DIN NOU DESPRE GRIPA

DIN NOU DESPRE GRIPA

Boala infectioasa contagioasa, cauzata de un grup de virusuri in continua transformare, gripa loveste cu o agresivitate ce difera de la un val epidemic la altul, cu daune imense pentru om si societate, uneori chiar dezastruoase (sa amintim doar cele 20 de milioane de victime ale 'gripei spaniole'). Virusurile acestei boli provin de la fiinte purtatoare, bolnave ori aparent sanatoase, animale, pasari, oameni. Cercetari de data recenta sustin chiar ca acesti agresori sunt adusi din neant, in coada cometelor sau in meteoriti. In ce priveste victimele, ele se recruteaza mai ales dintre oamenii care in anotimpul rece s-au suprasaturat cu alimente 'moarte', fara vitaminele naturale din legume si fructe, cu multe carnuri si grasimi, si a caror rezistenta fata de boala scade. Epuizarea fizica si stressul cotidian, in conditii de frig, sunt implicate in producerea bolii, stiut fiind ca oboseala nervoasa scade imunitatea, ceea ce il face pe om sa nu poata raspunde in mod adecvat in fata unei agresiuni (motiv pentru care contracteaza repetate infectii, raceli, herpes, pneumonii s.a.).

Cum recunoastem viroza gripala? Afirmatia unora ca nu fac febra cand au 'gripa' nu poate fi reala, deoarece aceasta maladie implica obligatoriu prezenta unei ridicari semnificative a temperaturii corpului. Absenta fierbintelii exclude acest diagnostic. Boala debuteaza brusc, cu febra constant peste 38 grade C (chiar peste 40 grade C), 3-5 zile, apoi scade, cand organismul reuseste sa produca suficienti anticorpi ce neutralizeaza agresorii. La febra se adauga starea de rau general, dureri musculare, articulare (fara inrosirea si umflarea lor, ca in reumatism), frisoane, greata, chiar varsaturi, dureri intense de cap si ale globilor oculari (datorate reactiei meningelui), obstructie nazala suparatoare, secretie nazala ce irita orificiile externe ale nasului si, foarte important, usturimi in gat ce pot constitui primele semne de boala, moment cand termometrul poate indica o usoara ridicare a temperaturii: 37,6-37,8 grade C. In acest caz sunt foarte recomandate primele masuri, boala ramanand la acest stadiu incipient. Respiratii foarte frecvente, greutate in respiratie cu senzatia lipsei de aer (mai ales la batrani, bolnavi cardio-pulmonari, sugari), dureri abdominale si in lungul coloanei, toate completeaza prezenta bolii.

Masurile generale de tratament au prioritate, deoarece nu exista un leac specific de inlaturare a bolii, cu toate realizarile medicinii si biologiei acestui secol.

Repausul fizic si alimentar este tratamentul dat de natura, mijloc ce trebuie adoptat cu incredere, deoarece vindeca boala si inlatura riscul numeroaselor complicatii ale acestei boli, adesea dramatice.

Controlarea, de cateva ori pe zi, a temperaturii, in scopul de a cunoaste cum evolueaza boala si durata ei. Existenta febrei justifica pe deplin repausul alimentar, deoarece enzimele din tubul digestiv nu au fost programate sa lucreze si cand organismul este febril, mancarea ingerata ramane nedigerata, cauzand deteriorari gastro-intestinale ce se adauga constipatiei, prezenta in suferintele febrile.
Apa de menta (cateva frunze tinute 30 de minute in apa nefiarta, putin indulcita) se bea fragmentat, in 1-2 ore. Are bune efecte asupra starii de greata, a durerii capului si a disconfortului abdominal.
Apa minerala sau de la robinet (1,5 - 2 litri in 24 de ore) are o actiune benefica, preintampina deshidratarea datorata transpiratiei si uscaciunea mucoaselor aparatului respirator, cu efecte miraculoase asupra circulatiei, mai ales a capilarelor din rinichi, creier, ochi, plamani etc.
Sucurile din fructe si legume (numai diluate) sunt de preferat compoturilor sau supelor de post; cele din carne sunt neindicate, pe toata durata febrei.

