Artera carotida primitiva

Artera carotida primitiva stanga

.

Rapoarte:

-anterior: trunchiul venos brahio cephalic stg

-posterior artera sublaviculara stg si ductul thoracic

-la dreapta trahea si esofagul

-la stg n vag stg, pleura si plamanul stg

Artera carotida primitiva dreapta

-este mai scurta decat cea stanga sin u va prezenta traiect intratoracic

-la niv reg cervicale cele doua artere carotide primitive sau commune au aceleasi rapoarte:

-anterior lobii gl tiroide, momohioidian, lama pretraheala a fasciei cervicale, m SCM si lama superficiala a fasciei cervicale

-posterior vin in rap cu m prevertebrali acoperiti d lama prevertebrala a fasciei cervicale si a hioidiana inf incruciseaza fatal or posterioara in dreptul procesului transvers al vertebrei C6

-medial: larigele, traheea, esofagul

-lateral: vena jugulara interna

Artere carotide commune dr si stg sunt invelite de lama vasculara a fasciei cervicale in interiorul careia se mai afla si vena jugulara interna si n vagimpreuna cu care form pach v-n al gatului.

In dreptul planului conventional orizontal dus prin marg sup a cartilajului tiroid sau la aprox 1 cm deasupra acestuia, artera carotida comuna se termina bifurcandu-se in a. carotida externa si a. carotida interna. La locul de bifurcatie, intre cele doua carotide, ext si int, exista tracusuri fibroase c form lig carotidian al lui RIEFFEL. Posterior bifurcatiei se gaseste corpusculul carotidian, format din cellule epiteliale, capilare si filete nervoase ce apartin nervilor 9 si 10. Acest corpuscul are rol d chemorecepor, instiintand sist nervos despre variatiile chimice ale sangelui si determina, p cale reflexa, modificarea ritmului respirator.

Artera carotida externa

-este ramul d bifurcatie antero-lateral a carotidei primitive si este a. gatului, a fetei si a durei mater.

-originea: din carotida primitive din planul conventional precizat anterior

Traiect

-la origine este antero mediala fata de carotida interna, urca spre lateral incruciseaza succesiv fetele anterioara si mediala ale carotidei interne dupa care urca vertical in santul arterei carotide ajungand la nivelul gonionului unde trece prin furca mm. stilieni.

-patrunde apoi succesiv in reg subparotidiana si parotidiana iar in grosimea gl parotide in dreptul marg posterioare a colului condilului mandibulei se termina dand a temporala superficiala si a maxilara.

-este impartit in 3 porituni:

1. port cervicala propriuzisa

2. port subangulomandibulara

3. reg intraparotidiana

1. ....

-se intinde de la org arterei si pana in dreptul pantecelui post al digastricului

-se gaseste in santul caroitdian, este superficiala, reprezentand locul d ligature al arterei

-la acest nivel este continuta in loja carotidiana, de forma prismatic triunghiulara cu 3 pereti:

-peretele lat: dinspre superf spre prof: tegumente, m pielos al gautlui, lama superficiala a fasciei cervicale si apoi tesut cellular subcutanat la niv caruia se gasesc nn. Transversari ai gautlui, ramurile cervicale ale n facial si v. jugulara externa

-peretele medial este format d osul hyoid si membrane tirohioidiana iar mai posterior sunt mm. constrictori superiori si mij al faringelui; posterior sunt prc transv cervicale, m prevertebrali cu lama prevertebrala a fasciei cervicale in dedublarea careia coboara lantul simpatico cervical

Continutul lojei carotidiene

-va fi reprez d un plan celulo nodular, un plan venos unul nervos si un plan arterial

- planul celulo nodular reprez prin noduli limfatici jugulari interni, dintre care unul mai imp se num nodulul subdigastric al lui KUTHER

-planul nervos este reprez d per a 10-a d nervi cranieni situate in unghiul diedru posterior si a jugulara interna si deci separate de a carotida externa prin grosimea carotidei interne

-n hipoglos incruciseaza a carotida externa exact la locul unde din aceasta se desprinde a occipitala si va participa la delimitarea triunghiului lui Farabeuf in felul urmator:

-sup d n hipoglos

-posterior si lat d v jugulara interna

-anterior si inf de trunchiul venos tiro-lingo-faringo-facial

Deoarece n hipoglos poate prez variante d traiect se ia ca limita sup a triunghiului pantecele posterior al digastricului iar triunghiul astfel format se num tr lui GUYON. In aria acestor triunghiuri se gas artera carotida externa si principalele ei ramuri colaterale. Acest truing este cons tr d ligature al a carotide comuna si externa.

-in aceasta poritiune a se angajeaza duap c a trecut d pantecele posterior al digastricului si descrie o curba cu convexitatea medial ace o apropie d peretele lat al faringelui.

-traverseaza m. diafragmei stiliene avand lateral d ea: pantecele post al digastricului si m stilohioidian; si medial d ea mm. stiloglos, stilofaringian si lig. Stilomandibular, acestia 3 separand-o d a. carotida interna. Din acest motiv anatomia clasica afirma ca a carotida externa trece prin furca mm. stilieni  iar in furca carotidelor stau mm. stiloglos stilofaringian si lig. Stilomandibular.

-in apropierea peretelui lat al faringelui, a descrie cu o curba pronuntata cu convexitatea posterior, curba care o apropie d spatial para-amigdalian a lui CALAS. In mod normal a trece la 1.5 cm lateral d amigdala palatine dar exista situatii cand se poate apropia si la numai 5 mm d aceasta. In aceasta poritune are prapoarte cu ramul lingual al n facial cand ac exista si cu perechea a 9-a d nervi cranieni.

-patrunde in loja gl parotide p fata ei mediala al unirea la o treime sup cu 2/3 inferioare

-ajunge in grosimea glandei, urca vertical pana la niv colului condilului mandibulei, devenind din ce in ce mai superficiala; se termina la acest nivel dand tempora superficiala si a maxilara.

-in loja gl parotide, dinspre profound spre superficial se gas 3 planuri:

1. Planul arterial

2. Planul venos si P

3. Planul nervos

1. form d a carotida ext si ram ei term

2.

-form d vena jugulara externa si afuelntii ei d origine

-la org ei, vena jug ext este apropiata de a carotida externa dar pe masura c coboara se indeparteaza uan de cealalta intre ele interpunandu-se o lama groasa de parenchim parotidian.

-tot in acest plan se gasesc venele carotide externe ale lui LAUMEY care insotesc a carotida externa si se vor varsa in trunchiul venos tiro lingo faringo lingual (TLFL)

-aici se mai gas si noduli limfatici parotidieni profunzi, grup in jurul venei jg ext si in jurul a carot ext

-este form d plexul parotidian al n facial din care se vor desprinde ramurile terminale ale acestuia .

-n auriculo-temoral, ram din mandibular care este initial satelit al arterei maxilare si apoi insoteste vasele temorale superficaiale

-n mare auricular ram superf al pl cervical, ramul lui parotidian

-pe tot acest traiect a carotida ext este inconjurata d un plex nervos numit pl pericarotidian extern cu originea in ggl cervical simpatico superior si undeva pe traiectul acestui plex nervos se gas ggl lui SCARPA.

Ramurile colaterale ale a carot externe

-a tiroidiana superioara

-a linguala

-a faciala

-a faringiana ascendenta

-a occipitala si a auriculara posterioara

Ramurile terminale ale a carot externe:

A temporala superficaila:

-Este ramul d bif superficial si lateral al carot ext

-Se form in loja parotidiana la niv marg post a colului cond mandibulei

-d la org urca vertical, iese din loja parotidiana impreuna cu n auriculo-temporal situate posterior fata d ea; trece anterior travusului, incurciseaza in unghi drept radacina longitudunala a procesului zigomatic si la 2-3 cm deasupra procesului zigomatic se termina dand un ram anterior sau frontal care se anstomozeaza cu a supraorbitara si un ram posterior sau parietal care se an cu ramurile aa. Oocipitala si auriculara posterioara

