BOALA ARTROZICA

Artroza denumita eronat si boala reumatica degenerativa, reprezinta insuficienta articulatiilor diartrodiale (mobile, cu sinoviala bine reprezentata). Ea este cea mai frecventa suferinta articulara a omului.

Clasificarea artrozei

I. Idiopatica

A. Artroza localizata

1.Maini:nodulii Heberden si Bouchard(forma nodala), artroza interfalangiana 

eroziva(forma nenodala) , artroza carpo-metacarpiana a policelui

2.Picioare: hallux valgus, haluce contractat(in ciocan), artroza talonaviculara

3.Genunchi

-compartimentul medial

-compartimentul lateral

-compartimentul patelo-femural

4.Sold

-excentrica (superioara)

-concentrica (axiala,mediala)

-difuza (coxae senilis)

5.Coloana vertebrala

-articulatiile apofizare

-articulatiile intervertebrale

-spondiloza osteifite

-ligamente (hiperostoza,boala Forestier)

6.Alte sedii izolate: glenohumerala, acromioclaviculara, sacroiliaca, temporo-

mandibulara

B.Artroza generalizata

-include 3 sau mai multe arii dintre cele enumerate mai sus (Kellgren-Moore)

II. Secundara

A.Traumatisme

-acute

-cronice(ocupationale,sport)

B.Congenitale sau dobandite

1.Boli localizate:Legg-Calv-Perthes,dislocatia congenitala de sold

2.Factori mecanici:inegalitatea membrelor inferioare,deformari in valgus sau

in varus, sindroame de hipermobilitate

3.Displazii osoase: displazia epifizara

C.Metabolice

-hemocromatoza, boala Wilson, boala Gaucher

D.Endocrine

-diabet zaharat, obezitate, hiperparatiroidism

E.Boli cu depunere de calciu

-artropatia de apatita

F.Alte boli osoase si articulare

1.Localizate:fracturi, necroza avasculara

2.Difuze: poliartrita reumatoida, boala Paget

G.Neuropatii (articulatiile Charcot)

Factorii de risc

-varsta reprezinta cel mai puternic factor de risc pentru boala artrozica

-sexul feminin

-rasa

-factori genetici

-stil de viata

-traumatismele majore si utilizarea articulara repetata

-natura solicitarii, profesionala sau neprofesionala influenteaza caracteristicile afectarii articulare

-obezitatea

-antecedente de boli articulare de tip inflamator

Tabloul clinic

1. Durerea articulara in artroza:

-descrisa ca o senzatie profunda de disconfort localizata in articulatia afectata

-tipic, durerea este agravata de utilizarea articulatiei si diminuata de repaus; pe masura ce boala progreseaza poate deveni persistenta

-durerea nocturna ce perturba somnul este intalnita mai ales in coxartroza avansata

-deoarece cartilajul articular este lipsit de inervatie, durerea articulara este cauzata de alte structuri:

a. prin compresia terminatiilor nervoase din periostul acoperit de osteofite

b. microfracturile din osul subcondral sau de hipertensiunea medulara cauzata de distorsionarea fluxului sanguin de catre trabeculele subcondrale ingrosate

c.instabilitatea articulara care provoaca tractiuni asupra capsulei

d.spasmele musculare

e.sinovita; sinovita din artroza se poate datora fagocitozei fragmentelor de cartilaj sau os provenite din abraziunea suprafetei articulare( particule de uzura ), eliberarii macromoleculelor matriceale solubile din cartilaj sau cristalelor de pirofosfat de calciu sau hidroxiapatita.

2. Redoarea la nivelul articulatiilor interesate

-poate apare dimineata sau dupa o perioada de inactivitate(de exemplu, dupa mersul cu masina)

-in general, dureaza mai putin de 20 de minute

Examenul fizic al articulatiilor artrozice poate releva:

-sensibilitate localizata

-tumefactia osului sau a partilor moi

-crepitatii osoase caracteristice

-cresterea cantitatii de lichid sinovial care, daca apare, nu este in cantitate mare

-atrofia musculara periarticulara; atrofia musculara apare datorita lipsei de utilizare sau a inhibarii reflexe a contractiilor musculare

-in stadii avansate de artroza apar deformari importante, hipertrofii osoase, subluxatii si reducerea marcata a mobilitatii articulare

Conceptia ca evolutia bolii artrozice este progresiva este una incorecta. La multi dintre pacienti se stabilizeaza, la altii poate apare o regresie a durerilor articulare.

Modificarile radiologice

-in stadiile precoce, radiografia poate fi normala

-pe masura ce cartilajul articular se subtiaza apare

1. ingustarea spatiilor articulare

2.scleroza osului subcondral

3.chiste osoase subcondrale

4.osteofitoza.

-se pot observa remodelarea conturului osos si subluxatii.

-in artroza exista frecvent neconcordanta intre severitatea modificarilor radiologice, severitatea simptomelor si capacitatea functionala.

-inaintea aparitiei modificarilor radiologice, capacitatea clinica de a diagnostica artroza fara proceduri invazive(de exemplu, prin artroscopie) este limitata.

