BOLILE TRANSMISE PE CALE SEXUALA (BOLILE VENERICE): SIFILISUL (LUESUL)

BOLILE TRANSMISE PE CALE SEXUALA

(BOLILE VENERICE)

In grupa acestor infectii transmisibile pe cale sexuala, OMS incadreaza in primul rand boli venerice majore: sifilisul, gonoreea, sancrul ..., granulomul inghinal, limfogranulomatoza inghinala: Nicolas - Favres; la acestea se adauga uretritele negonococice, chclamydele, trichomoniaza, candimoza, ftiriaza, scabia.

Spectrul bolilor transmisibile pe cale sexuala s+a largit mult cu asa zisele " boli venerice minore ", care ocupa aproape 75% din consultatiile serviciilor venerologice. Aceasta grupa cuprinde infectiile uro - genitale, microbiene, negonococice; herpesul genital, vegetatiile veneriene, moluscum contagiosum si chiar scabia si ftiriaza pubiana.

Bolile venerice sunt importante nu numai prin frecventa lor, dar mai ales prin repercursiunile mari asupra sanatatii publice implicate in problema mortalitatii infantile, patologiei perinatale, avorturilor, in patologia perito - genitala.

1. BOLI MAJORE CU TRANSMITERE SEXUALA

1.1. SIFILISUL (LUESUL)

1.Definitie- este o boala venerica dintre cele mai grave, cu evolutie cronica si intermitenta.

2.Etiologie - Agentul etiologic al sifilisului este Treponema pallidum. Temperatura optima a organismului pentru multiplicarea treponemelor patogene si realizarea unei infectii specifice generalizate este in medie de 36^o - 37^o C, fapt ce explica de ce omul este gazda obisnuita a infectiei sifilitice.

3.Patologie Sifilisul are o evolutie cronica, ondulatorie, cu perioade acute alternand cu perioade de latenta.

4.Perioada de incubatie - dureaza din momentul incubarii germenilor pana la aparitia sancrului, de obicei 21 zile (10 - 90 zile). De obicei la 7 zile apare o denopatie satelitica.

Urmeaza apoi o perioada de latenta de 6 - 7 saptamani timp in care manifestariile clinice ale sifilisului sunt absente.

Septicimia treponemica marcheaza inceputul perioadei secundare a sifilisului, caracterizata prin leziuni diseminate, ulceroase, superficiale si rezolutive, faza care poate evolua 2 - 3 ani, in lipsa tratamentului, cu eruptii de recidiva cu perioade de vindecare aparenta clinica.

5.Aspecte clinice: - in definitia, elaborata de OMS, sifilisul este impartit actualmente in doua stadii:

- sifilis recent infectios in care intra sifilisul primar seronegativ si respectiv seropozitiv, sifilisul secundar si sifilisul latent recent pana la 2 ani in care se mai pot vedea manifestari de secundarism si ca atare, este potential infectios.

- sifilisul tardiv neinfectios e reprezentat de sifilisul tertiar si de cel latent tardiv ce depaseste 2 ani de la durata infectiei.

1.1.a. SIFILISUL PRIMAR

Se caracterizeaza prin prezenta sancrului sifilitic (sancru dur sau sifilom primar) si adenopatia satelitica sifilitica.

Contaminarea se face prin contact direct cu o leziune infectioasa. In 90% din cazuri, contaminarea este venerica, sancrul sifilitic apare la locul de inoculare si se situeaza cel mai adesea la nivelul organelor genitale.

SIFILOMUL PRIMAR apare la locul de inoculare dupa o perioada de incubatie de 21 - 25 de zile de la contaminare. Variaza ca aspect clinic in functie de etapa sa evolutiva. Netratat el poate persista pana la 5 - 8 saptamani, dupa care se reabsoarbe si se epitelizeaza spontan.

In prima faza (primele 3 - 4 zile) el se manifesta pe piele sub forma unei mici pete rosiatice, cat o gamalie de ac superficiala, nedureroasa, bine delimitata, iar la nivelul mucoasei si semimucoasei, ca o eroziune cat un bob de mei, rosiatica, nedureroasa, rotunda cu suprafata neteda de unde se scurge o serozitate clara ce contine deja spirochete.

In faza de crestere, leziunea se mareste si se erodeaza la suprafata. Sancrul primar tipic, ajung in perioada de stare, dupa 8 - 12 zile de la debutul sau are urmatoarele particularitati clinice: este o leziune erodata, infiltrata, rotunda sau ovulara de 1 -2 cm diametru, cu contur regulat, suprafata exulceratiei este neteda, acoperita de un exsudat seros, putin abundent, care-i da un luciu special. Culoarea este rosie ca a carn Exulceratia este neinflamatorie, nedureroasa, fara edem inflamator periferic. Daca se apuca sifilomul intre doua degete se simte induratia bazei sale, datorita infiltratiilor tesuturilor si ei i se datoreaza numele de sancru tare.

Formele de sancru atipice , sunt foarte numeroase in functie de talie si marimea lor, de profunzime, de aspectul suprafetei, al numarului, regiunii unde sunt localizate la barbat si la femeie.

Dupa talie se descriu: - sancru pitic

sancru gigant

Dupa profunzime se descriu:- sancru ulceros

- sancru eroziv

- sancru de aspect inflamator

- sancru gangrenos

- sancru hipertrofic

Complicatiile sifilomului primar

la barbat: infectia secundara cu germeni banali, fimoza sau parafimoza,

fagedenismul si gangrena

la femeie: sancrul primar se poate insotii de un edem dur al labiilor mari

Localizari ale sancrului primar:

1.Localizare genitala

- la barbat: sancrul balano - preputial, gland, meatul urinar, teaca penisului

- la femeie: labiile mari, labiile mici, peretii vaginului, regiunea clitoridiana,

meatul urinar, colul uterin

2. Localizarea extragenitala: buze, limba, amigdale, gingie, barbie, obraz, pe brate, degete

3. Localizare perigenitala: in jurul anusului, ampula rectala regiunea pubiana, pe coapse

ADENOPATIA SIFILITICA SATELITA

Insoteste totdeauna sifilomul primar. Ea apare la circa o saptamana dupa aparitia sifilomului si consta intr-o marire neinflamatoare a ganglionilor limfatici regionali corespunzatori (de obicei inghinali). Marirea ganglionilor este moderata si inegala. Fenomenele inflamatoare lipsesc. Tegumentele au o coloratie normala, ganglionii nu sunt durerosi la palpare. Ganglionii sunt duri, bine delimitati, mobili, neaderenti la piele sau la tesuturile subiacente. Consistenta este elastica si nu supureaza niciodata. Evolutia adenopatiilor se face spre resorbtie, dar foarte incet, necesitand 3 - 5 luni pentru aceasta.

1.1.b. SIFILISUL SECUNDAR

Este stadiul eruptiilor clinice generalizate, simetrice, contagioase, multiple si foarte variate, ce pot aparea la 42 - 45 zile de la debutul sancrului sau la 63 - 65 zile de la contactul infectant, la nivelul oricarei suprafete cutanate sau mucoase, avand rasunet si la nivelul organelor interne.

Manifestarile clinice de secundarism sunt leziuni superficiale si ca atare rezolutive.

Leziunile secundare precoce sunt mai superficiale, in timp ce leziunile secundare tardive, de recidiva, sunt mai infiltrate.

Perioada secundara se intinde pe o durata de 2 - 3 ani si se insoteste totdeauna de o serologie pozitiva. Acestei perioade i se succeda o lunga faza de latenta. Boala netratata poate evolua catre accidente tertiare, adesea foarte grave.

Manifestari secundare cutanate:

Cele mai importante semne de generalizare a infectiei sifilitice sunt eruptiile cutanate si mucoase denumite sifilide secundare, ce imbraca aspectul unor papule infiltrate, indurate, diseminate pe intreaga suprafata a tegumentelor. Sunt leziuni nedureroase, neinflamatorii, de culoare roz sau rosiatic inchis, aramii, de obicei simetrice, bilaterale, superficiale, spontan rezolutive ca dupa o perioada de timp variabila, leziunile sa reapara (sifilis secundar recidivant).

Sifilidele cutanate

1. Sifilidele eritematoase (rozeola sifilitica) sunt cele mai precoce manifestari de sifilis secundar. Apar in medie la 42 - 45 zile dupa debutul unui sifilom primar netratat. Eruptia este diseminata efectiv la trunchi, pe flancuri si pe fetele laterale ale toracelui, fata posterioara a axilei, pe radacina membrelor, respectand in general, fata si gatul.

Eruptia e formata din pete mici, cu diametrul cat al unui bob de mei, rotunde sau ovale, fara a face relief, disparand la presiune, nepruriginoase. Au o coloratie rosie - palida ca floarea de piersic. La nivelul unde au fost elementele, tegumentele nu se descuameaza.

2.Sifilidele papuloase sunt cele mai frecvente manifestari de lues secundar. Apar mai tarziu intre a patra si a 12-a luna a bol Leziunea elementara este o papula, adica o ridicatura solida si bine circumscrisa la suprafata pielii, fara lichid, rezistenta si rezolutiva. Eruptia papuloasa poate fi diseminata pe intreg tegumentul, inclusiv pe fata si pe gat, sau poate avea o topografie predilect regionala: pe fasa, regiunea palmo - plantara, sau genitala. Sunt putin sau deloc contagioase.

-sifilidele papulo - scuamoase de culoare rosie - aramie, suprafata lor este plata, acoperita de o scuama fina, care se desprinde in centrul papulei, ramanand pastrata numai la periferie sub forma unui guleras.

Pe frunte ele formeaza un fel de coroana, la marginea portiunii piloase a pielii capului - Corona veneris.

-sifilidele papuli - erozive - se intalnesc in plici, unde datorita stagnarii secretiilor si frecarii cutanate care vin in contact, suprafata papulei se macereaza si se erodeaza. Fundul eroziunii, incepe sa prolifeze, dand nastere unei formatiuni vegetante: sifilida papulo - hipertrofica sau condiloma lata. Apar in regiunile: inghino - scrotala, perivulvara, perianala, interfesiera, plica submamara.

3. Sifidele foliculare realizate efectiv in jurul foliculelor pilosebacei, apar intr-o faza tardiva a infectiei secundare. Isi au sediul pe piept, spate, antebrat.

4. Sifilidele pigmentare sau leucomelanodermia sifilitica: denumita si colierul lui Venus, apar in 3 - 4 luni de la debutul infectiei sau mai tardiv, spre sfarsitul primului an de infectie. Se localizeaza in partile laterale ale gatului dispusa regulat si simetric si se prezinta ca o retea, in ochiurile careia se gasesc insule de piele normal colorate. Uneori pot atinge pieptul, axila anterioara si chiar flancurile.

5. Sifilidele ulceroase si ulcero - crustoase (ectima sifilitica, rupia) - sunt eruptii tardive ale sifilisului secundar. Sunt localizate pe trunchi, in special pe cele inferioare. Actualmente sunt foarte rar intalnite.

6. Sifilisul malign precoce. Sifilidele ulceroase pot imbraca un aspect clinic cu totul particular, ca o eruptie monoforma, diseminata, insotita de starea generala grava (sindrom meningeal)

7. Alopecia sifilitica In cursul perioadei secundare putem observa si o cadere a parului. Poate imbraca 2 forme:

- pielea capului se prezinta cu insule mici de alopecie = alopecie in luminisuri. Se localizeaza de obicei in regiunea parieto - temporara.

