CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
Cera flava , Apis melifera, Apideae
Denumirea de ceara provine de la cuvantul grec keros sau latin cera, care desemneaza ceara de albine, singurul produs utilizat inca din antichitate.
Ceara de albine este o resursa
importanta in apicultura,dar care din pacate nu este
indeajuns exploatata . Ceara in stare bruta poate fi impartita in doua
categorii : o ceara de prima calitate care are o culoare deschisa obtinuta din
rama claditoare,descapacire etc, si o alta considerata
calitativ inferioara ,obtinuta din fagurii vechi.In cele ce urmeaza vom
prezenta doua metode de prelucrare a cerii care pot fi folosite atat in
stupinele mari ,cat si in cele mici.
Ceara este o secretie a
albinei lucratoare. Cand este emisa de glandele ceriere ea este perfect alba si
curata. Utilizata ca material de constructie in stup, ea se incarca progresiv
cu substante care-i schimba profund compozitia si, ceea ce este mai vizibil,ea trece prin toate nuantele de galben, pe urma de brun
ajungand aproape neagra dupa cativa ani. Compozitia chimica a cerii este foarte
stabila daca se considerare produsul pur, asa cum este secretata de glande.
Variati foarte slabe de la o rasa de albine la alta.
Nu se noteaza variatii semnificative decat intre diferitele specii ale genului
Apis.
Ceara de albine este, chimic,
foarte inerta. Ea rezista bine la oxidari si nu este usor atacata decat de
enzimele digestive ale insectelor cum este Galleria. In stup, ceara se
incarca cu impuritati dar nu se transforma, ceea ce permite recuperarea ei dupa
mai multi ani de folosire prin simpla reincalzire si purificare.
Culoarea galbena pe care o capata
dupa putin timp in stup este in raport cu pigmentii polenului. Substantele, in general foarte pigmentate, care
inconjoara grauncioarele de polen ale plantelor entomofile sunt solubile in
substante grase. Se dizolva usor in ceara si o coloreaza.
Ulterior,
ceara se incarca cu propolisul adus de albine, cu matasea coconilor parasiti in
celule de albinele care se nasc. Examinat la microscop,fagurele
de ceara invechit se dovedeste a fi un material alcatuit din elemente
disparate, mult mai solid decat pelicula subtire de ceara de la inceput.
Aceste remarci sunt
importante : cand se vorbeste de compozitia cerii trebuie precizat daca este
vorba de ceara pura, proaspat secretata, sau de produsul obtinut printr-un
procedeu anume de extractie. O extractie cu apa calda sau cu abur da un produs
diferit de extractia cu un solvent organic cum ar fi benzina sau cu un amestec de
solventi. Pentru a recupera ceara pura din produsul rezultat al unei
'extractii', trebuie facuta o purificare avand ca scop indepartarea
corpurilor straine insolubile si distrugerea, prin oxidare a substantelor
dizolvate in ceara dar straine ei. Pentru a intelege bazele tehnologiei cerii,
care este simpla si bine pusa la punct de foarte mult timp, trebuie sa tinem
seama de aceste fapte.
Compozitia si proprietatile fizico-chimice
Ceara albinelor apartine unei
mari familii chimice, cea a cerilor, care sunt corpuri grase, lipide, de
diverse origini : animale, vegetale sau minerale. Toate cerile au proprietati
chimice apropiate. In compozitia lor nu intra decat carbon, hidrogen si oxigen.
Sunt corpuri foarte stabile, existente intr-un numar considerabil de varietati.
Ceara albinelor este constituita in esenta, din
esterii unui acid gras cu un alcool cu greutate moleculara ridicata
; ea mai contine hidrocarburi saturate, acizi liberi, alcooli liberi si
apa.
In principal ceara este deci
formata din combinarea unor acizi grasi ca acidul palmitic, acidul cerotic,
etc. cu alcooli din care cel mai important este miricilul.
Hidrocarburile
sunt in special hidrocarburi saturate avand intre douazeci si cinci si
cincizeci de atomi de carbon.
Ceara de albine este
insolubila in apa si mai mult sau mai putin solubila in diversi solventi
organici. Cel mai bun este benzenul (mai mult de 100 g ceara pentru 100 g
benzen, la 45C). Dupa benzen urmeaza esenta de terebentina. Alcoolul la cald nu
dizolva decat foarte greu ceara dar, in schimb, o separa foarte bine de
propolis care este foarte solubil in alcool.
Punctul de topire al
cerii pure este de 64C +/- 0,9C. Pentru ceara nepurificata, variatia
punctului de topire este destul de importanta, minima fiind de 62C, iar maxima
de 65C.
Punctul de solidificare
este diferit de punctul de topire ; pentru ceara pura el este de 63C +/-
0,9C. Masa volumica este de 927 kg/m3 minimum si 970 kg/m3 maximum (media :
953kg/m3) la 15C.
Ceara galbena (Cera flava, FR X) este produsul obtinut prin topirea fagurilor de albine.
In principiu, ceara contine trei tipuri de constituienti :
70 - 75% esteri al alcoolilor superiori (C26 - C32) cu acizi liniari si saturati pari (C14 - C20) ca : palmitic, hidroxipalmitic si cerotic ; (miricina sau palmitat de miricil) ;
14% acizi grasi liberi, in special acizi liniari si saturati pari (C14 - C30) ;
12% hidrocarburi corespunzatoare alcoolilor de ceara (Carburi liniare si saturate in C27, C29 si C31) ;
Cantitati mici de alcooli liberi si sitosterina.
Acesti compusi ii imprima un caracter lipofil.
Se prezinta ca o masa solida, cu aspect uniform, cu fractura mata si granuloasa, de culoare galbena pana la brun, cu miros slab, caracteristic, insipida. Are p.t. = 62 - 650 C, Ia = 17 - 22, indice de saponificare 83 - 104 si indice de peroxid de cel mult 5 ; insolubila in apa.
Proprietati.
Ceara galbena se prezinta sub forma de placi sau de masa galbena, cu fractura mata si granuloasa, cu miros slab caracteristic(aminteste de cel al mierii).
Solubilitate.
Este solubila in uleiuri grase si volatile, benzen si cloroform ; solubila in eter la cald ; partial solubila in alcool la fierbere ; practic insolubila in apa si alcool ; miscibila in stare topita cu vaselina, parafina si uleiurile fixe.
Punct de topire.
Are p.t. = 62 - 650 C.
Densitate :
Densitate = 0,950 - 0,965
Indicele de refractie = 1,438 - 1.445.
Indicele de aciditate : 17 - 20.5
Indicele de saponificare : 83 - 104.
Indicele de ester : 66 - 67.
Raportul dintre indicele de ester si indicele de aciditate : 3,4 - 4,4.
Indice Buchner - cel mult 6,3.
Indicele de peroxid - cel mult 5.
Din ceara galbena se obtine ceara alba, oficializata in alte farmacopei : dupa topire la 110 - 120 0 C, ceara este albita pentru a distruge germenii si a elimina unele deseuri vegetale ; frecvent se trece peste argile si carbune, apoi este expusa la soare.
Ambele sorturi nu se utilizeaza singure ca baze de unguent, datorita consistentei solide. Se asociaza cu alti excipienti pentru a creste consistenta bazei de unguent si a punctului de topire. Mareste capacitatea de emulsionare a apei in asociere cu vaselina.
Deoare are un indice de aciditate semnificativ, prin neutralizare cu
substante alcaline (borax) formeaza sapunuri alcaline, care emulsioneaza apa
(cerate).
Intrebuintarile cerii de
albine sunt foarte numeroase si de multe ori neasteptate. Trebuie insa sa
distingem intrebuintarile curente, care reprezinta mari tonaje
,de intrebuintarile accidentale si de cele care nu sunt decat amintiri
ale unui trecut indepartat cand ceara era singurul material ce se putea utiliza
pentru fabricarea diferitelor obiecte (lumanari, etc.).
Fabricarea
fagurilor artificiali absoarbe o parte importanta a productiei de ceara. De
fapt, apicultura moderna stimuleaza in mai mica masura productia de ceara a
albinelor, fata de apicultura traditionala veche, care folosea numai stupi
ficsi. In fiecare an se reformeaza rame vechi si se monteaza faguri artificiali
in cele noi. Bilantul nu este decat usor pozitiv ;si
fara ceara din capacele, ar fi, fara indoiala, negativ. Fabricarea fagurilor
artificiali poate fi artizanala, si realizata la stupina, cu ajutorul unor
stante foarte simple, sau industriala si atunci se folosesc masini cu regim de
lucru continuu, ca laminoarele. Principiul este dealtfel acelasi, pentru ca
imprimarea desenului celulelor se face intre cilindri de metal stantat.
Descrierea tehnicilor de fabricare a fagurilor artificiali se face in cartile
tehnice de specialitate. Meseria de cerar, comparabila cu cea a multor
artizani, comporta multe dificultati tehnice si necesita multa experienta.
Fabricarea luminarilor
necesita inca la ora actuala o cantitate importanta de ceara in pofida marii
tolerante a clerului pentru compozitia acestor obiecte. Luminarea de ceara de
albine pura, in comert, nu este decat o amintire, dar multe lumanari inca mai
includ 10-15% ceara pura. La unele manastiri, pentru oficierea slujbelor
religioase, mai sunt folosite lumanari fabricate din ceara pura.
Diverse industrii
utilizeaza ceara de albine sculptura, produse farmaceutice, cosmetologice,
armamentul, marina, pielarie, mobila etc. In marea majoritate a cazurilor se
intrebuinteaza nu ceara pura ci doar un preparat continand ceara.
EXEMPLE DE PRODUSE FARMACEUTICE CE CONTIN CEARA DE ALBINE:
Alifia de tataneasa
Cea mai buna alifie de tataneasa se obtine casnic, pe suport de unt si ceara de albine. Se pune un pachet de unt intr-o oala si se fierbe pe foc de intensitate medie, inlaturandu-se spuma din cand in cand. Dupa 15-20 de minute, niste sedimente inchise la culoare se depun pe fundul cratitei, iar untul ramane limpede. Atunci se ia de pe foc si se trece untul incins, limpede (fara vreun sediment de pe fund) intr-o alta oala curata, in care se adauga si un bob de ceara de albine de marimea unei alune (se gaseste in piata la apicultori), dupa care se amesteca bine. Atunci cand amestecul de unt limpezit si ceara este gata sa se intareasca, se adauga 3-4 linguri cu varf de pulbere de tataneasa, obtinuta prin macinare, urmata de cernere cu sita pentru faina alba. Se amesteca pana la omogenizarea completa, dupa care se lasa sa se raceasca si se pastreaza in frigider. Cu aceasta alifie se ung locurile afectate de 2-3 ori pe zi.
CARPICON CREMA CU EXTRACT DE PROPOLIS SI RASINA DE CONIFERE
Ingrediente: Propolis, extract uleios din rasina de conifere, ceara de albine, apa distilata.
Produs natural obtinut din extract de propolis, extract uleios din rasina de conifere, ceara de albine, apa distilata.
Ingredientele folosite in obtinerea acestei creme isi potenteaza reciproc actiunile, producand un puternic efect sinergic benefic organismului uman.
Se cunosc foarte bine actiunile si utilizarile propolisului in medicina umana si in industria cosmetica dintre care enumeram cateva: actiune antimicrobiana (verificata pe 16 tulpini bacteriene), antifungica, antioxidanta, regeneratoare tisulara, antiinflamatoare, usor anestezica, imunostimulenta. S-a semnalat de asemenea actiune antitumorala a propolisului datorita prezentei quercetinei, acidului cafeic si clerodan diterpenoidului. Acesta din urma s-a dovedit a avea efect citostatic selectiv asupra celulelor tumorale.
Se cunosc din antichitate efectele benefice ale rasinii de conifere, din care s-au facut atat extracte cat si creme si unguente.
Ceara galbena de albine nepurificata folosita din antichitate pentru proprietatile sale curative in special in afectiuni cutanate fiind si azi larg folosita pentru prepararea unor unguente si balsamuri, are o puternica actiune antioxidanta, antiinflamatoare, antiseptica.
Tamus - unguent cu untul pamantului
Compozitie :Untul pamantului, arnica, ulei de
floarea soarelui, rasina, ulei volatil de busuioc, ceara de albine.
Utilizare / administrare :Se
realizeaza aplicatii locale de doua-trei ori pe zi, sau, la nevoie, pe zonele
dureroase.
Indicatii :Antiinflamator, antireumatic, antiartritic, calmant. Adjuvant in:
contuzii, dureri articulare, afectiuni articulare (reumatism, spondiloze,
artrite, coxartroza, atc.), traumatisme (in special traumatisme articulare),
deformatii osoase.
Utilizari cosmetice: unguent cu actiune cicatrizanta si revulsiva.
Unguent cu extract de galbenele si propolis
Compozitie :Extract de galbenele si propolis,
vaselina, lanolina, ceara
Utilizare / administrare
Aplicatii
locale cu masaj usor
Indicatii :Actiune emolienta, nutritiva, regeneranta, cicatrizanta. Se
recomanda cozmetic pentru tenurile acneice, normale si uscate, pentru masaj si
pentru tratarea pleoapelor ridate.
Unguent natural cu muguri de plop
Compozitie :Muguri de plop, ulei de floarea sorelui, rasina, ulei volatil de lavanda, ceara de albine.
Indicatii :Avand o larga raspandire in Europa, Asia, Africa, mugurii de plop au fost cunoscuti ca avand virtuti terapeutice, din cele mai vechi timpuri. Pot fi utilizati ca adjuvant in tratarea arsurilor, plagilor, eczemelor, in cazul fisurilor anale si hemoroizilor, precum si in dermatomicoze, foliculite, candidoze, vaginite, datorita efectelor deosebite antiinflamatoare, analgezice, antiseptice, astringente si cicatrizante. Utilizare cosmetica: ten acneic.
Apireven crema - 30 gr.
COMPOZITIE :Extract de propolis , ceara , lanolina , ulei de parafina , cetaceum , extract capsici , camfor , nicotinat de metil , solutie venin de albine .
INDICATII :Produsul este o crema cu un continut ridicat in substante
naturale , destinat mentinerii unei stari de confort si relaxarii musculare .
NEOPREOL, ung.
Compozitie:Prednisolon alcool 0,25 g Sulfat de neomicina 0,50 g Untura de peste 40,00 g Vaselina farmaceutica 38,25 g Ceara galbena 4,00 g Lanolina 17,00 g
Indicatii:Arsuri localizate de gradul I si II; radiodermite cronice tardive ulcerate, fara sfacele; ulcere cronice de natura variabila (ulcere varicoase, escare dupa diatermocoagulare, ulcere postinfectioase s.a
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2707
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved