BOALA ULCEROASA. EVOLUTIE.COMPLICATII,PROGNOSTIC

BOALA ULCEROASA. EVOLUTIE.COMPLICATII,PROGNOSTIC

Evolutie si prognostic

Evolutia este prinexcelenta cronica, caracterizandu-se prin alternanta de perioada de activitate cu perioade de acalmie. In evolutia bolii se pot distinge doua faze:

- faza de inceput, preulceroasa, apar tulburari vegetative extinse, associate cu tulburari digestive gastrice, motorii si secretorii;

- faza ulceroasa manifesta, se caracterizeaza prin aparitia modificarilor morfo-radiologice caracteristice.

Tendinta la inchiderea ulcerului se constata mai ales in ulcerele recente . Dupa 10-15 ani de evolutie, vindecarea anatomica prin tratament medical este rara, deoarece, in aceste cazuri este vorba de ulcere cornice mari cu reactii cicatriceale accentuate. Disparitia durerii nu echivaleaza intotdeauna cu stingerea concomitenta a starii de activitate . Ea poate reapare la parasirea masurilor terapeutice incepute . Sunt cunoscute cazuri de boala ulceroasa care au avut perioade acute in tinerete si la care recidiva, insotita de complicatii, s-a instalat in plina stare de sanatate, la varsta adulta sau mult mai tarziu. Tendinta de vindecare se constata mai frecvent la cazurile recente. Ulcerele au vechime de peste 15 ani sunt considerate ca foarte rezistente la oricare terapie conservatoire.

Prognosticul bolii ulceroase este agravat de complicatii ( precoce si tardive) care apar mai ales in formele cu evolutie cronica in care puseele acute sunt multiple . Cu privire la prognosticul social trebuie retinut ca, evolutia bolii influenteaza capacitatea de munca , in functie de fazele activa si inactiva ale ulcerului si de conditiile profesionale si de viata a bolnavului. De retinut este ca, remisiunile lungi sunt compatibile cu activitatea normal, dar bolnavul este inapt temporar de munca in fazele acute.

Prognosticul de viata este bun, cel de vindecare reezerva.

Durata vietii nu este uinfluentata decat prin eventualitatea aparitiei complicatiilor. Capacitatea de activitate este in functie de conditiile de viata si locul de activitate.

Diagnosticul

Diagnosticul clinic pozitiv de boala ulceroasa este sugerat in cele mai multe cazuri de sindromul dureros si dispeptic ulceros, durerea ulceroasa tipica fiind prezentata in aproximativ 60% din cazuri.

Diagnosticul diferential

In perioada initiala, la primele semen de boala, diagnosticul diferential cu gastrita cronica sau cu ulceratiile superficial este greu. Dupa sistematizarea sindromului ulceros diferentierea este mult mai usoara, avand in vedere caracterul particular al durerilor din gastrite, ce sunt insotite si de modificarea poftei de mancare.

Complicatiile bolii ulceroase

Complicatiile majore ale ulcerului sunt:

hemoragia digestiva superioara;

perforatia;

stenoza pilorica.

Hemoragia digestiva superioara este o complicatie majora, care se manifesta in principal, prin hematemeza si melena sau ambele, la care se adauga diferite alte tulburari, in functie de cantitatea de sange pierdut prin hemoragie.

Hematemeza inseamna evacuarea sangelui prin varsaturi, care pot fi constituite din sange digerat cu aspect de " zat de cafea", din cheaguri de sange partial digerat, amestecat sau nu cu alimente.

Melena consta in evacuarea de sange digerat prin scaun , care capata consistenta si aspect de pacura.

Cand hematemeza si melena nu si-au facut inca aparitia, simptomele care atrag atentia asupra posibilitatii existentei unei hemoragii digestive sunt: astenia si starea de slabiciune, ameteli, lipotimia, greata, instabilitatea in mers, vajielile in urechi, nelinistea in agitatie, somnolenta, apatie, palpitatiile, senzatia de sete.

Aspectul bolnavului in cursul si imediat dupa hemoragie este impresionant prin paloarea accentuata, tahicardie si celelalte semen ce arata tendinta spre colaps.

Perforatia

Perforatia este complicatia cea mai severa in boala ulceroasa. Durerea este de o evidenta extraordinara cu instalare brusca,se aseamana cu strapungerea de pumnal localizata in epigastru,poate iradia an spate,an regiunea precardica sau in umarul stang. Pe langa durere, starea de soc caracterizeaza tabloul chimic din primele ore , fata hipocratica, paloarea, transpiratiile reci, hipotermia, puls brahicardic, ulterior tahicardic. Orice miscare accentueaza durerea, din care cauza bolnavul sta nemiscat , in atitudine fortata antalgica, cu respiratie superficial voita. In momentul perforatiei poate intervenii, uneori pentru scurt timp, pierderea cunostintei, iar, foarte rar, chiar moartea, la cateva ore , prin insuficienta circulatorie periferica. In cateva ore dupa accident starea de soc se amelioreaza . De la inceput se instaleaza contracture puternica cu usoara escavatie a peretelui abdominal din etajul superior" abdomenulde lemn", semnul obiectiv cel mai characteristic din prima perioada a perforatiei. Apasarea muscular odata instalata dispare numai odata cu fenomenele peritonita generalizata. Cea mai mica miscare sau atingerea regiunii epigastrice exacerbeaza durerile

Stenoza pilorica

Complicatia consta in reducerea diametrului canalului piloric si se instaleaza in cursul evolutiei ulcerului localizat la nivelul pilorului . In formele grave de stenoze pilorice, durerile epigastrice dispar, iar varsaturile se distanteaza, aparand chiar la interval de 2 - 3 zile. Ele contin alimente ingerate cu cateva zile inainte si sunt fetide . Este faza decompensata a stenazei pilorice, cand apar si alte simptome ca: senzatia de gust neplacut, limba saburala, oligurie, slabiciune, apatie. Pielea este uscata, emacierea pronuntata cu fata de aspect characteristic " facies zigomatic ". Regiunea epigastrica si periombilicala, in stenazele mai avansate este bombata. Cand ulcerul stenozant este inca activ, sunt prezente durerile, pe un fond permanent se suprapun exacerbari postalimentare , uneori destul de violente.

Varsaturile care se produc atunci cand durerile ating maximum de intensitate si sunt urmate de calmarea durerii.

Ele apar, de regula , zilnic si numai rareori sunt neregulate si abundente. Se produce o pierdere ponderala progresiva, prin lipsa de aport caloric.