-ramurile terminale ale ei vascularizeaza pielea capului si a fruntii, ap epicraniana, m frontal si m auricular superior

-Ramurile colaterale:

1. A transversa a fetei

-origine din temporala superf in loja parotidiana, merge transversal spre anterior paralele cu arcada zigomatica, trece peste muschii maseter si buccinator, fiind situate intre arcada zigomatica si ductul lui Stenon

-se termina in partile moi ale obrajilor si vasucularizeaza gl parotida, articulatia temporo-mandibulara si m cu care are rap

-se an cu a facial ape care o poate si suplea (inlocui)

2.A zigomatica

-merge parallel si deasupra arcadei zigomatice intr-o dedublare a ap temporale

-se termian la nivelul unghiului extern al pleoapelor si vascularizeaza m. orbicularul pleoapelor si  conjunctiva d la acest nivel

3. A temporala profounda posterioara

-perforeaza aponevroza si m pemporal, trece intre acesta si solzul temporalului si intalneste n temporal profound posterior, ram din mandibular, impreuna cu care formeaza un pachet v-n destinat fibrelor posterioare ale m temporal

4. A auriculare anterioare care se imp in:

-inferioare pt travus si lobulul urechii

-mijlocii pt port ant a concai sir ad helixului

-superioare pt m auricular ant si portiunea sup a helixului.

Artera Maxilara

-este ramura d bif mediala si profunda a carotidei externe.

-se intinde din reg parotidiana pana in fundul fosei pterigo-palatine unde se termina ca artera sfeno-palatina

-imediat dupa originea ei artera inconjoara din afara inauntru colul condilului mandibulei trecand prin butoniera retreocondiliara a lui JUVARA impreuna cu n auriculo-temporal care este sit sup d ea

-in 65% din cazuri a din acest moment are urm traiect:

-se aseaza pe fata laterala a m pterigoidian lateral si merge intre acesta si m temporal, oblic spre anterior si medial ajungand pana in portiunea cea mai superioara a tuberozitatii maxilei; la acest nivel descrie o curba pronuntata cu convexitatea anterior pt a se putea angaja prin portiunea cea mai sup a fosei pterigo-palatine unde se si termina

-in restul d 35% din cazuri:

-a ramaen intre cei 2 m pterigoidieni mergand catre baza procesului pterigoidian unde perforeaza m pterigoidian lateral trecand prin fasciculele d org ale acestuia dupa care se angajeaza prin fosa pterigo palatine

Ramurile colaterale ale a maxialre sunt in nr d 14:

-5 ascendente 5 desc 2 ant si 2 post

Cele ascendente: a timpanica, a meningee mijlocie, a mica meningee, a temorala profunda mijlocie, a temporala profunda anterioara.

Cele descendente: a dentara sau alveolara inf, a maseterina superioara, a bucala, grupul arterelor prerigoidiene, a palatine descendenta.

Cele anterioare: a alveolara si a suborbitara

Cele posterioare: a vidiana si a pterigopalatina

Ramul terminal al maxilarei interne este a sfeno-palatina care ajunge in fosele nazale prin orif cu acelasi nume si la acest nivel da un ram medial care parcurge septul nasal trece prin canalul palatin anterior si ajunge la niv boltii palatine vascularizand-o. Si un ram lateral care parcurge peretele lateral la foselor nazale si va vasculariza sinusuriel frontale maxilare celulele etmoidale si canalele nazale.

Artera caortida interna (in traiectul cervical)

-este artera poritiunii ant si sup a encefalului, globului ocular si anexelor sale

-la origine este situate anterior si lateral fata de carotida externa, urca oblic spre medial catre pretele lateral al faringelui, incrucisand astfel a carotida externa si fiecare artera se aseaza conform numelui ei.

