Ce e in mintea bebelusului tau

Ce e in mintea bebelusului tau

Ceea ce isi aminteste bebelusul e un conglomerat de lectii elementare de comportament si dezvoltare - pasii necesari pe care corpul sau trebuie sa ii faca pentru a se ridica in picioare, pentru a zambi, pentru a ganguri, pentru a merge sau a vorbi.

Cand Ionut avea doua zile, tatal meu a facut o remarca inocenta: "Ionut pare la fel de fericit in bratele Angelicai (cea mai buna prietena a mea) ca si cum ar fi intr-ale tale. Face oare vreo diferenta?" M-am intristat. Cum adica, sa nu vada diferenta? Bineinteles ca stie, ma recunoaste chiar daca lipsesc de langa el o saptamana!

Un sambure de indoiala mi-a intrat totusi in suflet, mai ales ca, la un ceai cu prietenele, am fost sfatuita sa nu-mi mai fac atatea probleme, ca oricum Ionut nu-si va aminti nimic din primii lui doi ani de viata.

Adevarul este intotdeauna undeva la mijloc, sunt mii de articole care descriu miraculosul proces ce se desfasoara in mintea unui copil in primii lui ani de viata. Psihologul Virgil Racu afirma ca "majoritatea oamenilor considera memoria sugarilor ca fiind mai putin dezvoltata decat cea a adultilor. Este o mare eroare. In primii doi ani de viata, copilul isi foloseste memoria intr-o masura mult mai mare decat la alte varste. Insa ceea ce isi aminteste e un conglomerat de lectii elementare de comportament si dezvoltare - pasii necesari pe care corpul sau trebuie sa ii faca pentru a se ridica in picioare, pentru a zambi, pentru a ganguri, pentru a merge sau a vorbi".

Diferenta dintre memoria unui adult si cea a unui bebelus nu consta in capacitati diferite de inmagazinare, ci in tipul de experiente pe care le stocheaza. Inaintea varstei de sase luni copiii folosesc ceea ce specialistii denumesc "memoria pre-explicita" iar intre sase luni si un an memoria lor se apropie din ce in ce mai mult de cea a adultului. Cu alte cuvinte, pana la sase luni, copilasii isi amintesc lucruri fara sa le gandeasca, pentru ca apoi, pe masura ce memoria li se dezvolta, sa-si aminteasca evenimente asociate cu diferite emotii.

La copii, memoria e pusa in legatura cu procesul de invatare. Ei trebuie sa isi aminteasca pentru a putea invata ceva nou. Cand avea aproape un anisor si se straduia sa faca primii pasi, Ionut isi facea de lucru pe langa caloriferul incins; s-a atins o data si nu i-a placut, s-a mai atins si a doua oara, apoi a invatat sa-l evite. Copiii se folosesc de memorie pentru a percepe si intelege lumea.

"Pe masura ce crestem", afirma psihologul Virgil Racu, "memoria nu se schimba foarte mult, ci asociatiile pe care le realizam intre diferitele evenimente memorate sunt cele care se modifica". Asta inseamna ca, pe masura ce ne maturizam, memoram intr-o maniera personala, iar evenimentele pe care le retinem capata o anumita semnificatie, lucru pe care bebelusul nu il poate face. 

"Toti parintii stiu ca in jurul varstei de un an copilasul lor isi aminteste cu claritate diferite lucruri. Cu toate acestea, el isi va aminti doar acele lucruri care ii trezesc interesul. De exemplu, el poate sta zi de zi alaturi de bunica, urmarind un serial. Tot ce isi va aminti el peste ani este numele cainelui sau al pisicutei jucause, dar nu va avea nici o idee despre personajele serialului respectiv."

Cu cat iti petreci mai mult timp alaturi de copilul tau, cu cat il atragi mai mult in jocuri care ii stimuleaza interesul, cu atat mai mult are sa-si aminteasca de toate acestea. Cred, draga cititoare, ca deja ai remarcat acest lucru, mai ales daca iti faci in mod regulat un anumit program impreuna cu copilul tau (cum ar fi, spre exemplu, plimbarea in parc). Incepand  de la sase luni, isi va aminti locurile familiare, cum ar fi toboganul sau leaganul. Dupa varsta de un an, el isi va arata bucuria si nerabdarea imediat ce intrati pe aleile parcului, tragandu-te de mana spre locurile lui favorite.

