Beneficiile programului kinetic sustinut la pacientii cu Spondilita anchilozanta

Beneficiile programului kinetic sustinut la pacientii cu Spondilita anchilozanta

Introducere:

Spondilita anchilozanta este o afectiune reumatismala cronica caracterizata prin durere de tip inflamator a scheletului axial datorita sacroileitei si spondilitei,a foramrii in evolutie a sindesmofitelor generatoare de anchiloza. Se asocierea frecvent de artrita periferica, entezite si uveita anterioara. Simptomatologia se instaleaza cu preponderenta la adultii tineri. Statistica demonstreaza o perioada medie de 6 ani de la instalarea simptomatologiei si diagnosicul pozitiv al afectiunii, moment in care deteriorarile functionale sunt de multe ori severe si ireversibile.Având o prevalenta de 0,9% in populatia europeana, se poate afirma ca implicatiile socio-economice ale afectiunii sunt foarte severe. Se explica prin faptul ca diagnosticul timpuriu al Spondilitei anchilozante este de cele mai multe ori dificil, iar metodele terapeutice sint limitate, dovada incercarile de standardizare a diagnosticului precoce si tatamentului de catre Societatea Internationala de Reumatologie.

Manifestarile bolii sint complexe, pacientii cinfruntindu-se pe linga durere si disfunctie cu oboseala specifica afectiunilor cornice si in final cu o modificare a statusului psiho-afectiv, acestea reflectindu-se in imposibilitatea desfasurarii activitatiilor ocupationale inclusive cele profesionale, in cresterea gradului de izolare si in concluzie, calitatea vietii se altereaza.

Sint motive pentru care se considera ca o apreciere cantitativa si calitativa a evolutieo afectiunii ar putea imbunatatii supravegherea pacientilor cu spondilita anchilozanta cu scop final de prelungire a perioadei active si a mentinerii unei integrari sociale corespunzatoare, factori importanti in aprecierea calitatii vietii.

Se considera ca programele complexe de trratament care combina metodele farmacologice si nefarmacologice constituie baza tratamentului pacientilor cu Spondilita anchilozanta. Alaturi de tratamentul medicamentos metodele recuperatorii ar trebui sa ocupe o pondere importanta in tratamnetul acestor pacienti, dovada si recomandarile EULAR care incadreaza importanta programului kinetic in categoria I B si II A de evidenta si cu un raport bun cost/eficienta.

Material si metoda:

Material. S-a condos un studio observational de tip prospective desfasurat pe o perioada de 12 luni asupra unor pacienti cu Spondilita anchilozanta care au urmat un program recuperator complex fizical si kinetic pe perioada internarii. Pacientii au fost recrutati din compartimentele de Reumatologie si Racuperare medicala ale Spitalului Calinic Judetean Oradea.

La un numar de 19 pacienti s-a solicitat consimtamintul informat de participare la studio in scris.Acestia au intrunit criteriile de incadrare in diagnosticul de Spondilita anchilozanta si au dat dovada de cooperare la metodele terapeutice anterioare si au prezentat capacitatea intelectuala de a contribui la completarea chestionarelor de evaluare.

Metodele terapeutice. Alaturi de tratamentul medicamentos antiinflamator si remisiv cu Sulfasalazina, pacientii au urmat un program intensiv de 10 sedinte de fizioterapie individualizat la siuatia functionala locomotorie a fiecarui pacient. Acest program s-a compus din electroterapie in scop antialgic excitomotor, kinetoterapie in scop de reeducare motorie, respiratorie si a cresterii tolerantei la efort, masaj si educatie intensiva a pacientilor prin intermediul intregii echipe de recuperare.

Fiecare pacient a fost antrenat pentru continuarea programului kinetic si la domiciliu.

Tabelul I cuprinde detalii asupra metodelor recuperatorii utilizate.

Tabelul I

Metodele de evaluare a pacientilor.

Diagnosticul de Spondilita anchilozanta s-a bazat pe criteriile de la New York din 1984 modificate pentru Spondilita anchilozanta. care sint criterii clinice si radiologice.

Criteriile clinice sint:

1.     durere lombara joasa si redoare cu o durata mai lunga de 3 luni ce se amelioreaza cu exercitiu si nu cu repaus

2.     limitarea de mobilitate a coloanei lombare atit in plan frontal cit si sagital

3.     limitarea expansiunii toracice raportat la virsta si sex

Criteriile radiologice sint:

1.     sacroileita de gradul II sau mai mare bilaterala

2.     sacroileita de gradul III sau IV unilaterala.

Pentru diagnosticul de sensibilitate la pacientii cu diagnostic incert s-a practicat  rezonanta magnetica nucleara(RMN). S-au considerat spondilitici cei la care criteriul radiologic s-a asociat cu cel putin un criteriu clinic.

Evaluarile de laborator au vizat:sindromul biologic inflamator ca masura a activitatii bolii (relevanta scazuta). Functia hepatica si renala a fost evaluate pentru efectele secundare ale medicatiei in curs.

Durerea a fost apreciata in baza Scarii Analoge Vizuale (Visual Analogue Scale) pentru durere (cotare 0-10) si in cadrul ndicilor de activitate a bolii BASFI ( ! !!!!) (vezi chestionar 1) si functional BASDAI ( ! !) (vezi chestionar 2). Alaturi de durerea spontana si provocata, cei doi indici mai vizeaza nivelul de oboseala, redoarea si capacitatea de desfasurare a unor activitati ocupationale in special de autoservire.Tabel II si III

Chestionar 1

INDICELE FUNCTIONAL AL SPONDILITEI ANCHILOZANTE BASFI (BATH ANKYLOSING SPONDYLITIS FUNCTIONAL INDEX)

Evalueaza abilitatea pacientilor de a actiona în viata de zi cu zi (ADL-uri). Raspunsul e dat pe o scala vizual analogica (0-100mm). Intervalul despre care pacientul este intervievat se refera la ultimele 48 de ore.

1. Puteti sa va puneti sosetele sau ciorapi fara ajutor?

Fara nici o __________ ______ ____ _________________ Imposibil

dificultate

2. Puteti sa va aplecati pentru a ridica un stilou de pe sol fara ajutor?

Fara nici o __________ ______ ____ _________________ Imposibil

dificultate

3. Puteti sa ajungeti la o etajera înalta fara ajutorul cuiva?

Fara nici o __________ ______ ____ _________________ Imposibil

dificultate

4. Va puteti ridica de pe un scaun fara a va folosi mâinile fara un alt ajutor?

Fara nici o __________ ______ ____ _________________ Imposibil

dificultate

5. Puteti sa va ridicati din pozitia „culcat pe spate” fara ajutor?

Fara nici o __________ ______ ____ _________________ Imposibil

dificultate

6. Puteti sa ramâneti în picioare fara sustinere timp de 10 minute fara durere?

Fara nici o __________ ______ ____ _________________ Imposibil

dificultate

7. Puteti sa urcati 12 – 15 trepte punând un picior pe fiecare scara fara sa va tineti de balustrada sau fara alt ajutor?

Fara nici o __________ ______ ____ _________________ Imposibil

dificultate

8. Puteti sa va uitati peste umar fara sa va întoarceti?

Fara nici o __________ ______ ____ _________________ Imposibil

dificultate

9. Puteti sa efectuati activitati necesitând efort fizic?( program de kinetoterapie, gradinarit sau sport)

Fara nici o __________ ______ ____ _________________ Imposibil

dificultate

10. Puteti sa fiti activ toata ziua, fie la domiciliu, fie la locul de munca?

Fara nici o __________ ______ ____ _________________ Imposibil

dificultate

Valoarea scorului BASFI este media valorilor obtinute la cele 10 întrebari; el va avea valoarea de la 0-100.

Tabel III

INDICELE DE ACTIVITATE AL BOLII IN SPONDILITA ANCHILOZANTA BASDAI(Bath Ankylosing Spondylitis disease Activity Index)

Evalueaza gradul de activitate a bolii. Raspunsul e dat pe o scala vizual analogica (0-100mm). Intervalul despre care pacientul este intervievat se refera la ultimele 48 de ore.

ABSENT __________ ______ ____ ______________

1. Unde ati situa gradul dvs.global de oboseala?

ABSENT __________ ______ ____ ______________

2. Unde ati situa gradul dvs.global de durere la nivelul cotului,spatelui,soldurilor in adrul spondilitei dvs.?

ABSENT __________ ______ ____ ______________

3. Unde ati situa gradul dvs.global de durere/tumefactie articulara in afara cotului,spatelui,si soldurilor?

ABSENT __________ ______ ____ ______________

4. Unde ati situa gradul dvs. De jena pentru zonele sensibile la atingere sau presiune?

ABSENT __________ ______ ____ ______________

5 Unde ati situa gradul dvs.global de redoare matinala la trezire?

6.Care este durata redorii dvs. matinale de la momentul trezirii?

Scorul final s-a calculate facind media celor 5 valori (media raspunsurilor 5 si 6 la care se adauga valoarea raspunsurilor le primele 4 intrebari)fiind cuprins intre 0-100.

Evaluarea pacientilor s-a facut la internare, dupa 10 sedinte de tratament recuperator si la 12 luni.

S-au considerat valide chestionarele la care pacientii au raspuns la toate intrebarile si care au avut evaluarile initiale la 10 zile si la 12 luni. Aprecierea rezultatelor s-a efectuat in baza calcularii ES (effect size) la cele doua reevaluari.Un efect ES sub 0,2 reprezinta un beneficiu minum, 0,5 cu beneficiu moderat si 0,8 cu un beneficiu substantial al efectului.

Rezultate:

Un numar de 19 pacienti au fost evaluate in perioada martie 2006 - mai 2006 in conditii de spitalizare la Spitalul Clinic Judetean Oradea prin întrunirea criteriilor de includere in studiu. 5 pacienti au abandonat prin neprezentare la evaluarea la 12 luni.

Datele demografice ale pacientilor sunt prezentate in tabelul 2 si cuprind caracteristicile de baza ale pacientilor care au completat studiul.

Tabelul 2 : Date demografice.

Costurile programului de recuperare au fost incluse in costurile de spitalizare nerepezentind incarare financiara pentru pacient.

Evaluarile la 10 zile de tratament recuperator si la 1 an s-au raportat la evaluarea initiala in scop de calculare a beneficiului terapeutic.

Evaluarea durerii arata o scadere semnificativa la 12 zile pentru ca la un an nivelele de durere sa se apropie de cele initiale.

Discutii

Desi 92,85% erau cu diagnostic pozitiv de Spondilita anchilozanta anterior luarii in studio nu au adeat la un program systematic de mobilizare,dimpotriva 85,71% au afirmat ca in puseele algice au respectat un repaus la pat in scop de ameliorare a simptomatologiei algice.Programul intensive educational desfasurat de toti membrii echipei de recuperare a functionat incit aproximativ 71,43% din pacienti au desfasurat cu regularitate de minim 4 ori pe saptamina programul de exercitii fizice, din care 40% au insistat asupra exercitiilor si in puseele algice.

Afirmativ doar 28,57% din pacienti nu au desfasurat programyul kinetic la domiciliu. La acestia