-de la niv peretelui faringelui urca vertical pana la niv orif inferior al canalului carotidian. Strabate canalul carotidian din stanca temporalului, iese prin orif sup al can carotidian si se angajeaza prin santul cavernos dp peretele alt al corpui sfenoidului. In apropierea procesului clinoidian anterior perforeaza dura mater d jos in sus, isi da singurul ram collateral (a oftalmica) dupa care se termina dand arterele cerebrale ant si mijlocie, a comunicanta posterioara si a coroidiana anterioara.

Traiect:

-traverseaza 4 regiuni:

-reg carotidiana superioara sau reg SCM superioara: la acest nivel artera sta pe planul mm. prevertebrali, scalene si transversari ca pe un pat avand medial faringele si antero-lateral lama superficiala a fasciei cervicale, marginea ant a m SCM si va avea rap cu vena jugulara interna, sitauata post si la t de ea, trunchiul venos tiro lingo faringo facial care o incruciseaza ap d origine, n hipoglos care o incruciseaza in dreptul pantecelui posterior al digastricului, trecand intre v jugulara int si a carotida interna ,a occipitala o inruciseaza in vecinatatea digastricului, n vag este sit in unghiul diedru post dintre artera si v jugulara interna, simpaticul cv este sit posterior si n laringeu superior ram din vag, o incruciseaza medial d jos in sus. Din ac portiune SCM a patrunde in portiunea ei retrostiliana:

-a se gaseste in spatial latero-faringian format din : medial, peretele lat al faringelui, lateral m SCM cu fascia lui, anterior aponevroza faringiana si posterior mm. prevertebrali cu fascia lor. A ajunge in loja retrostiliana a acestui spatiu dupa c a incrucisat fata profunda a pantecelui posterior al digastricului.

Rapoarte

-cu v jugulara interna care initial este apropiata d artera dar pe masura c urca catre baza craniului se indeparteaza de aceasta pt a se angaja prin gaura jugulara, astfel intre cele doua vase se form triunghiul carotico-jugular in aria caruia se gas n vag care isi da la acest niv n laringeu superior. N vag este sit m ap d vena decat d artera

-cu ggl simpati cervical superior si cu nervii cranieni 9, 11 si 12.

Venele capului si gatului

-sunte 6 vene princip: v jugulara int, v jugulara ext, v jugulara ant, venele tiroidiene inferioare, toate acestea gasindu-se in reg antero-lat a gatului; v jugulara post si vena vertebrala care se gas in reg cefei.

Vena jugulara interna

-aduna sangele venos din cavitatea craniana, reg orbitara, o parte a fetei si cea mai mare parte a reg lat a gatului, incepe la nig gaurii jugulare unde contiuna sinusul venos lateral sau transvers dupa care coboara vertical pana in vecinatatea bazei gatului unde se an cu vena subclaviculara la niv extremitatii mediale a claviculei si formeaza trunchiul venos brahio-cefalic drept si respective stg.

-calibrul ei se mareste pe masura ce coboara catre baza gatului

-prezinta doua dilatatii importante: golful venei jugulare, dilatatia superioara corespunzatoare fosei jugulare d la baza craniului si sinusul jugular, dilatatia inf d forma fusiforma.

-rpez p traiectul ei doua valvule osteale

Rapoarte

-la origine este situate in portiunea postero-alt a gaurii jugulare, coboara in reg gatului fiind situate lat de carotida interna iar sub cartilajul tiroid lateral de carotida comuna

-se afla intr-o teaca vasculara impreuna cu aceste doua vase si cu nervul vag.

Afluenti:

-sinusul venos pietros inf

-sinusul pietro-occipital

-vena condiliana anterioara si

-venele faringiene

Af la gat in vecin osului hyoid este tr venos tiro lingo faringo facial

Anastomoze:

-cu vena jugulara externa prin ramuri ce unesc venele frontale cu venele temporale

-prin reteaua venoasa ce uneste plexul alveolar cu plexul pterigoidian

-prin vena comunicanta itraparotidiana

-prin venele emisare care asigura comunicarea dintre sinusurile venoase ale durei mater cu venele extracraniene tributare jugularei externe

-cu vena jugulara anterioara prin ramuri c unesc v jg ant cu v faciala

Vena jugulara externa

-aduna sg venos din regiunile profunde ale fetei, cea mai mare parte a peretilor cutiei craniene si d la niv planurilor superficiale ale regiunilor post si lat ale gatului.