La adolescenta probabil ca nu-si va mai aminti toate detaliile, dar daca va vizita acelasi parc, sufletul ii va fi invadat de acelasi sentiment de bucurie pe care il avea la un an. In mod similar, nu va putea sa retraiasca decat bucuria momentelor in care va jucati de-a v-ati ascunselea, cand cantai pentru el sau ii citeai seara povesti cu zane si cu feti-frumosi. Daca cineva il va intreba, peste ani, cum a fost copilaria lui, va raspunde, cu siguranta, ca a fost una fericita.

Asa ca, orice ar spune scepticii, efortul extraordinar pe care il faci in primii ani de viata ai micutului tau nu va fi in van, ii va asigura amintiri fericite pentru tot restul vietii!  n

Ce isi aminteste micutul?

• La nastere: tine minte maximum 15 minute si probabil ca tu esti singura persoana pe care este in stare sa o recunoasca.
• La doua luni: isi va aminti fata ta pe parcursul unei zile. Daca altcineva va petrece tot atat de mult timp cu el, va fi recunoscut. Cu toate acestea, cercetarile efectuate la Universitatea din Sheffield arata ca un bebelus de doua luni nu este capabil sa isi recunoasca imediat mama daca aceasta poarta o palarie. La doua luni, bebelusul memoreaza si este in stare sa recunoasca doar conturul fetei, spre deosebire de un copil mai "mare" care poate memora detalii cum ar fi ochii, gura, nasul.
• La trei luni: experimentele efectuate in Statele Unite ale Americii arata ca micutii de aceasta varsta sunt in stare sa retina, timp de o saptamana, detalii cu privire la figura cuiva sau obiecte.
• La sase luni: incepe sa se formeze memoria bazata pe cauza-efect. Bebelusii pot sa inteleaga cum functioneaza memoria si se folosesc de ea pentru a efectua activitati simple, cum ar fi lovirea unei mingi sau recunoasterea unei figuri. Copilul tau va incepe sa te imite: daca tu duci mana la nas, la fel va face si el!
• La douasprezece luni: Uluitor, la aceasta varsta copilul poate memora pe o durata de pana la un an, chiar daca acest lucru nu este foarte evident pentru cei din jur. Acum poate face clar diferenta intre obiecte si chiar intre intrebuintarile lor.
• La optsprezece luni: copilul tau are o memorie care, nu o data, ii uluieste pe cei din jur. Isi aminteste adesea lucruri si persoane de care tu uitasesi cu desavarsire. Totusi, memoreaza doar  ceea ce il intereseaza.

Ajuta-l sa-si imbunatateasca performantele

Bebelusii par niste papusele care nu fac altceva decat sa doarma si sa manance. Aceste fetisoare adorabile nu lasa sa se vada nimic din ce se petrece in mintea lor. In realitate insa, evenimente uluitor de complexe se produc in fiecare moment in creierul copilului tau. Structura lui genetica ofera baza pentru dezvoltarea ulterioara a intelectului si personalitatii. La nastere, creierul uman este intr-o mare masura "nefinisat".

Copilul se naste cu o mie de miliarde de celule neuronale care trimit prelungiri specializate pentru conexiuni cu alti 10 pana la 10.000 de neuroni. Se vor realiza astfel circa 100.000 de miliarde de conexiuni, cadrul fiind prestabilit la nastere. Insa tipul de legaturi se realizeaza in functie de experienta copilului. Spre exemplu, un copil care s-a nascut cu cataracta (o boala ce determina opacifierea cristalinului), si care nu a fost operat in primii ani de viata, isi pierde vederea, chiar daca ulterior defectul se repara. Si asta pentru ca acele conexiuni (cai) nefolosite degenereaza.

Cat priveste memoria, ea poate fi imbunatatita la orice varsta. Pentru lucrurile pe care vrei ca el sa si le aminteasca, conditia e sa fie cat mai simple. Cel mai bun mijloc sa-ti realizezi acest scop este jocul. Initiaza-l in jocuri simple, cu caracter repetitiv, pe care el le va indragi. Iata cateva idei:

• La 3 luni, atinge-i o parte a fetei (nasul, barbia, obrazul) sau scoate limba si incurajeaza-l si pe el sa faca la fel.
• La 6-9 luni, citeste-i aceleasi povestioare in mod repetat; ascunde obiecte care-l intereseaza, sau ascunde-te tu.
• La 12-18 luni, pune-i in patut jucarioare care se asambleaza simplu si arata-i cum sa faca; numiti impreuna parti ale corpului, uitati-va la fotografii. Ascunde o jucarioara sub o esarfa si indeamna-l sa o caute. Numarati impreuna obiecte.