- caderea parului se produce difuz, ca o rarire masiva a parului = alopecie sifilitica difuza

8. Leziuni unghiale - este mai rara, se manifesta prin perionixis si onixis sifilitic

Manifestari mucoase: sifilidele mucoasei sunt mai rare, dar cele mai contagioase manifestari de secundarism. Denumite si placi mucoase, ocupa de preferinta mucoasa bucala, genitala, insa se pot intalni si la nivelul mucoasei laringiene, faringiene, nazale, anale.

Sifilidele mucoaselor pot imbraca urmatoarele aspecte:

sifilide erozive

sifilide papulo - erozive

sifilide papulo - hipertrofice

sifilide ulceroase

Manifestari generale si viscerale

Simptome generale: - cefalecee cu exacerbarinocturne, dureri osteocope nocturne (uneori articulare si musculare), dureri de tip nevralgic, febra, modificari sangvine (VSH crescut, anemie infectioasa hipocroma hiperleucocizata), poliadenopatie (adenopatie cu ganglioni mici, duri, nedurerosi, mobili, reyolutivi), speno - negatie moderata.

Manifestari viscerale- sunt foarte rare, uneori o reactie meningeana precoce, tranzitorie, care apare in primele 3 - 4 luni ale infectiei; unele manifestari hepatice si renale

1.2.c. SIFILUSUL TERTIAR

Dupa stingerea etapei secundare, urmeaza o lunga etapa de liniste aparenta, de 2 - 4 ani pana la 30 - 40 ani, in cursul careia infectia specifica continua sa persiste in organism, putandu-se exteoriza pe plan clinic prin leziuni caracteristice profunde, distructive, localizate, ce constituie accidentele perioadei tertiere. Prezinta o predilectie particulara pentru: piele, mucoase, oase, SNC, aorta.

Leziuni tertiare cutanate - pot imbraca 2 aspecte: gomele, sifilidele tuberculoase (nodulare)

Gomele sifilitice - sunt infiltrate, profunde, hipodermice. Se prezinta ca o nodozitate ovala sau rotunda, de marimea unei alune sau nuci, la inceput dura, ca apoi sa se ramoleasca si sa se ulcereze, cicatrizandu-se in aproximativ 2 - 3 luni.

Gomele iau nastere in jurul vaselor sangvine din hipoderm sau ajung aici in urma evolutiei intr-un organ subiacent (ex. periost). Intereseaza orice tesut sau organ. Pe tegumente se localizeaza in orice zona, mai frecvent pe gambe.

Goma prezinta 4 perioade evolutive:

perioada de formatie sau de cruditate

perioada de ramolire

perioada de ulceratie

perioada de reparatie

Sifilidele tuberculoase

Leziunea elementara este tuberculul sifilitic. La examenul clinic se prezinta ca un nodul dur, rotund, rosu aramiu, de marime variabila (gamalie de ac bob de porumb). Tuberculii evolueaza spre scleroza, cicatrice.

Se pot localiza in orice regiune a tegumentului, cu precadere pe fata (nas, frunte, sprancene), pe pielea capului, pe membre

Leziuni sifilitice tertiare ale mucoaselor

pot imbraca fie forma gomoasa, fie forma ulceroasa.

Cele mai V leziuni se intalnesc in cavitatea bucala, pe limba, bolta palatina, amigdale, oasele nasului.

Manifestarile tertiare osteo - mio - articulare

Oasele pot fi si ele lezate in cursul sifilisului tertiar. Cel mai mult sunt lezate: tibiile, oasele fetei si craniului, oasele antebratului. Leziunile osoase pot imbraca mai multe forme:

osteoperiostite negomoase localizate sau difuze

osteoperiostite gomoase localizate sau difuze

osteoperiostite localizate sau difuze

Leziunile articulare sunt mai rare si de obicei intereseaza articulatiile sterno - costale, mandibulare si genunchiului.

