace, durere agravata de miscarile respiratorii. Al 3-lea simptom important este tusea, care apare la circa 24-36h de la frison. Tusea este seaca si rara initial, cu sputa caracteristica, rosie-ruginie, in cantitate redusa si foarte aderenta.

Starea generala se altereaza rapid, febra creste la 39-40⁰, bolnavul este abatut, cu respiratie superficiala. Alte simptome: piele uscata, fata congestiva, buzele si limba sunt uscate, eruptie herpetica nazolabiala.

Examenul obiectiv evidentiaza:

-la inspectie: ritm respirator crescut (25-60 respiratii/minut);

-la percutie: matitate in regiunea afectata;

-la auscultatie: cresterea vibratiilor vocale si aparitia ramurilor specifice.

Evolutie: uneori pneumonia se poate vindeca spontan dupa circa 10-12 zile. Vindecarea poate fi la fel de brusca ca si debutul. In ziua a 7-a pana in a 9-a apare criza pneumonica, cand temperatura scade, starea generala se amelioreaza, scade pulsul, apar transpiratii profuze (pe toata suprafata corpului), ramurile pulmonare devin tot mai rare si dispar.

Tratament: cu tratament, etapele pneumoniei sunt scurtate, riscul decesului este foarte mic si se evita aparitia complicatiilor. Tratamentul este:

-medicamentos: cu antibiotice;

-igieno-dietetic: repaus circa 2 saptamani, camera aerisita cu temperatura de 19-20⁰ C, alimente usoare;

-simptomatic: aplicatii calde locale pentru junghi, antitusive pentru tuse si cantitati mici de tranchilizante pentru agitatie si insomnie;

-kinetoterapie: reprezinta cea mai importanta forma de tratament pentru grabirea recuperarii si in special pentru prevenirea complicatiilor.

Tuberculoza pulmonara: este o boala infectocontagioasa generata de bacilul Koch. Ea afecteaza organismul in intregime, dar prezinta principalele sale manifestari locale specifice la nivelul aparatului respirator.

Pentru a se produce tuberculoza pulmonara activa, prezenta agentului cauzal este obligatorie; totusi, boala nu apare decat in cazurile cu un teren receptiv sau cu rezistenta scazuta fata de infectia tuberculoasa.

Transmiterea infectiei se face prin mecanisme diferite:

a).prin ploaia de picaturi bacilifere sau picaturi Pflugge, constituita din mii de picaturi de sputa;

b).prin nucleozolii care se constituie in atmosfera dupa evaporarea partii lichide a picaturilor bacilifere;

c).prin particulele de praf de pe jos sau de pe diferite mobile sau obiecte pe care s-au depozitat bacilii din sputa, din picaturile bacilifere sau din nucleozoli.

Simptomatologie:

Temperatura se prezinta sub forma de subfebrilitate prelungita (37-37,5⁰ C) frecventa in faza initiala.

Transpiratiile insotesc frecvent starile febrile si apar mai ales nocturne.

Astenia apare foarte frecvent.

Tusea survine ca un reflex de eliminare a secretiilor din caverne si bronhii. Uneori este insotita de varsaturi.

Expectoratia se intalneste in leziunile cavitare sub forma de sputa mucopurulenta verzuie.

Durerile apar sub forma de dureri vagi la nivelul musculaturii toracelui.

Inapetenta este determinata de toxemia bacilara.

Pierderea in greutate este datorata inapetentei si a unor tulburari metabolice intretinute de intoxicatia tuberculoasa.

Dispneea apare frecvent ca expresie a eforturilor de compensare ventilatorie.

Hemoclizia reprezinta un simptom alarmant; este eliminata de sange prin tuse. Dupa cantitate si evolutie clinica, hemocliziile pot fi:

-minimala sau sputa hemoctonica frecventa;

-mijlocie-cantitatea de sange este de pana la 1 litru in cateva zile; poate dura 1-2 saptamani; se produce prin rupturi vasculare;

-fulgeratoare-de obicei masiva; duce la moarte in cateva minute prin inundarea arborelui bronsic cu sange si asfixiere.

Tratament:

-medicamentos: cu tuberculostatice si simptomatice;

-chirurgical: prin colapsoterapie si rezectii pulmonare;

-kinetoterapie: rol de stimulare a organismului si actiune specifica pe aparatul respirator;

-igieno-dietetic: consta in odihna si alimentatie hipercalorica.