CLASIFICAREA SINDROAMELOR CEREBRALE

CLASIFICAREA SINDROAMELOR CEREBRALE

Sindromul arterei cerebrale anterioare produce o monopareza crurala si o apraxie adio-motorie a mainii stangi.

Sindroamele arterelor cerebrale mijlocii se impart in: ramolisment sylvian total cu hemiplegie masiva, tulburari de sensibilitate, hemianopsie si in localizari stangi- afazie.

Ramolismentul silvian profund care distruge putamenul, parte din capsula interna, nucleul caudat si globus palid, se manifesta clinic prin monoplegie brahiala cu mici tulburari de sensibilitate. Ramolismentul sylvian superficial care este mare in leziuni sub originea arterelor perforate, se manifesta clinic prin monoplegie brahiala cu mici tulburari de sensibilitate

In suferintele emisferului stang intalnim afazie Broca. Ramolismentul sylvian posterior (arterele temporale, parietale posterioare si alte placi curbe) va crea in dreapta o hemianopplegie si tulburari de sensibilitate. Un tablou asemanator cu semen de focar remarcam in trombangeita obliteranta cerebrala, care se manifesta prin cefalee,ameteli deficite motorii bilaterale, hemianopsie, angiopatie retiniana hipertensiva. Modificarile oscilometrice, claudicatia intermitenta si tulburarile vasomotorii ale membrelor vor confirma diagnosticul. Au fost izolate: ramolismente partiale ca: sindromul arterei prerolandice cu paralizie faciala centrala si anartrie, sindroamele arterei rolandice cu hemiplegie si ramolismentul parietal anterior care produce un sindrom pseudotalamic cu hemipareza, tulburari de sensibilitate profunda, fara dureri. Suferinta placii curbe produce o afazie Wernicke si hemianopsie, iar leziunea arterei parietale o apraxie idiomotrie.

Sindromul arterei coroidiene anterioare (leziunea segmentului intralenticular si posterior al capsulei interne) produce o hemiplegie masiva cu hemihipoestezice si hemianopsie.

Sindromul arterei cerebrale posterioare, prin ischemia zonelor superficiale se manifesta prin hemianopsie homonima si afazie senzoriala. in leziuni de emisfer stang intalnim alexie, cecitate psihica si agnozie vizuala. Leziunile bilaterale ale arterei calcarine dau cecitate corticala, tulburari de orientare spatiala si halucinatii vizuale. Procentajul alterarilor mintale in paraliziile cerebrale reziduale tardive atinge un procentaj de 56,5%, peste un sfert din cazuri ingloband diferite tipuri de crize comitiale. Adesea in post ictus, marea suferinta o constituie hemiplegia.