Dislipidemia aterogenica

Dislipidemia aterogenica

Este o sociere de anomalii ale lipoproteinelor care include: valori serice crescute ale trigliceridelor si apolipoproteinelor B, cresterea LDL colesterolului de mici dimensiuni si o scadere a HDL colesterolului.

Indiferent de cauza sindromului metabolic, el identifica acei indivizi supusi unui risc inalt de boala cardiovasculara aterosclerotica.

Scurta descriere a lipidelor si a lipoproteinelor

Colesterolul este o substanta grasoasa (lipidica) care intra in compozitia membranei celulare fiind un precursor al acizilor biliari si al hormonilor steroidieni. Colesterolul este transportat in torentul sanguin in particule distincte numite lipoproteine (contin lipide si proteine).

Lipoproteinele sunt complexe, de obicei sferice si au rolul de a transporta lipide (in primul rand trigliceridele, esteri de colesterol si vitamine liposolubile) prin umorile organismului, spre si dinspre tesuturi. Lipoproteinele joaca un rol esential in:

Absorbtia colesterolului alimentar, a lanturilor lungi de acizi grasi si a vitaminelor liposolubile;

Transportul trigliceridelor, colesterolului, cat si vitaminelor liposolubile dela ficat catre tesuturi periferice;

Transportul colesterolului de la tesuturile periferice catre ficat.

Lipoproteinele contin un miez de lipide hidrofobe (TB si esteri de colesterol) inconjurat de lipide hidrofile (fosfolipide si colesterol neesterificat) si de proteine. Sunt 5 clase majore de lipoproteine, impartite dupa densitatea lor relativa (densitatea depende de continutul lor in lipide): chilomicroni, lipoproteine cu greutatea moleculara mica (LDL), lipoproteine cu greutatea moleculara intermediara (IDL) si lipoproteine cu greutatea moleculara mare (HDL). (vezi tabel)

Lipoproteinele cu greutatea moleculara intermediara (IDL) sunt considerate o categorie intermediara de lipoproteine intre VLDL si LDL; in practica clinica valoarea IDL este inclusa in valoarea de laborator a LDL.

LDL contine 60 - 70% din colesterolul total seric. LDL contine o singura apolipoproteina si anume apolipoproteina B100 (apo B). LDL este cea mai aterogenica liporpoteina. NCEP (Programul national pentru educatie pentru colesterol din SUA ) considera LDL ca prima tinta in managementul hipercolesterolemiei.

HDL constituie pana la 20-30% din totalul colesterolului seric. Concentratia HDL seric este invers proportionala cu riscul bolii cardiovasculare. Unele studii arata ca HDL protejeaza vasele sanguine impotriva aterosclerozei.

VLDL sunt lipoproteine bogate in trigliceride, dar contin doar 10-20% din totalul colesterolului seric. VLDL sunt produce de catre ficat si sunt considerate precusoare ale LDL.

Chilomicronii sunt lipoproteine bogate in trigliceride; aceste lipoproteine se formeaza la nivel intestinal din grasimi alimentare, si apar in sange post prandial dupa o masa bogata in grasimi.

Apolipoproteinele sunt necesare pentru asamblarea si structura lipoproteinelor. Aceste molecule ajuta la activarea unor enzime importante in metabolismul lipoproteinelor, si in legarea lipoproteinelor de receptorii de suprafata. Apolipoproteinele principale ale HDL sunt apolipoproteina A-I (apo A-I) si apolipoproteina A-II (apo A II).

Apolipoproteinele majore din VLDL sunt apo B-100, apo C (C-I, C-II, C-III), si apo E.

Apolipoproteinele din chilomicronii sunt aceleasi ca cele din VLDL, singura diferenta ar fi apo B-48 in loc de apo B-100. (tabelul nr.I)

Tabel . nr. I Clase majore de lipoproteine

Cele mai aterogene lipoproteine sunt LDL-colesterol; iar particulele cele mai mici si dense ale fractiei LDL-colesterolului - cele amintite mai sus, sunt pe departe cele mai aterogene (28). Aceste particule mici si dense au o mare posibilitate de a se oxida, fapt care ingreuneaza eliminarea lor.

Astfel marimea particulelor de LDL este corelata cu riscul cardiovascular. Studiile epidemiologice au aratat ca exista o puternica relatie linira intre numarul particulelor mici si dense ale LDL-ului si riscul cardiovascular. Prin urmare, masurarea LDL-C seric nu este o metoda precisa pentru aprecierea aterogenitatii la indivizi cu sindromul metabolic. In acest scop, unii au adoptat folosirea valorilor de non-HDL colesterol in stratificarea riscului cardiometabolic, sau mai precis, masurearea apolipoproteinelor-B (apoB), pentru determinarea numarului particulelor aterogene (LDL, VLDL si IDL )

Valorile scazute de HDC-L reprezinta un factor de risc independent pentru boala aterosclerotica. Rolul cheie al HDL-C in transportul invers al colesterolului celular aflat in exces in circulatie catre ficat, este considerat un factor de protectie impotriva aterosclerozei. (tabel anterior). In tabelul nr. II se arata valorile colesterolului total si ale LDL-colesterolului dupa ATP III.

Tabel nr. II Clasificarea ATP III pentru Colesterolul total si LDL-C serice