PATOLOGIA ATM (II)

PATOLOGIA ATM (II)

CONTUZIILE ATM

-traumatism indirect (menton, ram mdb.,unghi mdb.)

-traumatism direct

-afectarea discului si a sinoviei, cu producerea unui hematom intra- si / sau periarticular

-elementele osoase sunt integre

-clinic: -dureri articulare spontane

-dureri articulare provocate de miscarile mdb.

-tumefactie periarticulara

-devierea mentonului de partea sanatoasa

-inocluzie molara pe partea afectata

-tratament: repaos articular, infiltratii periarticulare cu xilina 1%, mecanoterapie

PLAGILE ATM

-sunt de regula accidentale

-se pot produce leziuni ale partilor moi si dure ale ATM

-tratament: -toaleta plagii

-sutura cu refacerea elementelor anatomice

-tratament AI si AB

-reluarea miscarilor dupa 6-7 zile

-autofizioterapie

LUXATIILE TM

-pierderea brusca a rapoartelor normale intre suprafetele articulare

-iesirea condilului din cavitatea glenoida

-nu se poate realiza autoreducerea

-forme anatomo-clinice: a-anterioare

b-posterioare

c-laterale

a-LUXATII ANTERIOARE ALE ATM:

-pot fi : unilaterale sau bilaterale

-produse de: -deschiderea exagerata a gurii

-caderi pe menton cu gura deschisa

-manopere medicale

-traumatisme aplicate pe ram, dinapoi inainte

-favorizate de: -laxitatea capsulei articulare

-scaderea tonicitatii mm. masticatori

-cavitatea glenoida putin adanca

-eminenta articulara cu panta stearsa

-deformari condiliene

-clinic: -durere vie in momentul producerii

-cracment intraarticular si imposibilitatea inchiderii gurii

-gura deschisa

-incontinenta salivara

-fonatie si deglutitie dificile

-masticatie imposibila

LUXATIA ANTERIOARA BILATERALA:

-gura larg deschisa

-menton protruziv, coborat, dar median

-inocluzie verticala frontala, uneori cu contact molar

-obraji turtiti si alungiti

-contractura spastica a mm. maseter si temporal

-depresiune pretragiana, palparea condilului sub arcada temporo-zigomatica

-unghiul mdb. in contact cu SCM

LUXATIA ANTERIOARA UNILATERALA:

-e mai rara, tulburarile fiind mai putin accentuate

-asimetrie faciala cu devierea mentonului de partea sanatoasa

-linia interincisiva deplasata spre partea neafectata

-obrazul turtit si alungit de partea afectata si relaxat pe partea sanatoasa

-gura e mai putin deschisa, mobilitatea extrem de redusa

-dg. diferential: se practica mai ales in luxatii unilaterale

-fracturi de gat condilian (mentinerea devierii de partea bolnava, deschiderea gurii e posibila

-contractura spastica a mm.ridicatori

-paralizii faciale

-tratament: -se practica cat mai curand posibil

-in luxatii vechi nereduse, se poate organiza o neoarticulatie si fibrozarea cavitatii glenoide

-tratament ortopedic: reducere si imobilizare

-anestezie locala pt. relaxarea musculara

TEHNICA NELATON:

-se aplica policele, bilateral pe fetele ocluzale ale molarilor, sau ant. de marg. ant. a ramului mdb.

-cu celelalte degete se prinde marg. bazala si unghiul mdb.

-se imprima initial o miscare de coborare, efectuata treptat, pt. depasirea obstacolului-eminenta articulara

-se impinge apoi mdb. catre posterior, asociind si o rotatie cu ridicarea mentonului

-cand condilul ajunge in cavitatea glenoida se aude un cracment si gura se inchide brusc

IN LUXATIILE VECHI:

-se aplica un rulou de comprese sau un dop opritor la niv. ultimilor molari

-se aplica o presiune continua, in sus, pe menton

-forta de reducere e progresiva in intensitate

-imobilizarea mdb. provizorie 6-10 zile

IN LUXATIILE VECHI ANTERIOARE:

-modificari fibroscleroase ale meniscului si ligamentelor

-se practica artrotomie clasica

-excizia tesutului cicatricial si extirparea meniscului

-discoplastie cu fibre din mm.temporal sau materiale aloplastice

-reducerea condilului

-daca reducerea nu e posibila, se practica condilectomie

-mecanoterapie activa si pasiva

b- LUXATIILE ATM POSTERIOARE:

-sunt rare, si frecvent insotite de fractura peretelui anterior al CAE

-se produc prin lovituri sau caderi pe menton, gura fiind inchisa

-favorizate de absenta molarilor sau tulburari ocluzoarticulare

-otoragie cu scaderea acuitatii auditive

-retrognatism mdb. cu inocluzie sagitala frontala

-gura intredeschisa 1-2 cm

-obraji turtiti, miscari mdb. absente

-depresiune pretragiana, condil palpat in conduct

-cand peretele anterior al CAE nu e fracturat: gura inchisa, retrognatism, cu incisivii inferiori in

contact cu mucoasa palatina

-dg. diferential se face cu : fracturi condiliene si fracturi de cavitate glenoida

-tratament: consta in reducere si imobilizare

-se exercita o presiune in jos si tractiune anterioara

c- LUXATIILE ATM LATERALE:

-sunt exceptionale

-posibile numai in asociere cu fracturi de gat condilian

-predomina fenomene clinice specifice fracturii

-menton deviat de partea leziunii

-ocluzie incrucisata

CONSTRICTIA DE MANDIBULA

-limitarea permanenta, totala sau partiala a miscarilor mdb.

-cauze periarticulare, musculare, cutaneomucoasa

-periarticular: fibrozarea capsulei si ligamentelor dupa supuratii, traumatisme, plagi deschise,

interventii chirurgicale

-muscular: scleroza musculara (corpi straini, fracturi vicios consolidate, osteomielita ram.,

supuratii) si hipertonia musculara (iritatii) ale nervilor motori (contractura

psihica)

-cutaneomucoasa: cicatrici retractile postoperatorii combustionale, postinfectioase, tumori

-semne clinice:

-debut lent, insidios

-limitarea miscarilor mdb. se accentueaza progresiv

-sunt afectate miscarile de coborare, si mai putin miscarile de lateralitate si propulsie

-deschiderea fortata a gurii e posibila in anumite limite si e dureroasa

-mdb. are tendinta de laterodeviere spre partea afectata

-la examenul clinic se constata prezenta cicatricilor

-hipotrofie musculara

-igiena bucala deficitara, tartru

-dg. diferential:

-trismus: -imposibilitatea temporara de deschidere a arcadelor dentare

-iritatie neuro-reflexa cu contractia musculara

-stari generale (tetanos, intoxicatie acuta, Parkinson)

-stari locoregionale (tumori mdb., infectii perimdb., accidente de eruptie ale M3 inf.,

osteomielita mdb., contuzii mm. masticatori)

-anchiloza TM: -examenul Rx precizeaza dg.

-blocaj mdb. in fracturile complexului orbito-zigomatic

-tratament:

- metode nesangerande conservatoare:

-mecanoterapie pasiva timp de 30-60 zile cu o amplitudine de circa 1-2 mm / zi

-infiltratii de hialuronidaza in masa cicatriciala cu efect antiinflamator

-ultrasunete, laser CO2

-metode chirurgicale:

-sectiunea bridelor cicatriciale

-sectiunea transversala si sutura longitudinala

-excizia bridelor si plastia cu grefe dermo-epidermice

-dezinsertia mm. maseter si pterigoidian

-osteotomia apofizei coronoide

-obligatoriu, mecanoterapie activa si pasiva postoperatorie

ANCHILOZA TM

-limitarea permanenta a miscarilor mdb. determinate de organizarea unui tesut osos intre capetele

articulare ale ATM

-poate fi unilaterala (mai frecvent) sau bilaterala

-cauzele sunt traumatice, infectii locoregionale, poliartrita cronica reumatoida, febre eruptive

-sunt descrise si anchiloze congenitale (extrem de rare) probabil determinate de traumatism obstretical

sau infectii postnatale

-anchilozele posttraumatice se instaleaza in 5 luni (traumatism direct) si 18 luni (traum. indirect)

-anchilozele postinfectioase se instaleaza in timp mai indelungat

-traumatisme: -fractura condilului intraarticular

-fracturi de cavitate glenoida

-traumatism obstretical

-plagi ale articulatiei

-infectii: -supuratii otomastoidiene

-supuratii peri ram mdb.

-artrite specifice: gonococice, luetice, actino, parotidite

-febre eruptive: -scarlatina, rujeola etc.

Anatomie patologica:

-poate fi intraarticulara, extraarticulara

-anchiloza intraarticulara presupune formarea de tesut osos intre elementele ATM

-anchiloza extraarticulara se formeaza la niv. procesului coronoid si a mm. temporal

-dupa intindere, anchiloza poate fi partiala (cand intereseaza portiuni reduse ale articulatiei) sau

totala (cand blocul osos se intinde de la ATM la incizura sigmoida si apofiza coronoida)

-anchiloza partiala poate fi: posterioara, anterioara sau laterala

-tesutul neoformat poate fi osos (compact sau spongios) sau osteofibros (cand prezinta un grad de

elasticitate)

-mm. ridicatori sufera un proces de atrofie, uneori calcificari musculare

-mm. suprahioidieni si extrinseci ai limbii devin hipertrofici

-apar modificari ale pozitiei laringelui si diemetrelor faringiene

-mdb. sufera deformari prin restrictionarea dezvoltarii (daca anchiloza s-a produs in copilarie)

-dintii sufera modificari de pozitie (in anchiloza precoce)

Semne clinice:

- Anchiloza unilaterala totala:

-absenta miscarilor mdb.

-menton retrudat si deviat de partea afectata

-hemimdb. afectata e mai scurta, cu unghi mdb. apropiat de 90 grade

-obrazul relaxat de partea afectata si alungit de cealalta parte

-hemimdb. sanatoasa prezinta un unghi deschis si pare mai proeminenta

-linia interincisiva deviata de partea bolnava

-la palpare se percepe uneori blocul osos

-pe partea sanatoasa se poate percepe miscare redusa a condilului

-dintii prezinta incongruente sau inghesuiri pe partea bolnava

-obstructie aeriana superioara

- Anchiloza bilaterala totala:

-relief mentonier sters cu retrognatism mdb.

-hipodezvoltare hemimdb. bilaterala

-hipotrofie musculara a maseterilor

-hipertonicitatea mm. suprahioidieni

-profil caracteristic "profil de pasare"

-incisivii inferiori dispusi in evantai, cu mentinerea liniei interincisive

-semne clinice: -masticatie defectuoasa

-fonatie deficitara

-tulburari de nutritie generale

-igiena bucala defectuoasa, cu depozite de tartru si gingivite

Anchiloza extraarticulara

-limitarea partiala a deschiderii gurii

-implica procesul coronoid si mm. temporal

-cauza frecventa e hiperplazia de coronoida dar poate fi si secundar fracturilor de arcada zigomatica

-miscarile de lateralitate si protruzie sunt limitate dar prezente

-tulburarile functionale sunt mai reduse

Tratament profilactic:

-tratamentul corect al infectiunilor infectioase si traumatice ce pot produce anchiloze

-caderile si loviturile pe menton trebuiesc riguros examinate si dispensarizate

-fracturile condiliene necesita mobilizare mdb. precoce

-dupa supuratii locoregionale sau febre eruptive trebuie instituit un tratament articular activ

Tratament chirurgical:

-necesar in cazuri de anchiloza constituita pt.a asigura deschiderea arcadelor dentare

-rezectia modelanta a blocului osos si artroplastie cu interpozitie

-se pot folosi materiale aloplastice (teflon, silicon)

-interpozitie de piele totala da cele mai bune rezultate

-restaurarea articulara cu proteze

-artroplastie si grefare osoasa cu os costocondral (in abordarea anchilozelor la copii)

-rezectia blocului se face cu grija pt. a nu perfora osul temporal si a nu leza elementele din

fosa infratemporala

-in anchiloza extraarticulara se practica coronoidectomia

-postoperator e necesara mecanoterapia precoce, pasiva si activa

-tratament chirurgical ulterior al asimetriei faciale

AFECTIUNI CONGENITALE SI DE DEZVOLTARE

Aplazia condilului mdb.:

-afectiune rara, intalnita in sdr. Teacher-Collins-Francesche Hi

-se asociaza cu macrostomia, malformatii ale pavilionului urechii si hipoplazia ramului mdb.

-mai frecvent unilateral

-apar tulburari faciale importante

Hipoplazia condiliana:

-poate fi congenitala

-poate fi dobandita in urma unor traumatisme sau agenti infectiosi

Hiperplazia condiliana:

-e mai frecventa

-se insoteste de cresterea mdb. uni- / bilaterala

-condilii sunt mariti de volum, dar nu prezinta modificari de forma

TUMORI ATM

-osteomul e cea mai frecventa tumoare articulara

-sunt incriminati factori traumatici infectiosi, endocrini

-mai frecvent la tineri se de regula unilaterale

-determina tulburari in mecanica mdb., in acuitatea auditiva

-dg. diferential cu hiperplazia de condil

-alte tumori: tumora cu mieloplaxe, condrom, mixom

-tumorile maligne sunt extrem de rare: condrosarcom, sarcom sinovial, fibrosarcom