Cito, mielo si angioarhitectonica cortexului

Cito, mielo si angioarhitectonica cortexului

Citoarhitectonia (dispozitia celulelor)

Scoarta prezinta 6 straturi dinspre suprafata spre profunzime:

a) Strat plexiform (molecular) = Lamina marginalis (in nomenclatorul anatomic)

- este format din celule Cajal, celule granulare mici si fibre (dendrite ale celulelor piramidale, axoni ai celulelor Martinoti, fibre aferente)

b) Strat granular extern = Lamina corpuscularis

- este format din celule granulare mici si celule piramidale mici

c) Strat piramidal extern = Lamina piramidalis

- este format din celule piramidale mici, celule fusiforme si celule Martinoti

d) Strat granular intern = Lamina granularis

- este format din celule granulare

- in acest strat vin fibrele talamo-corticale

e) Strat piramidal intern = Lamina ganglionaris

- este format din celule granulare si celule Martinoti

- axonii celulelor piramidale formeaza fibrele aferente ale scoartei

f) Strat fusiform = Lamina multiformis

- este format din celule fusiforme, celule Martinoti, celule granulare mici, axonii lor formand fibre de proiectie scurte (fibre arcuate)

Aceasta laminare orizontala este o caracteristica ascoartei cerebrale. Laminarea verticala este peste tot cu exceptie lobului temporal.

Exista o impartire a straturilor corticale:

- in raport cu stratul 4 al cortexului, straturile supraadiacente se cheama straturi supragranulare fiind ultimele straturi dezvoltate filogenetic, la om sunt cel mai bine diferentiate, sunt bogate in fibre si neuroni de asociatie, si lipsesc in cortexul vechi (arhipalium). Aceste straturi sunt incriminate in procesele memorative de asociatie.

- straturile subiacente stratului 4 din cortex se cheama infragranulare si sunt mai bine reprezentate la mamifere inferioare omului, sunt mai noi filogenetic, sunt implicate in functii motorii principale.

Mieloarhitectonia (dispozitia fibrelor)

Exista o dispozitie in straturi si a fibrelor si se suprapun aproximativ straturilor celulare:

→ la nivelul stratului plexiform se gaseste lama tangentiala (plexul tangential) descrisa de Exner

→ la nivelul stratului granular extern se gaseste lamina disfibroza, care este o condensare de fibre

→ la nivelul stratului piramidal extern se gaseste o condensare de fibre ( Stria Kaes-Bechterew)

→ la nivelul stratului granular intern se gaseste stria externa Baillarger, la nivelul ariei striate aceasta strie se numeste Genari sau Vicq Dazyr

→ la nivelul stratului piramidal intern se gaseste stria interna Baillarger

→ la nivelul stratului fusiform se gaseste lamina infrastriata

Angioarhitectonia (dispozitia vaselor)

Scoarta este vascularizata de ramuri care patrund din exterior prin pia mater, se capilarizeaza si se ramifica, avand o dispozitie diferita in functie de densitatea celulelor din acea regiune: reteaua are ochii mici acolo unde densitatea celulelor este mare si invers.

Din punct de vedere functional, circulatia in cortex este de tip terminal si deci obstructia unui ram duce la infarctizarea regiunii vascularizate → AVC (accident vascular cerebral)

Din punct de vedere anatomic, circulatie nu este terminala. Exista anastomoze care pot suplea circulatia in regiunea afectata.