COLECISTITA ACUTA

COLECISTITA ACUTA

Colecistita acuta reprezinta, cea mai frecventa complicatie, a litiazei biliare. 90% dintre colecistitele acute apar pe o vezicula biliara litiazica.

Cauzele colecistitelor acute sunt variate, dintre cele mai importante, mentionam;

1. Infectia provenita, pe cele patru cai, posibile;

- prin vena porta, odata cu substantele absorbite, din intestin;

- pe cale sangvina generala, in afectiuni infectioase, cu bacili coli,

perfringens, stafilococi, streptococi s. a. ;

pe cale limfatica, de la un proces inflamator, din abdomen;

pe cale ascendenta, din intestin, prin coledoc.

2. Litiaza biliara care traumatizeaza mucoasa colecistului in timpul contractiilor si prin leziuni de decubit.

3. Staza in colecist si bila hiperconcentrata care irita mucoasa vezicii biliare formand " patul" pentru suprainfectie.

4. Refluxul de suc pancreatic, in calea biliara principala, care este deosebit de iritant.

Inflamatia colecistului poate produce leziuni variate care se manifesta in mod diferit:

colecistita acuta catarala (congestiva) in care colecistul este hiperemiat, congestionat si cu peretii ingrosati de edem;

colecistita acuta flegmonoasa (supurata) in care exista abcese numeroase in canaliculile din peretele colecistului;

colecistita acuta gangrenoasa (necrotica) in care trombozele inflamatorii din vasele peretelui colecistului, realizeaza zone de ischemie de culoare verde sau negricioasa care ascund parcele de necroza;

colecistita acuta perforata, in care in zonele de necroza totala a peretelui realizeaza leziuni prin care se scurge bila si care, duce, la peritonita biliara (coleperitoneu) extrem de toxica si de grava;

colecistita acuta cu plastron (plastronul colecistic) in care colecistul inflamat este acoperit, de organele vecine, ficatul, stomacul, duodenul, colonul transvers si marele epiploon, formand un bloc inflamator care acopera colecistul;

colecistita acuta cu abces subhepatic, peritonita localizata prin organele vecine, adesea, o complicatie a plastronului vezicular.

Manifestarile afectiunilor cailor biliare principale sunt asemanatoare, ele realizand colica biliara sau hepatica.

COLICA BILIARA sau HEPATICA este declansata, de exagerarile contractiei veziculei biliare.

Durerea apare brusc, in hipocondrul drept sau epigastru, are caracterul de constrictie sau de apasare. Iradiaza de- a lungul rebordului costal, in spate (dorsal), in omoplatul drept si umarul drept. Este exagerata de miscare, zguduire si apasare pe abdomen. Punctul cistic este dureros spontan si la palpare. Bolnavul isi cauta o pozitie antalgica, "in cocos de pusca", cu coapsele flectate pe abdomen si gambele pe coapse, este nemiscat si foarte speriat. Colica survine, la 3- 5 ore, dupa o masa abundenta, bogata in alimente grase, alcool si bauturi reci. Debutul ei, survine, in multe cazuri, noaptea. Colica poate fi provocata si de eforturi sportive, calatorii cu masina, cu motocicleta sau cu trenul care, au favorizat, zguduirile sau trepidatiile.

Balonarea, chinuitoare, este frecventa, bolnavii avand impresia ca abdomenul vrea sa "plesneasca".

Fenomenele digestive sunt prezente: limba saburala, gura amara, greturi, eructatii (eliminari de gaze pe gura). Varsaturile sunt, la inceput, alimentare, apoi mucoase si, in final, bilioase, amare si de culoare verde sau maronie.

Febra este prezenta, in toate formele, de colecistita acuta si, mai rara, in celelalte afectiuni biliare.

Icterul sau subicterul se manifesta prin coloratia galbena a conjunctivelor bulbare oculare si coloratia urinilor care au aspect ca "berea".