Leziuni viscerale - In ordinea frecventei si importantei lor se situeaza manifestarile cardiovasculare (aortita si arterita sifilitica), hepatice (hepatite gomoase sau scleroase), renale, testiculare (orbite), nervoase (sifilisul meningo - vascular, sifilisul parenchimantos), alte manifestari ce pot afecta vederea.

1.1.d. SIFILISUL LATENT

Sifilisul latent poate fi recent, cand survine in primii 2 ani de la inceputul intectiei, sau tardiv, cand este vorba de o latenta ce a depasit aceasta perioada.

1.1.e. SIFILISUL CONGENITAL

Est o maladie infectioasa ce se transmite transplacentar la mama cu sifilis recent evolutiv la fat.

Spirochetele trec prin placenta in cea de-a cincea luna a sarcinii, infestand sangele si toate organele fatului. Aceasta infectie duce de obicei la moartea fatului avortul sifilitic.

Sifilisul congenital prezinta 4 categorii de forme clinice in raport cu momentul semnelor bolii:

sifilisul fatului

sifilisul sugarului (sifilisul congenital precoce)

sifilisul primei copilarii

sifilisul congenital tardiv

1.Sifilisul fatului se caracterizeaza prin invazia masiva a intregului organism fetal. Fatul de obicei moare si se produce avortul sifilitic.

2.Sifilisul congenital precoce. Semnele apar in priele saptamani sau luni de la nastere. Sunt 4 tipuri :

- leziuni cutanate

- leziuni mucoase (coriza sifilitica)

- leziuni viscerale (hepatosplenomegalic)

- leziuni osoase (osteoperiostite)

3.Sifilisul primei copilarii

Apare atat la copii care nu au prezentat nici un simptom in primul an de la nastere, cat si la copii care au prezentat semne de sifilis congenital precoce. Manifestarile din aceasta perioada au alte caractere si anume:

sifilide papulo - hipertrofice

placi mucoase

gome cutanate, mucoase, osoase sau viscerale

4.Sifilisul congenital tardiv

Se observa la copii de varsta scolara, la pubertate sau adolescenta. Se observa gome cutanate, osoase, mucoase, viscerale. Sunt caracteristice o serie de manifestari:

turtirea radacinii nasului (nas in sa)

turtirea completa a nasului

tibia ia forma unui iatagan

alteratii dentare

dureri de cap, crize convulsive epileptiforme

leziuni ale ochiului - (Veratila paranchimotoasa)

leziuni ale urechi - surditate

1.1.f. DIAGNOSTUCUL DE LABORATOR AL SIFILISULUI

Testele utilizate in prezent pentru diagnosticul serologic al sifilisului sunt:

Reactii care utilizeaya antigene lipoidice, netreponemice serologie cardiolipludica

reactii de floculare. Reactia VDRL: testul se pozitiveaza in sifilisul primar la 10 - 20 de zile de la aparitia sancrului

reactia de fixare a complementului (RFC) se poate face la cald (reactia Bordet - - Wasserman clasica - RBW), sau la rece (Kolmer)

Reactii care utilizeaza ca antigen Treponema - Reiter

Reactii care utilizeaza ca antigen Treponema pollidum: se utilizeaza teste care folosesc antigen treponema pallidum vie, inactiva sau lizata prin acesti germeni.

Interpretarea corecta a rezultatelor testelor serologice este foarte importanta pentru diagrama de boala sifilitica recenta sau tardiva.

Examenul ultramicroscopic, permite observarea morfologica si a miscarilor caracteristice ale parazitului

Metoda de colorare a treponemelor moarte, prin impregnarea Fontana - Triporedean, tus de China

Examenul histopatologic indicat in leziunilenecaracteristice sau dubioase clinic si cu serologie negativa

Detectarea reactivitatii imuno - celulare se face prin:

Lontest sau testul cu luetina (+) in sifilisul secundar

IDR treponemica colorata (+) in toate formele de sifilis

Testul de transformare limboblastica cu suspensie de Treponema pallidum

1.1.g. TRATAMENTUL SIFILISULUI

Tratamentul sifilisului trebuie sa vizeze:

pe plan social: profilaxia publica prin sterilizarea si inchiderea cat mai rapida a leziunilor contagioase, izvoarele de propagare a bolii (profilaxic sau tratament)

pe plan individual: sa conduca la vindecarea definitiva a bolnavului

Pentru a-ti atinge scopul, acest tratament trebuie sa fie :

cat mai precoce

se va institui numai dupa precizarea certa a diagnosticului de sifilis

corect si respectat pana la final

Medicamente antiluetice

Mercurul si sarurile sale. Cele mai vechi medicatii utilizate in tratamentul sifilisului

Arsenicul a reprezentat din 1910 baza tratamentului. S-a renuntat la folosirea lui in favoarea penicilinei, datorita accidentelor frecvnte si grave

Bismutul si sarurile sale - introduse in terapia sifilisului din 1924

Iodul - indicat pentru actiunea sa rezolutiva in caz de leziuni sifilitice tertiare, cutaneomucoase si viscerale

Penicilina - utilizata in tratamentul sifilisului pentru prima data in 1943. prin puternica sa actiune treponemicida a insemnat un mare progres, revolutionand in intregime schemele antiluetice si constituind astfel tratamentul de baza in aceasta boala

Tipurile de penicilina utilizata la noi in tara, in terapia sifilisului sunt:

Penicilina cristalizata (penicilina G - potasica si penicilina G - sodica). Se administreaza din 6 in 6 ore intramuscular cate 400.000 u.i., respectiv 1.600.000 u.i./24 ore. Are actiune rapida si de scurta durata

Efitard-ul (Protacilin, Ledercilin): este o penicilina mixta, o asociatie intre penicilina G cu actiune rapida si de scurta durata si procain - penicilina G, cu actiune lenta, prelungita. Se administreaza 1.200.000 u.i. din trei in trei zile. Este contraindicata la copiii sub 2 ani.

In caz de intoleranta la penicilina se folosesc alte antibiotice antitreponemice: Streptomicina, Kanamicina, Tetraciclina, Eritromicina, Rifampicina, Vibromicina

Scheme de tratament in raport cu forma clinica

Tratament abortiv (epidemiologic)

Prima saptamana de incubatie: primele 4 zile se administreaza cate 1.200.000 u.i. Efitard zilnic, intr+o singura injectie, iar a 5-a zi 1.200.000 u.i. Moldamin intr-o singura injectie.

Incepand cu a doua saptamana de incubatie: se administreaza 5 injectii a cate 1.200.000 u.i. Moldamin la trei yile interval, total 6.000.000 u.i. Moldamin. Daca Moldaminul nu este tolerat se administreaza Penicilina G cristalizata 400.000 u.i. la 6 ore, timp de 12 zile. Cand penicilina nu este tolerata se va tine sub protectie de cortizonice si antihistaminice, cazul va fi urmarit clinic si serologic, la interval de trei luni.

Sifilisul primar seronegativ

Dupa prima zi in care se administreaza 200.000 u.i. de Penicilina cristalizata in 4 doze de 25.000u.i.+50.000u.i.+100.000u.i. la interval de 6 ore, se va face o zi pauza; incepand din a treia zi se va administra la 3 zile interval cate 1.200.000 u.i. Moldamin, in total 5 inject Tratamentul se aplica 13 zile.

In cazul de intolerare a Moldaminului se va administra Penicilina G cristalizata 400.000 u.i. la 6 ore, timp de 20 zile, sau 1.200.000 u.i. Efitard pe aceeasi perioada.

Daca penicilina nu este tolerata se va administra Tetraciclina 2g/zi timp de 20 zile

Sifilisul primar sero - pozitiv

-prima zi se administreaza Penicilina G cristalizata 200.000 u.i. in 4 doze, la 6 ore, se face 1 zi pauza, apoi din a treia zi se administreaza 1.200.000 u.i./zi timp de 24 de zile sau Efitard 1.200.000 u.i. zilnic pe aceeasi perioada.

Daca penicilina nu este tolerata se va administra Tetraciclina 2g/zi timp de 30 zile

Sifilisul secundar (toate formele)

Benzatin penicilina G 4.800.000 u.i. doza totala administrata i.m. sub forma a 2 doze a cate 2.400.000 u.i. la interval de 7 zile.

O alta varianta de tratament: Procain benzilpenicilina 1.200.000 u.i./yi ]n timp de 10/14 zile

In caz de alergie la penicilina tratamentul recomandat este:

Doxicilina 100mg oral, 2 ori pe zi, 15 zile sau

Tetraciclina 500mg oral de 4 ori pe zi, 15 zile sau

Eritromicina 500 mg oral, de 4 ori pe zi, 15 zile

Sifilisul tertiar (cu exceptia neurodifilisului)

Benzatin penicilina G 7.200.000 u.i. doza totala administrat sub forma a 3 zonedoze a cate 2.400.000 u.i.  i.m. la o saptamana interval

Neurosifilisul Penicilina G cristalina 18 - 24.000.000 u.i. i.v. administrata fractionat 3 - 4.000.000 u.i. la fiecare 4 ore timp de 10 - 21 zile

Tratament alternativ

Procain penicilina 2.400.000 u.i./zi, i.m. asociata cu 500 mg probenecid oral de 4 ori/zi, ambele timp de 10 - 14 zile

Sau

Doxacilina 100 mg de 2 ori/zi, 28 - 30 zile sau

Ceftriaxona 1 - 2 g/zi i.m. sau i.v. 10 - 14 zile.

Sifilisul latent recent

Benzatin penicilina G 2.400.000 u.i., i.m. doza mica, repetata la o saptamana interval sau

Procain benzil penicilina, 1.200.000 u.i./zi, i.m. timp de 10 - 1]4 zile

Sifilisul latent tardiv

Benzatil penicilina G 7.200.000 u.i. doza totala, administrata i.m. sub forma a trei doze a cate 2.400.000 u.i. la o saptamana interval sau

Procain benzil penicilina 1.200.000 u.i./zi, timp de 21 zile sau

Eritromicina 500 mg oral de 4 ori pe zi, 4 saptamani

Tetraciclina 500 mg oral de 4 ori pe zi, 4 saptamani

Sifilisul congenital

Penicilina G cristalizata 100.000 - 150.000 u.i./kg/zi administrat sub forma a 50.000 u.i./kg/zi doza i.v. la fiecare 12 ore in primele 7 zile de viata si la 8 ore dupa aceea pentru un total de 10 - 14 zile.

Procain penicilina G 50.000 u.i./kg/doza i.m. zilnic in doza unica, timp de 10 - 14 zile

Atentie. Se va alege un singur tratament din schemele multiple existente

In sifilisul primar seronegativ se va face control serologic la inceputul celei de-a doua saptamani de tratament si la sfarsitul curei. Bolnavul va fi mentinut sub supraveghere clinica si serologica timp de 2 ani, fiind examinat trimestrial in primul an si semestrial in al doilea an.

In sifilisul primar seropozitiv, supravegherea clinica si serologica va fi de 2 ani, prima examinare are loc la 90 de zile de la inceperea tratamentului, apoi trimestrial in primul an si semestrial in cel de-al doilea an.

In sifilisul secundar, latent si tertiar se controleaza reactiile serologice timp de trei ani. Primul control la 90 de zile de la inceperea tratamentului, trimestrial in primii 2 ani si semestrial in al treilea an.