-se form in loja parotidiana, inf de gatul condilului mandibulei prin an venei temporale superficiale cu vena maxilara.

-strabate pe rand rag parotidiana, sternocleidomastoidiana si supraclaviculara

-in reg parotidiana coboara vertical in gros gl parotidei, fiind sit lateral d artera carotida externa si medial d plexul parotidian al facialului

-in reg SCM coboara spre posterior, incruciseaza fata superficiala a m SCM fiind situate in tesult cellular subcutanat si acoperita d m platisma.

-in reg supraclaviculara ajunge in unghiul inf al priunghiului omoclavicular, traverseaza lama superficiala si apoi lama pretraheala a fasciei cervicale, devenind profunda; se incurbeaza in jos si spre medial si se varsa in vena subclaviculara, aproape d confuentul venos jugulosubcalavicular.

-prez de-a lungul traiectuli ei 2 valvule osteale

Afluenti

-vv auriculare posterioare

-v occipitale

-v scapulara posterioara

-ramuri cervicale superificiale

Anastomoze

-cu vena jg interna, v jg ant si cu vena cefalica printr-o anastomoza preclaviculara

Vena jugulara anterioara

-aduna sangele venos d la niv reg ant a gatului

-se formeaza in regiunea suprahioidiana prin anastomozarea mai multor vene submentale superficiale

-de la origine coboara vertical fiind situate putin in afara liniei mediale a gatului

-la origine este situate superficial de lama superficiala a fasciei cervicale iar in dreptul osului hyoid o perforeaza, devine profunda si coboara astfel pana in dreptul incizurii sternale gasindu-se in spatial interfascial suprasternal. De la acest nivel se incurbeaza mergand spre lateral, incruciseaza fata profunda a m SCM si se termina varsandu-se in vena subclaviculara.

Cele 2x vene jg ant se an intre ele la diverse nivele.

Venele tiroidiene inferioare:

-sunt in nr variabil

-se form in port inf a gl tiroide si coboara anterior traheei, an intre ele

-se formeaza doua trunchiuri principale care se varsa in trunchiurile venoase brahiocefalice

Vena vertebrala:

-la niv reg cefei se descriu doua categorii d plexuri venoase: pl venoase intrarahidiene, situate pe toata lungimea can vertebral si pl venoase extrarahidiene situate in jurul coloanei vertebrale si impartite de panul frontal ce trece prin procesele transverse cervicale in anterioare si posterioare.

-dintre plexurile post, plexul occipito vertebral este foarte bine dezvoltat si in acesta isi au originea venele vertebrala si jugulara posterioara

-vena vertebrala este una sigura, insotind artera vertebrala si se formeaza prin an ramurilor ce provin din confluentul occipito-vertebral cu vena condiliana posterioara, cu vena emisara mastoidiana si cu venele muschilor cefei; coboara prin canalul transversar al vertebrelor cervicale impreuna cu a vertebrala, fata de care este siutata lateral. Sub procesul tr a lui C7 coboara spre anterior, trece ant d ggls stelat si se varsa in trunchiul venos brahiocefalic.

Afluenti:

-vene c proin din plexurile extrarahidiene cervicale

-venele spinale si venele cervicale ascendenta si profunda

Anastomoze:

-cu sinusuriel venoase ale durei mater

-cu vena occipitala si cu vena jugulara posterioara

Vena jugulara posterioara:

-isi are originea in plexul venos occipito vertebreal d unde coboara spre medial pe sub muschiul mare oblic al capului iar in dreptul procesului spinos al axisului da o anastomoza pt jugulara posterioara d parte opusa.

