BOLILE CHIRURGICALE ALE SANULUI

BOLILE CHIRURGICALE ALE SANULUI

Notiuni de semiologie. Sanul este format din: glanda mamar: tesutul dipos din jur, areola si mamelon. Are forma unei piramide c

baza asezata pe muschii pectorali si cu varful in mamekon, situtata intr coastete 3- 1. Este compus din 10- 20 lobi, fieacare avand un canal propri

(galactofor) care este vizibil la nivelul mamelonului, pivit cu o lupi.

Areola mamara trebeie sa fie, cand bolnava este ridicat, la nivel jumatatii bratului. Areola are o culoare roz, la nulipare si devine maroni

la femeile care au nascut. Pe aerola se gasesc foliculi pilosi (fire de par glande sebacee si glande sudoripare. Localizarea unar infectii pot sa produca inflamatii (furuncul, hidrosadenita) sau modificari caracteristice. Glandele sebacee sunt hipertrofiate, in timpul sarcinii. Muschiu subareora produce erectia mamelonului si faciliteaza excercitia laptelu.

Mamelonul normal are un diametru, de 1cm si o inaltime, tot de 1cm. Cu lupa, se pot vedea porii canalelor galactofoare. Prin pori, s pot

scurge diverse lichide normal sau patologice. Retractia mamelonul este un semn important, in tumurile mamare maligme.

Mastodinia se manifesta prin durere si senzatie de tensiune in san. Este mai frecventa, in perioada menstruala sau premenstruala, l femeile care au tulburari endocrine.

Ginecomastia reprezinta hipertrofia sanului, la barbati, care cuprinde glanda si canalele galactofore, dar fara acini secretori. Este mai frecventa la pubertate si are un volum, de 2- 3cm. Este situat, i spatele areolei. De obicei, este bilaterala si cedeaza, dupa circa l ar.

Dupa 65 de ani, genecomastia este, mai frecventa, la barbati supraponderai sau care se ingrasa brusc, dupa o perioada de denutritie

pagina 272

Cauzele favorizante sunt: ciroza hepatica, tratamentul cu estrogen (neoplasmul de prostata), hipertiroide, boala Addison, tumorile de testicol, de ficat sau de supranenale. Anumite medicamente sunt incriminate in aparitia ginecomastiei: estrogenii, androgenii, spironolactona, digitala, cimetidina, izoniazida, diazemul, citostaticele, marijuana etc.

Examinarea femeii se face, obligatoriu, in trei pozitii: ortostatism, decubit dorsal si pozitie sezanda, cu capul aplecat inainte pentru a ajuta la detasarea sanilor de pe torace.

Inspectia sanilor evidentiaza aspectul mamelonului, staza vevelor si coaja de portocala. Palparea se face, cu palma si degetele reunite, apasand sanul pe torace si comprimand glanda. In acest fel, tumorile raman prezente si usor decelabile. Manevra Velpeu consta in miscari de rotatie, dinainte- inapoi, a membrului superior pentru a produce contractia muschilor pectorali si punerea in evidenta a aderentei profunde, a formatiunilor tumorale. Manevra Tillaux consta, in punerea bolnavei, cu bratul apropiat de corp si cotul flectat, la 90 grade;bolnava duce bratulin aductie, adica il indeparteaza de corp, examinatorul opunandu- se la aceasta miscare. In acest fel, se contracta musvhii pectorali, in acelasi scop, ca mai sus.

Alte investigatii necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt:

- manografia care se face bilaterel, in doua incidente, laterel si de sus in jos;

- ecografia care evidentiaza formatiunile solide sau lichide din san;

- tomografia computerizata care evidentiaza formatiuni foarte mici (2 mm) si da relatii despre organele vecine;

- examenul secretiilor mamelonare se fec prin frotiu pe lama de sticla si prin examene bacteorologice si citologice (histologice) ;

- punctia boiptica permite stabilirea structurilor histologice;

- sectorectomia reprezinta extirparea formatiunilor patologice impreuna cu tesutul sanatos din jur, ca margine de securitate, urmata de examene histologice:

- biopsia ganglionara permite descoperirea unor metesteze sau diagnosticul diferential al adenopatiilor regionale.