Sedative si somnifere - Tranchilizante

Sedative si somnifere

1. Tranchilizante
Printre medicamentele psihotrope cel mai frecvent comerializate pe piata germana, locul intai a fost tinut mult timp de Valium (diazepam), urmat de Adumbran si Praxiten (oxazepam).
Intre timp, diazepamul a fost inlocuit de alte benzodiazepine care i-au luat locul de frunte. In Republica Federala Germania, pe piata mdicamentului se gasesc, in principal, urmatoarele tranchilizante:

Denumire comerciala
Lexotanil
Librium
Valium
Tranxilium
Dalmadorm
Tavor
Nobrium
Mogadan
Adumbran
Praxiten Demetrin
Rohypnol

Tranchilizantele cel mai frecvent utilizate fac parte din categoria benzodiazepinelor.

Actiune:
Tranchilizantele din categoria benzodiazepinelor nu se deosebesc intre ele in mod esential, in ceea ce priveste actiunea lor. Industria farmaceutica ofera mereu produse noi. Tranchilizantele au in primul rand o actiune calmanta, antiagresiva, anxiolitica si un oarecare efect tonic-antidepresiv. In plus, majoritatea tranchilizantelor are si o actiune de relaxare a musculaturii voluntare. Diazepamul poate fi utilizat, in afara de aceste indicatii, si la tratamentul imediat al crizelor epileptice. Apoi, tranchilizantele au un efect de distantare fata de durere si de inducere a somnului, fara a suprima insa fazele de vis (somnul paradoxal - n.tr.), asa cum o fac barbituricele.

Tranchilizantele au devenit - dupa alcool - drogul natiunii nr. 2, probabil, pentru ca 'ajuta' la depasirea situatiilor de stres neplacute de la locul de munca sau din mediul familial, pentru ca amelioreaza senzatiile de frica, nelinistea si frustrarea si permit relaxarea fizica si psihica. Mediul inconjurator este vazut ca prin niste 'ochelari roz', sunt 'diluate' contradictiile, conflictele chinuitoare din trecut isi pierd semnificatia, totul devine mult mai placut si prietenos, iar viata este mai usor de trait.

Abuz si dependenta
Fara indoiala, consumul cronic de benzodiazepine in doze mari poate duce, in cazuri individuale, la euforie, instalarea tolerantei si, in final, la dependenta. Tipul de dependenta corespunde celui fata de alcool si barbiturice. Deoarece benzodiazepinele nu se metabolizeaza prin ficat, potentialul de dependenta priveste in special domeniul psihic.

In cazul supradozarii tranchilizantelor pana la 1 g este posibila instalarea unui somn de 48 de ore.

Riscurile abuzului:
Psihice
    - plafonare in plan afectiv, apatie, lipsa trairilor emotionale
    - slabirea creativitatii
    - incapacitatea rezolvarii conflictelor
    - pierderea simtului raspunderii
    - comportament social neavenit
    - mai rar: manii, accese de furie, halucinatii, psihoze
    - cimentarea unor relatii sociale nesatisfacatoare
    - posibil, amplificarea starilor depresive

Consecinte pe termen lung:
Deoarece benzodiazepinele actioneaza doar simptomatic si nu rezolva cauza problemelor, acestea nu se rezolva, conflictele nu se pot solutiona, iar frica - cu rol de semnal de alarma - nu mai este perceputa ca atare. Se ajunge la asa-numitul efect rebound (de recadere - n.tr.), manifestat prin insomnie in primele ore ale diminetii, cresterea in greutate, pierderea libidoului, stare generala de slabiciune, buimaceala, dezinteres si mahmureala.

Abstinenta si fenomene de sevraj:
Abstinenta de la benzodiazepine este extrem de dificila si se realizeaza printr-o reducere lenta a medicamentului pana la eliminare totala.

Fenomene de sevraj:
Anxietate, insomnie, tulburari circulatorii si tulburari gastro-intestinale, crize convulsive.

O problema speciala este politoxicomania:
Multi dependenti de medicamente consuma concomitent mai mult preparate. Ei iau, de exemplu, un barbituric puternic contra tulburarilor de somn, dimineata un produs stimulant, iar intre acestea un tranchilizant. Multe medicamente prezinta interactiuni nefaste, mai ales in combinatie cu alcoolul. Bunaoara, pot prelungi sau intretine timp indelungat starea de ebrietate indusa de alcool. Alteori, pot ameliora fenomenele de sevraj. Dependentii de opiacee abuzeaza si ei de tranchilizante, atat pe cale orala, cat si pe cale intravenoasa, de exemplu atunci cand isi injecteaza 'Rohypnol '.

2. Somnifere

Sumar al principalelor clase de somnifere:
    a) Barbiturice, de ex.: Luminal (Fenobarbital)
    b) Bromuri, de ex. Adalin (bromuree)
    c) Cloralhidrat/Paraldehyd, de ex. Chloraldurat
    d) Alte categorii de substante, de ex. Distraneurin (clometiazol), utilizat in terapia de dezalcoolizare (produsul i.v. a fost retras de pe piata franceza, producatorul Astra Zeneca a retras intreaga productie din cauza gravelor efecte adverse. Nu se mai gaseste forma pentru administrare i.v. - n. tr.)
    e) Perparate combinate periculoase, de ex. Mandrax (metaqualona)

Barbiturice:
Barbituricele induc un somn asemanator narcozei (suprima fazele de vis/somn paradoxal).

Efecte secundare:
Efectele nedorite sunt rare, la doze normale, si de regula nu sunt sesizate din cauza actiunii principale a medicamentului, ele aparand in somn. Pot insa sa apara: somnolenta in timpul zilei, tulburari de echilibru, 'stare de betie', mersul ebrios si tulburarea capacitatii de discernamant.
Rareori, apar: depresia respiratorie, stare de excitatie nervoasa, dezorientare (frecvent la persoane mai in varsta), hipotermie, tulburari de dinamica sexuala, dureri musculare si articulare.
Barbituricele interfereaza cu capacitatea de a conduce un autovehicol si reduc, in general, atentia.
Consumul concomitent de alcool este cel care evidentiaza sau potenteaza in mod periculos aceste efecte adverse, deorece ambele substante trebuie prelucrate (metabolizate) de ficat.

Riscul de dependenta:
Consumul de barbiturice poarta cu sine un mare risc de dependenta, deoarece doza trebuie marita deja la cateva zile, pentru a atinge efectul initial. De asemenea, primele fenomene de sevraj - neliniste, iritabilitate si insomnie - apar deja dupa primele doua saptamani de consum. Barbituricele induc o tulburare severa a caracterului somnului normal, prin faptul ca suprima fazele de vis (somnul paradoxal) necesare pastrarii echilibrului psihic.

Consumul pe o perioada indelungata induce modificari insidioase de personalitate.
In baza caracterului aproape identic al dependentei de alcool si al celei de barbiturice, ambele sunt incluse de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) in aceeasi categorie de dependenta.
Spre deosebire de tranchilizante, marja de siguranta dintre doza terapeutica si cea toxica este foarte redusa, fapt recunoscut si exploatat de multi oameni. Intoxicatia severa ramane si azi o metoda raspandita de suicid.
O intoxicatie acuta cu barbiturice va provoca paralizarea progresiva a centrului respirator si prabusirea functiilor circulatorii.

Compusi cu brom ai ureei:
Aceste substante sunt legaturi chimice intre uree si brom care, in ansamblu, au un efect mai slab decat barbituricele. In momentul intrarii in circuitul metabolic al organismului, ele se depoziteaza la diferite nivele, deoarece bromul se elimina doar lent din organism. Rezulta, in final, o intoxicatie cronica insidioasa cu brom, asa-numitul bromism, cu: stari de confuzie, pierderea memoriei, delirii in cazurile grave, dermatite, stranut, conjunctivita; sunt posibile hemoragii punctiforme la nivelul tegumentului si al mucoasei. Legaturile brom-uree prezinta si ele un risc mare de toleranta si dependenta.

Paraldehida si cloralhidratul:
Din cauza gustului lor execrabil, aceste substante nu sunt folosite mai niciodata ca stupefiante.

Scena consumatorilor de droguri:
Au existat si exista mereu preparate populare in randul consumatorilor, precum Luminalul (fenobarbital), Nembutal (pentobarbital), Rosimon si Mandrax (metaqualona). Acestea, alaturi de altele, sunt adesea combinate cu droguri cu efect stimulator. Cand scade efectul unui drog 'speed' sau atunci cand acesta devine insuportabil - in urma consumului cronic - somniferele ajuta la surmontarea insomniei de origine chimica.