CONJUNCTIVA

CONJUNCTIVA

Conjunctiva este o membrana mucoasa subtire, neteda si transparenta, care uneste pleoapele cu bulbul ocular: conjungere, a uni = a lega. Ea este o dependinta a tegumentului extern si se continua cu pielea pleoapelor, la nivelul marginii lor libere.

Dupa ce captuseste fata posterioara a acestora, ea se rasfringe apoi si trece pe globul ocular, caruia ii acopere cea mai mare parte a hemisferei anterioare, din vecinatatea ecuatorului, pina la marginea corneei.

Considerata astfel, in ansamblul sau, conjunctiva alcatueste un sac mucos, deschis in partea anterioara, la nivelul despicaturii. palpebrale, care a fost numit sacul conjunctival (saccus conjuncti-vae). El delimiteaza cavitatea conjunctivala, care in mod normal este capilara, intrucit nu contine decit o patura extrem de subtire de lacrimi.

Din punct de vedere anatomoclinic, conjunctiva este impartita in trei portiuni: palpebrala, a fundului de sac si bulbara.

1) Conjunctiva palpebrala sau tarsala incepe la marginea libera a pleoapelor si captuseste fata posterioara a tarsurilor, apoi muschii tarsali (fig. 574). Ea este subtire, fina, de culoare roz, intim aderenta de tarsuri si lasa sa se vada prin transparenta sa siragurile paralele ale glandelor tarsale Meibomius. La nivelul tarsurilor, suprafata sa este neteda, prezentind o serie de cute transversale in portiunea extratarsala.

Conjunctiva fundului de sac este portiunea
de trecere dintre conjunctiva palpebrala si cea bul
bara (fig. 574). Se formeaza astfel un sant adinc,
aproape circular, numit fundul de sac oculocon-
junctival, oculopalpebral sau fornix. Corespunza
tor fiecarei pleoape, acesta se imparte in fundul de
sac conjunctival superior si fundul de sac conjunc
tival inferior (fornix conjunctivae superior si for
nix conjunctivae inferior). El corespunde la supra
fata santurilor orbitopalpebrale si regiunilor comi-
suralc. Reflexiunea mucoasei se face la o distanta
variabila de periferia corneei, in raport cu meri
dianul considerat. Aceasta distanta este de: 11 mm
in sus, 14 mm inafara, 8 mm in jos si 7 mm ina
untru.

Conjunctiva fornixului este separata de ten-donul ridicatorului si de expansiunile capsulei lui Tenon, printr-o patura de tesut conjunctiv lax, care ii permite o mare mobilitate. Ea este brazdata de cute transversale profunde, care constituie o rezerva care ingaduie ochiului sa se miste cu usurinta.

Conjunctiva bulbara sau oculara este sub
tire, fina si raspunde succesiv sclerei, apoi corneei.
in regiunea unghiului medial al ochiului ea mai
prezinta doua formatiuni: caruncula lacrimala si
plica semilunara.

a)        Portiunea sclerala subtire lasa se vada prin
transparenta sclera subjacenta (fig. 574). Ea aco
pera tendoanele muschilor drepti si expansiunile
lor aponevrotice si este separata de sclera printr-o
patura de tesut conjunctiv lax, usor infiltrabil, ale
carui areole comunica cu spatiul episcleral al lui
Tenon (este sediul posibil al edemului conjunctival
sau al chemozisului). Patura de tesut lax subcon-
junctival dispare la aproximativ 3 mm de perife
ria corneei, astfel incit cele doua membrane -
conjunctiva si capsula lui Tenon - fuzioneaza.
Linia lor de unire apare uneori sub forma unui
relief circular, numit inelul conjunctival, foarte
aparent in anumite oftalmii catarale.

b)        Portiunea unghiului medial prezinta doua
formatiuni speciale. Caruncula lacrimala (caruncula
lacrimalis) este o mica proeminenta mamelonata,
roz sau usor roscata; asezata in spatiul cuprins
intre portiunile lacrimale ale pleoapelor (fig. 574).
Baza se sprijina pe conjunctiva, iar portiunea sa
libera e acoperita in parte de pleoapa inferioara.
Caruncula este formata din citiva foliculi pilosi,
fire de par fine, rudimentare si citeva glande se
bacee - totul fiind acoperit de mucoasa.

Plica semilunara (plica semilunaris conjunctivae) este o cuta falciforma, verticala, a conjunctivei bulbare, cu concavitatea orientata inafara (fig. 574). Este situata imediat lateral de caruncula lacrimala si constituie o rezerva a mucoasei, care permite abductia globului ocular. Ea este un organ rudimentar, care reprezinta a treia pleoapa a unor vertebrate (membrana nictitanta), a pasarilor si anumitor mamifere.

Structura conjunctivei, asemanatoare celei a tuturor mucoaselor, cuprinde doua straturi: un epiteliu si un corion.

a)        Epiteliul difera dupa regiunea studiata. La
nivelul portiunii palpebrale, epiteliul este mai intii
pavimentos, stratificat, nekeratinizat, se continua
cu unul cubic si apoi devine cilindric, iar la nivelul
portiunii bulbare este pavimentos stratificat.

b)        Corionul sau dermul cuprinde o patura
superficiala de tesut conjunctiv, in ochiurile careia
se afla gramajoare de tesut limfoid; acest strat
prezinta la suprafata uri aspect papilar, mai pro
nuntat la nivelul fundurilor de sac. Stratul pro
fund al corionului este format din tesut conjunctiv
fibros, dens, in care se gasesc vasele, nervii si
glandele conjunctivei.

Glandele conjunctivei se diferentiaza intre ele dupa forma, structura si localizare. in afara de celulele caliciforme producatoare de mucus, gasim trei categorii de glande:

a)       Glandele acinotubuloase sau acinotarsale cu
prind o serie de acini glandulari, care se deschid
intr-un canal excretor lung. Dintre ele, glandele
lui Krause ocupa fundul de sac conjunctival supe
rior si jumatatea laterala a celui inferior, fiind
dispuse astfel sub forma unei potcoave deschise
medial. Alte citeva glande din aceasta categorie
(glandele lui Wolfring - Ciaccio) sint asezate in
grosimea marginilor aderente ale tarsurilor, mai
ales ale celor superioare.

b)       Glandele tubuloase (Henle) au aspectul de
tubi drepti ca un deget de manusa, rareori rami
ficati. Sint localizate in portiunea extratarsala a
conjunctivei palpebrale.

c)        Glandele utriculare (Mauz) sint formatiuni
ovoide subepiteliale, continind mucus. Situate para-
cornean, existenta lor nu este unanim recunoscuta
la om.

Secretia glandelor conjunctivale este suficienta spre a umecta suprafata conjunctivei si a corneei, mentinindu-le o stare de functionare normala, chiar in lipsa secretiei glandelor lacrimale.

Irigatia este asigurata prin:

1) Arterele, foarte numeroase, grupate in doua teritorii: palpebral si ciliar. a) Teritoriul palpebral cuprinde conjunctiva palpebrala, cea a fornixului si cea bulbara, cu exceptia unei zone inelare de 3-4 mm largime, situata in jurul limbului sclero-cornean. Din arterele pleoapelor se desprind ramuri care iriga conjunctiva palpebrala si cea a fundului de sac; de la nivelul fornixului pleaca o serie de vase care se indreapta radiar spre periferia corneei. Acestea din urma sint arterele conjunctivale posterioare. Ele formeaza o retea cu ochiuri largi si sint mobilizabile impreuna cu conjunctiva.

b) Teritoriul ciiiar cuprinde regiunea inelara periocorneana ramasa nevascularizata de arterele precedente. Arteriolele acestui teritoriu provin din arterele ciliare anterioare. Acestea dau nastere unor vase subtiri, arterele episclerale, care formeaza o retea in patura superficiala a sclerei. Din arterele episclerale se desprind ramuri mai fine, care patrund in conjunctiva bulbara, urmeaza un traiect radiar si se numesc arterele conjunctivale anterioare. Ele formeaza la limbul sclerocornean o serie de arcade cu convexitatea spre cornee. Din cauza conexiunilor cu reteaua episclerala, planul arterelor conjunctivale anterioare nu poate fi mobilizat o data cu conjunctiva. intre cele doua teritorii exista anastomoze, totusi ele isi pastreaza o mare independenta, mai ales in procesele patologice.

Venele urmeaza, in general, aceeasi dispo
zitie ca si arterele: a) venele teritoriului palpebral
sint tributare ale venelor palpebrale, iar acestea,
la rindul lor, se varsa in venele faciala, si tempo
rala superficiala; b) venele teritoriului perikeratic
se deschid in venele ciliare, care prin venele mus
culare se varsa in vena oftalmica.

Limfaticele conjunctivei formeaza doua re
tele, una superficiala, alta profunda, legate intre
ele prin anastomoze verticale. Vasele limfatice ale
jumatatii laterale a conjunctivei merg spre un
ghiul lateral al ochiului si se unesc cu limfaticele
palpebrale corespunzatoare si impreuna se varsa
in ganglionii preauriculari parotidieni; cele ale
jumatatii mediale se indreapta spre unghiul medial
al ochiului si de aici merg impreuna cu limfaticele
palpebrale la ganglionii submandibulari.

Inervatia conjunctivei provine in intregime
din nervul trigemen, prin diferite ramuri ale sale;
partea laterala inervata de nervul lacrimal, partea
mediala de catre nervul infratrochlear (nazal ex
tern), iar regiunea perikeratica de catre nervii
ciliari. in conjunctiva se gasesc numerosi receptori,
care ii asigura o deosebita sensibilitate.