-coboara apoi spre lateral p sub mm. marele complex si transversarul spinos pana la procesul transvers a lui C7

-la ac nivel trece intre prc transvers a lui C7 si coasta 1 si se varsa in trunchiul venos brahicefalic

Anastomoze:

-prin venele occipitale, cu v jugulara externa si cu jugulara int

-cu sinusurile venoase ale durei mater

-cu vena vartebrala corespunzatoare

Limfaticele capului si gatului:

1.Limfaticele capului

-sunte reprezentate dinspre post spre ant din cercul nodular pericervical format din grupul occipital, grupul mastoidian, grupul parotidian, gr submandibular, gr. Genian si gr submental.

-nodulii occipitali sunt reprezentati de unul sau mai multi noduli superficiali situati in dreptul ins mastoidiene si occipitale a SCM si noduli occ profunzi situati sub m splenius de-a lungul vaselor occipitale. Aduna limfa din portiunea occipitala a pielii capului si o parte din limfaticele superficiale si profunde ale cefei

-nodulii mastoidieni: sunt reprez d unul pana la 4 noduli care aduna limfa d la teg reg temporale si in plus d la pavilionul urechii si conductul auditiv extern

-nodulii parotidieni sunt impartiti in 3 grupe: supraaponevrotici situati ant d conductul auditiv extern, subaponevrotici situati intre aponevroza si fata superficiala a glandei si profunzi, in parotida de-a lungul venei jugulare externe si a carotide externe. Aduna limfa din portiunea frontala si temporala a pielii capului, de la niv pleoapelor, a rad nasului, d la ur externa si ur medie, d la parotida evident si d la mucoasa foselor nazale

-grupul submandibular este reprez d 3-6 noduli limfatici esalonati de-a lungul marg inf a mandibulei si alfati p traiectul vaselor faciale. Aduna limfa de la portiunea externa a pleoapelor, d la nas, obraji, buze, gingii si planseul bucal.

-gr. Genian: sunt nobuli mici inconstanti sit de-a lungul vaselor faciale

-gr submental: sunt 2-3 noduli situati in spatele dintre pantecele anterioare ale digastricului, sunt dispusi supra si subaponevrotic si aduna limfa d la Barbie buza inferioara obraji, gingia inferioara, planseul bucal

2. Nodulii limfatici ai gatului

-reprez d

-nodulii jugulari interni: situati de-a lungul v jugulare ant ce trimit eferente catre nodulii jugulari interni

-nodulii jugulari externi: de-a lngul v jg ext si de-a lungul a carotide externe

-nodulii laterali profunzi ai gatului form dingrupul jugular intern, grupul spinal si grupul cervical transvers:

-grupul jg intern: sunt noduli dispusi ant si lateral d jg interna impariti in subdigastrici, supraomohioidieni si inferiori. Aduna limfa de la toata partea anterioara a capului si gatului si trimei eferente pe stanga in ductul toraci sip e dreapta in marea vena limfatica

-grupul spinal: noduli de-a lungul ramului extern al n accesor. Aduna limfa d la nodulii occipitali si mastoidieni si o varsa in nodulii cervicali transverse

-grupul cervical transvers: format din noduli esaonati de-a lungul a cervicale transverse care aduna limfa din grupul spinal si trmit eferente pe stanga in dct thoracic si p dreapta in marea vena limfatica.

Grupul cervical profound juxtavisceral:

-nodulii retrofaringieni siutait in dreptul maselor laterale ale atlasului si inaintea m prevertebrali. Aduna limfa d la fosele nazale, rinofaringe si trompa lui eustachio

-grupul prelaringial situate ant memrbanei crico-tiroidiene

-grupul pretraheal situati anterior traheei cervicale, aduna limfa d la laringe si trahea cervicala si o trimit la nodulii jugulari interni si nodulii recurentiali

-nodulii recurentiali: situati de-a lungul n recurrent sau laringeu inferior. Aduna limfa d la laringe, trahee cervicala, esofac cervical si d la tiroida si trm eferente pe stg in ductul toraci si p dreapta in marea vene limfatica.