CELULE SI TESUTURI

Celulele organismului sunt de patru tipuri: epiteliale, conjunctive, musculare si nervoase.

Celulele epiteliale se clasifica, dupa forma, in: prismatice, cubice, pavimentoase, poligonale etc.

Celulele prismatice sunt inalte, in forma de prisma. Pe sectiune longitudinala apar in forma de dreptunghi. Prezinta nucleu ovalar dispus in treimea inferioara a celulei. Se gasesc in stomac, intestin, trahee etc.

Celulele cubice au forma de cub, cu toate trei dimensiunile egale. Pe sectiune apar in forma de patrat. Prezinta nucleu rotund dispus in centrul celulei. Se gasesc in tiroida, in canale excretorii etc.

Celulele pavimentoase au forma de pavea sau paviment. Pe sectiune apar turtite pe membrana bazala. Prezinta nucleu turtit, dispus paralel cu membrana bazala. Se gasesc in vase sangvine, in pleura, pericard, peritoneu.

Celulele poligonale au forma de poligon cu cel putin patru laturi. Prezinta nucleu rotund dispus in centrul celulei. Se gasesc in piele, in ficat etc.

Celulele caliciforme sunt o varietate de celule prismatice. Au forma de caliciu de floare sau de pahar cu picior. Secreta mucus, care se acumuleaza in portiunea superioara a celulei. Acest mucus ramane alb in preparatele colorate prin metoda H.E., deoarece mucusul nu fixeaza colorantul. Celulele prezinta nucleu ovalar dispus in treimea inferioara a celulei. Se gasesc in intestin subtire, intestin gros, trahee, bronsii.

Celulele conjunctive pot fi: fibroblaste, fibrocite, mastocite, macrofage, adipocite.

Fibroblastele sunt celule stelate, cu numeroase prelungiri. Prezinta nucleu ovalar dispus in centrul celulei. In preparatele colorate H.E., citoplasma fibroblastelor apare colorata roz, ca si fibrele conjunctive din vecinatate, deci nu putem vizualiza forma celulei. Identificarea fibroblastelor in preparatele colorate H.E. se face dupa forma nucleului.

Fibroblastele sunt celule active care produc fibre conjunctive. Fibrele conjunctive sunt de trei tipuri principale: de colagen, de reticulina si elastice.

Fibrocitele reprezinta forma inactiva a fibroblastelor. Sunt celule stelate, inguste, cu putine prelungiri. Prezinta nucleu ovalar, ingust, opac, intunecat. Ca si in cazul fibroblastelor, citoplasma fibrocitelor apare colorata roz, si nu poate fi diferentiata de fibrele colagene din jur. Identificarea fibrocitelor in preparatele colorate H.E. se face dupa forma nucleului.

Macrofagele sunt celule mari, rotunde. Prezinta nucleu rotund, situat central. In citoplasma exista enzime care distrug microbii sau particulele straine fagocitate de macrofag.

Mastocitele sunt celule rotunde. Prezinta nucleu rotund, situat central. Prezinta numeroase granulatii care contin enzime. Aceste enzime sunt implicate in reactiile alergice ale organismului.

Adipocitele sunt celule rotunde, care acumuleaza in interior lipide, sub forma de vacuole rotunde. Lipidele se dizolva cand preparatele sunt colorate H.E., de aceea vacuolele de lipide apar albe, inconjurate de fondul roz al citoplasmei. Pot fi albe sau brune.

Adipocitele albe contin lipide acumulate intr-o vacuola unica, mare, care impinge nucleul la periferie. Nucleul capata forma turtita. Citoplasma, putina, formeaza un strat subtire la periferia celulei, in jurul vacuolei de lipide, care ramane alba. Astfel, celula are aspect de inel cu pecete. Adipocite albe se gasesc in majoritatea organelor.

Adipocitele brune contin lipide acumulate in mai multe vacuole mici. Nucleul ramane central, rotund. Adipocitele brune au rol in generarea de caldura si energie la animalele hibernante. Se intalnesc si la om, pana la varsta de 7 ani, fiind dispuse in jurul timusului.

Celulele sangvine sunt: hematii, leucocite si trombocite.

Hematiile (globulele rosii) sunt celule in forma de disc biconcav, cu periferia mai groasa si centrul mai subtire. Aceasta forma le confera o suprafata maxima de contact cu oxigenul sau dioxidul de carbon din sange. Hematiile fixeaza si transporta oxigenul de la plaman spre tesuturi, respectiv dioxidul de carbon de la tesuturi spre plamani. Hematiile nu prezinta nucleu.

Leucocitele (globulele albe) pot fi: polimorfonucleare si mononucleare. Polimorfonuclearele au nucleu de diferite forme si pot fi: neutrofile, eozinofile, bazofile. Fagociteaza microbi sau particule straine organismului. Se mai numesc granulocite, deoarece contin granulatii cu enzime care distrug microbii fagocitati.

Granulatiile neutrofilelor se coloreaza numai cu coloranti neutri. Granulatiile eozinofilelor se coloreaza numai cu coloranti acizi. Granulatiile bazofilelor se coloreaza numai cu coloranti bazici.

Mononuclearele sunt de doua tipuri: limfocite si monocite. Limfocitele sunt de doua tipuri: B si T. Limfocitele B se transforma in plasmocite si produc anticorpi (imunoglobuline) impotriva microbilor. Limfocitele T fagociteaza si distrug microbii. Limfocitele sunt celule mici, rotunde, cu nucleu mare, rotund, opac, care ocupa aproape intreaga celula. Monocitele sunt celule mari, rotunde, cu nucleu in forma de rinichi. Monocitele circula cateva zile in sange, apoi trec in tesuturi si se transforma in macrofage.

Trombocitele sunt celule mici, cu nucleu mic, ovalar. Au rol major in coagularea sangelui.

Celulele musculare pot fi striate sau netede. Celulele musculare striate pot fi scheletice sau cardiace. Celulele musculare striate cardiace pot fi lucratoare sau nodale.

Celula musculara striata scheletica are forma cilindrica. Pe sectiune longitudinala apare in forma de dreptunghi. Prezinta nuclei numerosi, alungiti, dispusi la periferie, imediat sub membrana celulara. Se numeste celula striata pentru ca prezinta atat striatii longitudinale, cat si striatii transversale. Striatiile longitudinale sunt, de fapt, manunchiuri de miofibrile. Miofibrilele reprezinta organite cu rol in contractia celulei musculare. Fiecare miofibrila este formata din alternante de portiuni intunecate si deschise la culoare, denumite discuri intunecate, respectiv discuri clare. Striatiile transversale apar datorita succesiunii regulate de discuri clare si intunecate in miofibrilele vecine.

Pe sectiune transversala celula scheletica apare relativ rotunda. Miofibrilele care constituie striatiile longitudinale apar ca aglomerari de puncte roz. Sectiunea poate trece printr-un numar variabil de nuclei: doi, unul sau nici unul. Nucleii sunt mici, rotunzi, opaci, dispusi la periferie, sub membrana celulara.

Celulele musculare striate scheletice sunt cele mai lungi celule din organism. Se gasesc in muschi scheletici, in buza, limba, faringe, esofag.

Celula musculara striata cardiaca are forma cilindrica, si este mai scurta decat celula musculara striata scheletica. Pe sectiune longitudinala are forma de dreptunghi. Prezinta un singur nucleu, ovalar, situat central. Celula musculara striata cardiaca are capetele bifurcate. La locul de unire cu celulele vecine, prezinta o zona in forma de scara, denumita stria scalariforma. Portiunile orizontale ale scarii permit unirea stransa a celulelor lucratoare vecine. Portiunile verticale ale scarii permit trecerea impulsului de contractie de la o celula la alta.

Pe sectiune transversala celula apare relativ rotunda. Sectiunea transversala poate trece prin nucleu, caz in care nucleul apare central, rotund. Sectiunea transversala poate trece la distanta de nucleu, caz in care nu se mai observa nucleul. Celula musculara striata cardiaca se gaseste numai in cord.

Celulele musculare netede sunt alungite, cu extremitati subtiri. Prezinta un nucleu central ovalar. Prezinta putine si rare miofibrile, care dau un aspect de striatii longitudinale. Celulele musculare netede se dispun sub forma de banc de pesti, adica portiunea mai larga, centrala, a unei celule corespunde portiunii inguste, periferice a celulei vecine.

Pe sectiune transversala celula apare relativ rotunda, cu nucleu central rotund sau fara nucleu. Daca sectiunea trece prin centrul celulei netede, diametrul celulei este mare si exista si nucleu central. Daca sectiunea trece pe la periferia celulei, diametrul este mic, iar nucleul nu mai este prins in sectiune. Celule musculare netede se gasesc in trahee, tub digestiv, uter etc.

Celulele nervoase sunt de doua tipuri: neuroni si celule gliale.

Neuronul prezinta corp celular, dendrite si axon. In centrul corpului celular este dispus un nucleu rotund sau ovalar, cu nucleol vizibil. In mod caracteristic, corpul celular al neuronului prezinta doua tipuri de organite specifice: corpusculii Nissl (corpii tigroizi) si neurofibrilele. Corpusculii Nissl sunt formati din reticul endoplasmatic rugos, foarte bine dezvoltat, in care se sintetizeaza mediatori chimici (adrenalina, noradrenalina, acetilcolina etc). In coloratie cu albastru de metilen sau albastru de toluidina, corpusculii Nissl se observa ca niste zone vargate, colorate albastru inchis, pe fondul albastru al citoplasmei. Acest aspect vargat sugereaza blana de tigru, de aceea au fost numiti corpi tigroizi. Neurofibrilele se observa numai in coloratie cu saruri de aur sau argint. In coloratie cu saruri de argint, neurofibrilele apar negre, pe fondul galben al citoplasmei. Neurofibrilele se gasesc in jurul nucleului. Au rol de a mentine forma neuronului si de a dirija circulatia mediatorilor chimici in interiorul neuronului.

In functie de numarul de prelungiri, neuronii pot fi: unipolari, pseudounipolari, bipolari si multipolari. Neuronii multipolari prezinta mai multe dendrite si un axon. Neuronii bipolari prezinta o singura dendrita si un axon. Neuronii unipolari prezinta doar un axon. Neuronii pseudounipolari prezinta o singura prelungire, care se imparte intr-o dendrita si un axon. Majoritatea neuronilor din organism sunt multipolari. Neuroni bipolari si unipolari se gasesc in retina. Neuroni pseudounipolari se gasesc in ganglionii spinali. Corpul celular al neuronilor multipolari are forma stelata. Corpul celular al neuronilor bipolari, unipolari si pseudounipolari are forma ovalara.

Dupa functie, neuronii pot fi senzitivi si motori. Neuronii senzitivi transmit informatii tactile, termice, dureroase de la periferia organismului (din piele) sau din interiorul organismului (din articulatii) spre creier. Neuronii motori sau efectori transmit de la creier impulsuri nervoase catre muschi scheletici (si determina miscarea organismului), catre glande endocrine (si determina secretia produsilor lor), catre organe cavitare (si determina contractia celulelor musculare netede din tunica musculara).