Statul in pozitie asezata, chiar si in perioada de rau general, petrecerea zilei in fotoliu, este absolut necesara pentru a usura fluxul sangelui in plamani si activitatea inimii, cat si pentru evitarea refularii din stomac in esofag sau chiar faringe care, iritate de gripa, se pot suprainfecta cu diversi germeni.

Se va evita suflarea energica a nasului, pentru a nu impinge secretiile mucoase in sinusurile invecinate.
Pastrarea in camera a unei temperaturi moderate (pentru sugari 20 grade C); umidificarea si aerisirea zilnica au logica lor.

Baia calda la picioare (15-20 de minute, de 2-3 ori pe zi) se adauga masurilor aratate mai sus. In faza acuta a gripei, se evita produsele cu polen, stiut fiind ca bolnavii cu traheobronsite ori astm fac crize spastice bronsice cand il consuma ocazional. De preferat este ceaiul din despartituri de la nuci (pielita lemnoasa ce separa samburii), care amelioreaza tusea prin iodul continut si nu sunt iritante.
Laptele si derivatele sale se consuma numai dupa o zi de la disparitia febrei. Sunt interzise eforturile fizice.

Dieta admisa: fructe, putini cartofi fierti, supa de zarzavat.

Alte mijloace de tratament: vitamine (A, E, C, B12, B1, B6), minerale (magneziu, potasiu, calciu s.a.). Durerea de cap se poate ameliora cu felii de cartof crud, legate pe frunte, 1-2 fiole algocalmin, zilnic, pe toate durata febrei si comprese cu apa rece pe frunte, repetat.

Semnificatia biologica a febrei este motiv de disputa in medicina. Unii sustin ca natura nu putea gresi, si ca prezenta ei in infectii are drept scop neutralizarea virusilor. Copilul mic febril nu face frisoane, dar deseori are convulsii, situatie in care se pot face impachetari in prosoape umezite cu apa la temperatura camerei, timp de cateva minute, administrandu-se si o medicatie specifica, la indicatia medicului. In caz de hemoragie nazala se injecteaza vitamina K, 1-2 fiole, cateva zile. Un principiu al medicinei cere ca in dorinta de a face bine, sa cantaresti mult, pentru a nu face mai rau decat daca nu faci nimic. E si cazul folosirii antibioticelor in gripa. Locul acestei medicatii este rezervat numai in tratarea unor complicatii bacteriene adaugate gripei sau pentru a preveni complicatii la anumite persoane suferinde si de alte boli: cei cu imunitate scazuta si cu boli cardio-pulmonare decompensate, care au contractat gripa. Abuzul de antibiotice duce la aparitia microbilor rezistenti la ele.

Serul fiziologic trebuie sa fie singura solutie folosita pentru instilatiile nazale (el este suportat chiar si de bebelusi). Serul fiziologic cu Efedrina se poate pune in nas numai 1-2 zile, deoarece poate paraliza vasele mucoasei nazale. Nu administrati picaturi cu dezinfectante nazale (oleuri gomenolate, mentolate) la copii, fiind pericol de pneumonii lipoidice. La fel, nu efectuati badijonari cu albastru de metilen, violet de gentiana sau hipermanganat, pe amigdale si faringe; aceste manevre sunt daunatoare. Nu trebuie sa se uite ca aproape toate medicamentele zise 'anti-gripale' pot sta la baza hemoragiilor din stomac si din cei 200 m² ai suprafetei interne a intestinelor, deci mare atentie. Celor care sufera de astm, le reamintesc ca preparatele ce contin aspirina declanseaza crize greu de ameliorat.

Vaccinarea anti-gripala: este contraindicata daca boala a aparut, fiind posibile complicatii din cele mai grave, deoarece organismul este deja solicitat imunologic si nu este oportuna o solicitare suplimentara.