Diagnostic diferential

Se impune diagnosticul diferential al durerii articulare cu

-reumatisme de parti moi(bursite anserine la genunchi, bursite trohanteriene la genunchi)

-radiculopatii

-durere iradiata de la o alta articulatie

-neuropatii de compresie

-boli vasculare (claudicatie)

-alte tipuri de artrite(sinovita indusa de cristale,artrite septice)

-boli reumatice sistemice (poliartrita reumatoida)

Localizari specifice ale artrozei

1.Articulatiile interfalangiene

a.nodulii Heberden(hipertrofia osoasa a articulatiilor interfalangiene distale) reprezinta cea mai frecventa forma de artroza idiopatica

b.nodulii Bouchard(hipertrofia osoasa a articulatiilor interfalangiene proximale)

-frecvent,nodulii Heberden se dezvolta progresiv, fara simptome sau cu simptome reduse; pot prezenta dureri acute, tumefactie declansate de traumatisme minore.

2.Artroza eroziva

articulatiile interfalangiene distale si/sau proximale ale mainilor sunt cel mai frecvent afectate

-caracteristic: evidentierea radiografica a colapsului zonei subcondrale

-deformarile articulare si afectarea functionala pot fi severe

-poate aparea anchiloza osoasa

3.Baza policelui

-artroza bazei policelui(rizartroza) genereaza frecvent pierdere mobilitatii si fortei

-durerea conduce la adductia policelui si contractura la nivelul primului spatiu interdigital, producand frecvent hiperextensia compensatorie a primei articulatii metacarpofalangiene, cu deformarea in " gat de lebada" a policelui

4.Soldul

-durerea in coxartroza iradiaza,in general, in zona inghinala, dar poate iradia si in fese sau in portiunea proximala a coapselor; mai rar, coxartroza se exprima prin durere la nivelul genunchiului

-precoce apare pierderea rotatiei interne, urmata de pirderea extensiei, adductiei si flexiei datorita fibrozei capsulare sau osteofitelor proeminente

5.Genunchiul

-artroza genunchiului poate afecta compartimentul femuro-tibial medial sau lateral si/sau compartimentul patelo-femural

-la palpare se remarca hipertrofia osoasa si sensibilitate

-cresterea cantitatii de lichid sinovial, atunci cand apare, este in cantitate mica

-artroza compartimentului medial poate duce la aparitia deformarii in varus;

artroza compartimentului lateral poate duce la deformarea in valgus

-durerea la compresia rotulei pe femur in timpul contractiei cvadricepsului poate fi indicator de artroza femuro-patelara

6.Coloana vertebrala

-artroza la nivelul coloanei vertebrale poate interesa articulatiile apofizare, discurile intervertebrale si/sau ligamentele paraspinoase

-simptomele: durere localizata si redoare

-pot aparea: compresia radacinilor nervoase de catre osteofitele ce obtureaza gaurile de conjugare, prolabarea discului degenerat sau subluxatia unei articulatii apofizare; acestea pot genera durere radiculara sau deficit motor

Tratament 

Obiective: 1. reducerea durerii

2. mentinerea mobilitatii articulare

3. diminuarea handicapului fizic

A. Masuri non-farmacologice este cel mai important.

1. Regim igieno-dietetic si de viata:

reducerea solicitarii articulare prin corectarea viciilor posturale si a lordozei -lombare excesive

corectarea greutatii corporeale la pacientii obezi

evitarea solicitarii excesive a articulatiilor afectate

evitarea ortostatismului prelungit sau a flectarii excesive a genunchilor

purtarea de incaltaminte ortopedica la pacientii cu gonartroza

folosirea unui baston in mana de partea opusa afectiunii la pacientii cu gonartroza si coxartroza

2. Terapia fizicala:

1. masuri de igiena ortopedica a articulatiilor
2. posturari functionale
3. electroterapie si hidroterapie antalgica si vasodilatatoare
4. mobilizari articulare fara incarcare si din suspendare;
5. contractii izometrice ale musculaturii periarticulare;
6. tractiuni, manipulari, elongatii in perioada cronica;
7. tonifieri musculare specifice, progresive
8. corectarea staticii si mersului, eventual cu mijloace ortopedice ajutatoare;
9. terapie ocupationala
10. masaj manual si umed decontracturant precedat de termoterapie
11. masaj mecanic vibrator;
12. masajul vascular al membrului si segmentelor de membru precedat de masajul de apel;
13. masaj antalgic in puseu;
14. tractiuni, manipulari, elongatii in perioada cronica;
15. frictiuni pe punctele dureroase si pe insertiile musculare periarticulare;
16. tehnica Cyriax.

B. Terapia medicamentoasa

C. Tratamentul ortopedico-chirurgical

Bibliografie selectiva a subcapitolului 4.1.

Harrison Principiile medicinei interne, 14-th Edition, Editia a II-a in limba romana,volumul 2, Editura Teora 2001 ; p. 2127-2134

DeLisa J et al: "Rehabilitation Medicine (principles and practice), Third edition", Lippincot-Raven Publishers, Philadelphia, 1998