In colecistita acuta, colica biliara se insoteste si de semne generale importante: frison, stare generala alterata si cresterea numarului de leucocite (leucocitoza). In orice colica biliara care se prelungeste sau nu cedeaza, la tratament, vom suspecta colecistita acuta. La durere, se asociaza, impastarea hipocondrului drept sau palparea fundului vezicii biliare, dureroase. Mai tarziu, apare contractura musculaturii abdominale care poate sa se extinda. Intre semnele de agravare a inflamatiei: febra in platou, initial, devine oscilanta (febra de supuratie), discordanta dintre puls (accelerat si aritmic) si febra scazuta, cresterea numarului de leucocite si a vitezei de sedimentare (VSH).

Durerea + frisonul + icter reprezinta suspiciunea de inflamatie a caii biliare (angiocolita).

Exista un numar apreciabil de bolnavi, la care, colica biliara este inlocuita, de un aspect, mai putin alarmant, numit dispepsia biliara. Aceasta, se caracterizeaza prin dureri care apar, dupa mese (postprandiale), sau numai printr- o jena dureroasa, insotita de senzatia de plenitudine, greturi, eructatii amare, balonare, varsaturi reflexe, fara efort, cefalee sau migrene.

Colica biliara sau sindromul dispeptic biliar pot ascunde afectiuni grave ale caii biliare principale, motiv pentru care, bolnavii vor fi investigati in mod obligatoriu, prin examene radiologice, ecografice si tomografie computerizata.

Conduita in colica biliara difera, in functie de intensitatea, durata si gravitatea colicei.

a. in formele usoare, si necomplicate:

repaus, la pat;

regim alimentar;

analgetice, per os sau in supozitoare (algocalmin, piafen) ;

antispastice, per os sau in supozitoare (lizadon, scobutil, papaverina) ;

antivomitive, supozitoare (emetiral, torecan).

b.in formele severe, insotite de varsaturi, febra, icter, primul ajutor este asemanator cu cel descris mai sus dar bolnavul se interneaza in spital, de urgenta, unde se iau masuri care revin asistentei medicale:

recolteaza sange pentru hemograma, VSH, formula leucocitara, bilirubina, transaminaze, fosfataze alcaline, uree, creatinina, glicemie etc;

recolteaza urina pentru evidentierea urobilinogenului si pigmentilor biliari;

aistenta medicala nu are voie sa administreze calmante sau antibiotice, pana la venirea medicului, pentru a nu modifica simptomatologia care sa- i permita acestuia sa faca un diagnostic cauzal direct; de multe ori poate fi vorba de un abdomen acut care prin administrare de calmante si antibiotice poate sa evolueze ascuns, in forme grave.

In spital, tratamentul colicei biliare are urmatoarele obiective:

repaus la pat;

regim alimentar, eventual aspiratie gastrica, in caz de varsaturi repetate;

calmarea durerii, prin administrare de injectii sau perfuzii (algocalmin, piafen, fortral) ;

antispastice (papaverina, atropina, scobutil compus) ; injectii intramusculare sau in perfuzii, nitroglicerina sublingual care reduce spasmul sfincterului lui Oddi; antivomitive administrate parenteral (torecan, plegomazin, emetiral) ;

corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice (perfuzii de glucoza 5- 10%, solutii fiziologice) ;

combaterea infectiei cu antibiotice cu spectru larg; ampicilina este de preferat deoarece se elimina, in mod special prin caile biliare;

punga cu gheata, pe hipocondru drept, care reduce congestia si inflamatia colecistului si obliga pe bolnavi sa stea la pat;

sedative, in caz de agitatie sau de neliniste (diazepam, hidroxizin, bromuri, etc.) ;

tratamentul chirurgical (colecistectomia) se aplica numai dupa ameliorarea starii generale, in cazurile de colecistita acuta. Coldocotomia si extragerea calculilor, in caz de icter mecanic. Derivatiile colecistoduodenale sau colecistogastrice in caz de cancer de cap de pancreas. Numai in cazurile de peritonita biliara se executa interventia chirurgicala de urgenta.