Axonul este inconjurat de trei teci care, de la interior spre exterior, sunt: teaca de mielina, teaca Schwann si teaca Henle. Teaca de mielina se formeaza prin rotatia celulelor Schwann in jurul axonului, de nenumarate ori, astfel incat teaca propriu-zisa contine zeci de straturi de membrane celulare ale celulei Schwann. O teaca este formata din mai multe segmente de mielina, intre care se gasesc nodurile Ranvier. Fiecare segment de mielina este format de catre o singura celula Schwann. Impulsul nervos se transmite de-a lungul axonului prin depolarizarea lenta a membranei celulare. Daca exista teaca de mielina in jurul axonului, depolarizarea nu poate avea loc decat la nivelul nodurilor Ranvier dintre segmentele de mielina, deci transmiterea impulsului nervos de-a lungul axonului se realizeaza mult mai rapid, din nod in nod, cand exista teaca de mielina.

In procesul de rotatie a celulelor Schwann in jurul axonului, nucleii celulelor Schwann raman la periferie, impreuna cu putina citoplasma, si formeaza teaca Schwann. Aceasta teaca este inconjurata de un tesut conjunctiv lax subtire care constituie teaca Henle, sau endonervul.

Celulele gliale se clasifica in macroglii si microglii. Macrogliile pot fi: centrale, periferice si ependimare. Macrogliile centrale sunt: astrocite protoplasmatice, astrocite fibrilare si oligodendroglii. Macrogliile periferice sunt: celule Schwann si celulele satelite din ganglionii spinali.

Astrocitele sunt celule stelate (in forma de stea). Astrocitele protoplasmatice prezinta nucleu central rotund si numeroase prelungiri, groase si ramificate. Se gasesc in substanta cenusie. Astrocitele fibrilare prezinta nucleu central ovalar si putine prelungiri, lungi si subtiri. Se gasesc in substanta alba. Ambele tipuri de astrocite se dispun intre neuroni si capilare sangvine, filtreaza microbii din sange si ii impiedica sa ajunga la neuroni.

Oligodendrogliile sunt celule mici, cu nucleu rotund. Prezinta prelungiri late care se dispun in jurul axonilor si formeaza teaca de mielina. In sistemul nervos central teaca de mielina a axonilor este formata de catre oligodendroglii. In sistemul nervos periferic, teaca de mielina a axonilor este formata de catre celulele Schwann.

Macrogliile (celulele) ependimare au forma prismatica, cu nucleu ovalar. Sunt dispuse in jurul canalului ependimar din maduva spinarii si in plexurile coroide. Au rolul de a produce, filtra si resorbi lichid cefalo-rahidian.

Microgliile prezinta corp celular ovalar si foarte numeroase prelungiri, foarte ramificate. Au rolul de a fagocita resturile neuronilor distrusi. Se gasesc in sistemul nervos central.

TESUTURI

Se clasifica in: epiteliale, conjunctive, musculare si nervoase.

Tesuturile epiteliale (epitelii) se clasifica dupa forma celulelor componente, dupa numarul de straturi celulare si dupa functie.

Dupa forma, tesuturile epiteliale pot fi: prismatice, cubice, pavimentoase. Dupa numarul de straturi, pot fi: simple (unistratificate) si stratificate. Tesuturile simple se denumesc dupa forma celulelor componente. Tesuturile stratificate se denumesc dupa forma celulelor din ultimul strat, cel dispus superficial.

Dupa functie, tesuturile epiteliale pot fi: de acoperire, glandulare si senzoriale. Tesuturile de acoperire se gasesc in piele si in mucoasa organelor cavitare (cord, trahee, stomac etc). Tesuturile glandulare se organizeaza in glande exocrine si glande endocrine. Glandele exocrine elimina produsul lor de secretie la exteriorul corpului (glanda sebacee, glanda sudoripara) sau in organe cavitare (glanda fundica, glanda endometriala). Tesuturile senzoriale se gasesc in analizatori (mugurele gustativ, retina).

Epiteliul simplu prismatic este format dintr-un singur rand de celule prismatice. Se gaseste in stomac, intestin, trompa uterina.

Epiteliul simplu cubic este format dintr-un singur rand de celule cubice. Se gaseste in canale excretorii.

Epiteliul simplu pavimentos este format dintr-un singur rand de celule pavimentoase. Se gaseste in pleura, pericard, peritoneu, vase sangvine (capilare).

Epiteliul pavimentos stratificat cu keratinizare este format din cinci straturi celulare: bazal, spinos, granulos, lucios, cornos. Stratul bazal contine un rand de celule prismatice. Din diviziunea lor rezulta celulele stratului spinos, celule poligonale, cu nucleu central rotund. Celulele stratului spinos sunt unite intre ele prin specializari ale membranei celulare, denumite desmosomi. Desmosomii au aspect de spinisori, de aceea stratul se numeste spinos. Din diviziunea acestor celule rezulta celulele stratului granulos. Stratul granulos contine celule pavimentoase, cu granulatii. Aceste granulatii contin un precursor al keratinei, denumit keratohialina. Stratul lucios contine celule incarcate cu un ale precursor al keratinei, denumit eleidina. Celulele stratului lucios sunt stralucitoare si nu pot fi individualizate la microscopul optic. Contin nuclei fragmentati. Stratul cornos prezinta celule pavimentoase, fara nucleu, incarcate cu keratina. Aceste celule se descuameaza (se desprind de restul epiteliului, dar nu izolat, cate o celula, ci grupat, cate un rand de celule). Deoarece stratul cel mai superficial are celule de forma pavimentoasa, epiteliul se numeste pavimentos. Deoarece este format din mai multe straturi, epiteliul se numeste stratificat. Deoarece ultimele straturi sunt incarcate cu keratina, epiteliul se numeste cu keratinizare. Epiteliul stratificat pavimentos cu keratinizare se mai numeste epiderm, si se gaseste numai in piele.

Epiteliul pavimentos stratificat fara keratinizare prezinta numai trei straturi celulare: bazal, spinos si superficial. Stratul bazal contine un rand de celule prismatice. Stratul spinos contine mai multe randuri de celule poligonale, unite prin desmosomi mai putin vizibili decat in epiderm. Stratul superficial contine cateva randuri de celule pavimentoase. Epiteliul pavimentos stratificat fara keratinizare se gaseste in limba si esofag.

Tesuturile conjunctive sunt formate din celule, fibre si substanta fundamentala. Celulele sunt: fibroblaste, fibrocite, macrofage, mastocite, adipocite. Fibrele sunt de trei tipuri: de colagen (colagen I), de reticulina (colagen III), elastice. In coloratia H.E., toate aceste fibre apar colorate roz. In coloratia cu orceina, numai fibrele elastice se coloreaza in maro. In coloratia cu argint, numai fibrele de reticulina se coloreaza in negru.

In coloratia H.E. substanta fundamentala nu se coloreaza.

Tesutul conjunctiv poate fi: lax, dens, adipos.

Tesutul conjunctiv lax contine celule, fibre si substanta fundamentala in proportii aproximativ egale. Celulele sunt fibrocite si fibroblaste. Fibrele sunt subtiri, fine, de reticulina. Se gaseste in dermul superficial al pielii, in corionul mucoaselor, in submucoase etc.

Tesutul conjunctiv dens contine predominant fibre, putine celule si putina substanta fundamentala. Fibrele sunt groase, de colagen. Celulele sunt fibrocite, rareori fibroblaste.

Tesutul adipos contine predominant celule, si anume adipocite, printre care se gasesc cateva fibre de reticulina si putina substanta fundamentala.

Pielea prezinta epiderm si derm. Epidermul este epiteliu pavimentos stratificat cu keratinizare. Dermul este format dintr-un strat superficial si unul profund. Dermul superficial contine tesut conjunctiv lax cu capilare sangvine. Dermul profund contine tesut conjunctiv dens neordonat. (Adica fibrele de colagen sunt dispuse neordonat, pe mai multe directii. Tesut conjunctiv dens ordonat se gaseste in tendoane si ligamente, unde forta de tractiune a muschiului a ordonat toate fibrele colagene pe o singura directie). Sub derm se gasesc adipocite albe si tesut conjunctiv lax.