SOCUL

SOCUL 

Definitie. Socul este o tulburare grava a functiilor organismului care are la baza tulburarile circulatiei sangelui (ischemia) si hipoxia tisulara, urmate de alterarea metabolismului celular. Datorita tulburarilor hemodinamice, aportul de oxigen este redus (hipoxie) devenind insuficient pentru nevoile celulelor. Hipoxia modifica, in sens negativ, metabolismul cellular, din toate organelle si sistemele functionale, din corp. Acestea, se manifesta prin semen specifice, grave.  

Hipoxia celulelor este cauzata, de

1. Scaderea fluxului sangvin care inseamna o hipoperfuzie tisulara. Spre ex. in socul hipovolemic se reduce cantitatea de sange si de hemoglobina care transporta oxigen. In socul cardiogen, scaderea fluxului sangvin este cauzata de insuficienta pompare a sangelui de catre inima. Aceasta duce tot la lipsa de oxigen (hipoxie).  

2. Distribuirea proasta a sangelui, prin tilburarile circulatorii locale. Ex., in ischemia acuta vasul principal este blocat. In socul infectios toxinele microbiene produc prabusirea tonusului vascular (colaps). In socul alergic se produc tulburari vasculare (vasodilatatie) prin excesul de histamina.   3. Extractia deficitara a oxigenului, de catre tesuturile lezate. Ex. in socul septic, toxic si in intoxicatii se produce blocarea sistemelor enzimatice celulare care regleaza folosirea oxigenului.

Hipoxia tisulara, prin cantitatea insuficienta de oxigen adus, la cellule sau insuficienta, fasa de nevoile acestora, are mecanisme variate.   Orice agresiune, din mediul inconjurator, poate sa provoace socul daca are o durata si o intensitate care depasesc, puterile de reactie sau de adaptare, ale organismului. Aceste agresiuni, poarta numele de factori stresanti sau cauze stresante sau cauze de soc.  

Socul apare, in momentul in care intensitatea agresiunii depaseste posibilitatile de reactie, ale individului, in care sistemul nervos se afla, in primul plan. Aceasta, evidentiaza importanta factorului psihic, in ruperea echilibrului normal care trebuie sa existe, intre procesele de excitatie si cele de inhibitie (de aparare) care se petrec, permanent in creier.

In cele mai multe situatii, scaderea brusca a masei sangvine circulante (hipovolemia acuta) este cauza unei irigari deficitare, a tesuturilor si, mai ales, a organelor vitale. Se produce ischemia care scade aportul de oxigen, necesar tesuturilor si celulelor. Concomitent, produsii toxici, rezultati din metabolismul viciat, prin lipsa de oxigen, se acumuleaza in lichidul extracelular, sangele venos, deficitar, neputand sa- I evacueze complet.

Aceasta acumulare, de substante toxice, intoxica organismul. In primul plan, se afla CO2 care este deseul, cel mai important, din punct de vedere cantitativ.