Masurile de prevenire a gripei cuprind mai ales mijloacele ce urmaresc cresterea rezistentei generale a corpului prin reconsiderarea alimentatiei naturale, a dozarii efortului in perioada frigului, ocrotirea rezistentei mucoaselor respiratorii, pentru a nu deveni porti de patrundere pentru agentii patogeni. Nu consumati alimente reci sau fierbinti, evitati condimentele, renuntati la fumat si la alcool. Evitarea pe cat posibil a contactului dintre oamenii sanatosi si bolnavi, respectarea carantinei in spitale, maternitati, camine, crese s.a. sunt masuri epidemiologice strict necesare.

Complicatiile gripei, prevenirea si tratarea lor. Am credinta, pe baza experientei personale, ca respectarea recomandarilor de mai sus inlatura in cea mai mare masura riscul complicatiilor legate de contractarea acestei viroze, ce pot fi numeroase si greu de stapanit. Astfel, se pot produce meningo-encefalite, alterarea muschiului inimii, pneumonii, ruperea pleurei (pneumotorax), hemoragii, nefrite, astuparea unui vas de sange, reaprinderea unei tuberculoze, otita, sinuzita, avort, nasteri premature, malformatii congenitale, alergii cu blocarea laringelui, astm, apendicita acuta, peritonita, pancreatita. Oricare complicatie poate surveni in timpul ori dupa trecerea puseului febril, cand dupa un interval oarecare reapare ridicarea temperaturii si apar simptomele unei noi afectiuni. In primele luni de sarcina, gripa ameninta integritatea fatului. Unele observatii arata ca infarctul ori atacul de apoplexie sunt precedate de gripa sau o alta viroza; la fel, herpesul recidivant, Zona Zoster si pareza faciala 'a frigora'. Repet insa: respectarea chiar din primele ore a masurilor generale de tratament asigura stapanirea bolii de catre organismul insusi, prin mijloacele de aparare cu care este natural dotat. O atentie sporita trebuie sa manifeste bolnavii cirotici, pentru ca unele medicamente, miscari sau tusea pot rupe varicele esofagiene. Din aceleasi motive, cei cu hernie diafragmatica isi agraveaza suferinta (am indicat repausul mai mult in fotoliu). Important de stiut: gripa care nu trece in doua saptamani necesita neintarziat control medical (un indiciu fiind si mentinerea nejustificata a unei temperaturi de peste 37,6 grade C). Diabeticii de ambele tipuri sa continue tratamentele care sa le corecteze glicemia, cu un plus de atentie pentru repausul fizic si aportul sporit de apa, pentru a usura functionarea rinichilor, aflati deja in suferinta la cei cu glicemia crescuta. La fel si cei cu cataracta ori glaucom, sa nu neglijeze aplicarea instilatiilor oculare, la intervale regulate. Pacientii neoplazici, desi slabiti fizic si imunologic, au nevoie totusi de regim restrictiv pe durata febrei.

Ce trebuie facut dupa gripa? Deoarece aparatul digestiv, ficatul si pancreasul au fost agresate, este indicat ca alimentatia sa se reia cu mancaruri usor digerabile, sucuri de fructe si legume, supe si creme de zarzavaturi, prune uscate, putina zeama de varza murata, tarate, grau incoltit, apoi lapte si lactate cat mai proaspete, carne slaba, peste, pasare, de preferat fierte. Toate acestea sunt necesare, pentru ca organismul, o data scapat de boala, are nevoie de un timp pentru a-si reveni. Gripa este o boala ce lasa organismul cu imunitatea prabusita.

In incheiere, trebuie spus ca organismul este dotat de la sine cu capacitatea de a face fata agresiunii virale. Victime la aceste invazii infectioase cad numai aceia dintre noi care nu au optat pentru un stil de viata rational, de hranire echilibrata, si pentru o medicatie administrata numai dupa o temeinica meditatie. Nu in ultimul rand, ca importanta: cat mai multa credinta in Dumnezeu si in taria de a ne vindeca trupul, prin forta spiritului divin din noi.