CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
Defectele radiografiilor. Cauze. Remedii
Radiografiile proaste se intalnesc, din nefericire, foarte des.
Ele sunt cauza multor greseli de diagnostic si dau ocazie la interpretari eronate. Corpi straini sau imaginari, leziuni neexistente sau existente, dar disparute de pe film, diverse voalari sau opacitati supraadaugate - toate acestea sunt greseli care trebuie evitate de un tehnician bun. In majoritatea cazurilor, cauzele defectelor nu tin de materialul intrebuintat sau de aparatura, ci de nerespectarea regulilor de catre operator.
Acestea rezida in:
Tehnica expunerii
Lucrarea filmului
Inainte de a cerceta defectele aparatului sau ale materialului radiografic, se vor revizui conditiile in care se efectueaza lucrul. Se vor controla: obscuritatea camerei de developare, curatenia perfecta a meselor, chiuvetelor, tancului, ecranelor, ramelor, clamelor cu care se prind filmele, lampa rosie etc. Se va inlocui revelatorul cu altul nou, de asemenea fixajul; se vor controla temperatura si timpul de developare; in fine, daca toate aceste conditii sunt indeplinite fara a obtine o corectare a defectului, ne vom gandi la aparat.
Principalele defecte, cauza lor si felul cum se pot indrepta
Nr. crt. |
DEFECTUL |
CAUZA |
REMEDIUL |
Contraste tari: partile transparente prea luminate si neconturate, partile negre palide |
Subexpus; cu tensiune normala sau slaba |
Se intareste |
|
Contraste slabe: film voalat, umbrit, cenusiu |
Supraexpus; tensiune prea mare |
Se slabeste |
|
Benzi clare in dreptul arcurilor casetei |
Multe raze secundare; raze secundare reflectate din caseta |
Plumb sub caseta; capacul casetei va fi captusit cu plumb |
|
Imagine neclara: contururi sterse |
Pacientul s-a miscat; Distanta focus-pacient prea mica sau cea pacient-film prea mare; Focusul prea mare sau distrus partial. Ecranele sunt grauntoase. | ||
Imagine partial neclara |
Caseta defectuoasa; nu preseaza uniform ecranele | ||
Linii fine paralele |
Diafragma Bucky nu s-a miscat sau a mers prea incet | ||
Film cenusiu (vezi si 2) |
Supraexpus si subdevelopat. Subexpus si supradevelopat. Revelator prea cald sau prea rece. Lampa rosie tare. S-a lucrat prea aproape de lampa rosie. Film vechi. Scoaterea prea frecventa din revelator (se oxideaza). Prea putin revelator in tanc. | ||
Val galben pe tot filmul sau numai pete galbene |
Film subexpus si developat prea mult sau prea cald. Revelator vechi. Fixaj in revelator sau invers. Fixaj vechi; neacid. |
Filmul va fi bine spalat: se introduce in permanganat de potasiu 1:1000, 5 minute; se spala, apoi se introduce in bisulfit de sodiu 10/100. Sau: filmul se introduce timp de o ora intr-un revelator proaspat; apoi, dupa o spalare intermediara, se introduce intr-un fixator tare (hiposulfit de sodiu 400g, metabisulfit de potasiu 50g, apa 1000 ml), in care se lasa timp de o ora. Apoi il introducem intr-o solutie de metabisulfit de potasiu 10 %, unde sta 24 de ore. Dupa acest timp se spala intr-un curent de apa, indepartand depozitele de saruri de pe fetele filmului, frecand usor cu o bucata de vata uda. |
|
Val dicroic (doua culori); vazut prin transparenta este roz sau galbui; vazut direct, este galben-verzui sau cu lustru metalic |
Fixaj in revelator sau invers. Fixajul nu mai este acid. Prea putin spalat intre revelator si fixaj. Filmul afost scos prea devreme din fixaj. Acest fenomen se manifesta mai ales la filmele subexpuse, care au trebuit sa fie developate timp mai mult, si care se fixeaza apoi incet. |
(Ca la 8) |
|
Pete clare rotunde si bine conturate (mai ales cand se developeaza). Cand se lucreaza in tanc, apar ca puncte situate in randuri |
Bule de aer care impiedica actiunea revelatorului |
Se misca filmul in tanc |
|
Pete cenusii de diverse marimi |
Spuma pe film la developare |
(ca la 10) |
|
Pete clare, de forme diverse, numai pe o fata a filmului |
Stropire cu fixator pe filmul uscat | ||
Puncte negre, inconjurate de o zana mai clara |
Substante chimice nedizolvate (in revelator); picaturi de substante chimice in timpul uscarii | ||
Puncte fine, ca de ac |
Praf pe ecrane |
Se va sterge ecranul cu o pensula moale (nu si filmul) |
|
Pete sau benzi galbene sau brune, bine conturate |
Fixare incompleta |
Inca o data in fixator |
|
Pete inchise, neregulate, deseori cu contur mai inchis. Adancituri in gelatina cat o gamalie de ac |
Uscare intr-o camera prea calda sau neaerata. Spalare indelungata in zile calduroase; filme conservate la umezeala | ||
Benzi sau pete negre care prnesc de la o margine sau de la un unghi al filmului |
Filmul nu a fost bine umpachetat Caseta nu inchide bine | ||
Desen marmorat sau in fagure, ori in trifoi |
Putin revelator in tanc. Revelator cald in tanc rece sau invers | ||
Pete clare sau opace, in semiluna, cornuri mici. |
Film indoit; apucat cu degetele | ||
Linii fine in forma de stea sau de ramura de brad; linii frante; trasnete |
Descarcari electrice prin frecare; filmul a fost scos repede din hartie sau dintre ecrane. In sezonul uscat stativul este incarcat electric |
Se va scoate filmul incet. Se va lega stativul cu pamantul. |
|
Litere, cifre, linii clare sau obscure |
S-a scris pe o hartie avand filmul impachetat dedesubt. S-a apasat intr-un mod oarecare pe film. | ||
Litere de tipar |
Filmul a fost pus pe o hartie tiparita in camera obscura, care areflectat lumina rosie. In caseta ecranele au fost in contact cu o hartie tiparita. |
Cand se noteaza filmul va fi pus pe fond negru |
|
Umbre de degete |
Degete grase, murdare sau transpirate | ||
Val albicios sau numeroase cristale |
Spalare incompleta. Cristalizare a hiposulfitului. | ||
Innegrire repetata spre centrul filmului |
Filmul a fost privit prea aproape de lampa; la developare revelatorul se incalzeste in apropierea lampii | ||
Pete aproape clare, cu contur inchis |
Apa stropita pe filmul uscat | ||
Basici de gelatina sau topita pe margini |
Bai prea calde sau diferente prea mari de temperatura intre revelator, apa si fixaj. Uscare prea calda |
Se va intrebuinta un fixator intaritor in sezonul cald |
|
O indoitura, o apasare pe film, facuta inainte de expunere, apare dupa developare. Daca este facuta dupa ce fimul a fost expus, nu apare |
Vor fi evitate |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1753
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved