Entorsele. Luxatiile. Fracturile

Entorsele. Luxatiile. Fracturile

Este stiinta care se ocupa cu afectiunile congenitale si dobandite ale aparatului locomotor.

Entorsele

Reprez traumatisme articulare inchise ce afecteaza partile moi articulare si periarticulare fara a determina o deplasare permanenta a elementelor osoase ce constituie articulatia.

Etiopatogenie: fact determinanti este traumatismul, iar mecanismul implicat este cel indirect, prin exagerarea unei miscari normale(Valgus, Varus, Hiperflexie) sau prin effect unei miscari anormale.

Anatomie patologica: leziuni ligamentare, intinderea sau alongatia ligamentara, rupture lugamentara partiala sau totala. Dezinsertia ligamentara, leziuni ale membranei sinoviale, capsulei articulare, ale meniscurilor intra-articulare, leziuni ale cartilajelor intra-articulare.

Se impart in 3 grade: - intindere ligamentara si distensia formatiunilor periarticulare

rupture partiala a ligamentelor

rupture totala sau dezinsertia ligamentelor.

Simptomatologie: - durere initial de intessitate relative mica, se amplifica dupa cateva ore si se asociaza cu impotenta functionala de grade variate; tumefactie; eritem; echimoze periarticulare.

Evolutie, complicatii: - cele usoare se vindeca in aproximativ 3 saptamani iar cele grave dupa aprox 6-12 sapt, neglijate sau incomplete tratate pot ramane dureroase, cu tulb vaso-motorii, hipotrofii-musculare sau instabilitate articulara cronica. Examenul radiologic este obligatoriu ptr a nu se omite o eventuala fractura asociata.

Tratament; - in faze acute pozitia procliva, repaosul, comprese reci si fasa elastica dau rezultate bune, se poate asocial si medicatie antialgica. - rupture ligamentara comppleta treb imobilizata pt minim 4-6 sapt si in anumite cazuri treb intervenit chirurgical(rupttura ligamen. colaterale ale genunchiului)

Luxatiile

Modificarea permanenta a raporturilor dintre extremitatile osoase articulare in sensul pierderii contactului normal dintre ele.

Etiopatogenie: frecvent la barbate intre 25- 65 ani si apar cel mai frecvent prin mechanism indirect.

Anatomie patologica: capsula artc impreuna cu membrane sinoviala se rup de obicei longitudinal , paralele cu deirectia osului luxat, ligamentele sunt smulse , dezinserata sau rupte.

Simptomatologie = durere ciolenta de la inceput si daca luxatia nu este tratata abia dupa 2-3 sapt durerea incepe sa se atenueze, ipotezafunctionala este totala, clinic se constata atitudinea vicioasa a memb. inplicat cat si deformarea regiunii, fiind caracteristice fiecarui tip de luxatie. Examenul radiologic obligatoriu pt a nu se omite o eventuala fractura asociata.

Tratament- reprez o urgenta! Iar tratamantul este de obicei orthopedic trebuie aplicat " inainte de rasaritul soarelui". Si trebuie sa respecte urmatori 3 timpi succesivi: - reducerea se face de obicei sub anestezie generala, rahidiana sau locala. - mentinerea reducerii(bandaj desau umar) - recuperearea functionala.

Fracturile

Solutie de continuitate la niv osului ca urmare a unui traumatism mai mult sau mai putin violent.

Patogenie: mecanismul direct agentul traumatic actioneaza direct asupra segementelor care va suferi fractura si mechanism indirect . inseamna ca agentul traumatic actioneza la distanta de focarul de fractura.

Anatomie patologica= fracture incomplete (prin infundare sau "In lemn verde"), - fracture complexe raportata la traiectul liniei de fractura acestea pot fi transversala oblica sau spiroida.

Simptomatologie =

semen de probabilitate:

-D =durere

-E= echimoza

- D= deformare regiunii

-I= impotenta functionala

-S = scurtarea membrului afectat

semen de certitudine:

R = radiografie

M= miscari anormale in focarul de fractura

N= netrasmiterea miscarilor in seg distal

C= crepitatii osoase(fractura osoasa)

D discontinuitate osoasa.

Evolutie. Complicatii:

-complicatii immediate, generale: complicatie pulmonary embolia, soc traumatica-hemoragic; decompensarea unor boli preexistente(D.Z.)

-complicatii immediate, locale: fractura deschisa creste riscul infectios, prelungeste perioada de covalescenta; leziuni nervoase , vasculare, tulb ischemice.

-dupa traumatism . aparatele gipsate pot musca.

-complicatii tardive : - colsul vicios

- intarziere in consolidare

- asteptarea postraumatica lipsa consolidarii focarului de fractura.

Tratament= principalul obiectiv este restabilirea functiiei membrului afectata si daca este posibil si a formei.

Principiile trat fracturilor sunt; - reducerea fracturii , - fixarea fracturii reduse, - recuperarea cat mai rapida cu reducerea functionalitatii membrului. Modalitati de tratament: -conservatic (reducerea fracturii si imobilizarea in aparat gipsat sau reducerea lenta a fracturii prin extensie continua.) -aparatul gipsat tre sa cuprinda intrgul segment afectata impreuna cu articulatiile supra si subiacente iar pozitia membrului afectata tre sa fie cat mai aproape de pozitia s-a functionala(ex: cotul la 90 grade, glezna la 90 grade, genunchiul in flexie de 5- 10 grade.)

Chirurgical= are urmatoarele avantaje: reducerea anatomica a focarului de fractura, stabilizarea prin osteosinteza a focarului de fractura , se renunta la imobilizarea in aparat gipsat pastranduse astfel articul libere, recuperarea precoce, si reluarea mai rapida a functiei membr. afectat. Dezavataje: cresterea riscului infectios, mijloace de osteosinteza sunt multiple si atunci cand sunt disponibile treb adaptate fiecarui caz in parte, se folosesc suruburi , placi, tije, broaste kir shner, fixator extern. Important este ca indifferent de metoda de trat aleasa pacientul sa beneficieze si de tratament de recuperare pana la reluarea functiei membrului afectat.

Traumatismele membrului superior

Traumatismele centurii scapulare= centura scapulara reprez legatura dintre trunchi si membr superior si este alcatuita din omoplat si clavicula.

Fracturile omoplaturlui= rara intalnite datorita protectiei oferite acestuia de musculature care se insera la acest nivel, sunt insotite de durere si impotenta functionala la niv. Centurii scapulare. Trtamentul: metoda preferata imobilizare cu esarfa sau un bandaj DESAU. Dupa care urmeaza exercitii preptate pana la limita durerii in scopul pastrrii functiei artic umarului si cotului. Foarte rar este nevoie de trat chirurgical.

- reprez fracturile claviculei= se produc ce l mai adesea prin mechanism indirect prin cadere pe umar si prezinta simptomatologia: la inspectie: regiunea claviculara este tumefiata, observa deplasarea fragmentuluiin functi de sediul fracturii. Palparea durere la niv focarului de fractura , mobilitate anormals in focar de fractura, discontiunuitate osoasa. Tratament : fracturile recente se trateaza conservator prin imobilizare in bandaj DESAU sau fasa in 8 pt aprox 4saptamani. Indicatiile trat chirurgical in fracturile recente sunt: ireductibiletatea, complicatii vasculare, nervoase tegumentare, politraumatisme, fracture bilaterale, ca mijloace defixare se pot folosi: brosa centro-medulara, placa si suruburi.

Luxatia scapulo-humerala=> presupune pierderea contactului intre cele 2 suprafete orticulare si capul humeral si caviatea glenoida. Cel mai frecvent se real prin mecanisme indirect prin caderea pe mana cu bratul in abductie si rotatie externa. La inspectie se constata relieful deltoidului coborat brusc prin lipsa capului humeral in cav. Glenoida, bratul rotat extern cu cotul in abductie. Daca se incearca apropierea bratului de corp acesta revine in abductie(semnul abductiei elastice PErger) la palpare se constata lipsa capului humeral din cavitatea glenoida si palparrea lui in axial sau anterior. Sub planul muscular urmand miscarile de rotatie ale bratului.

Tratament: reducerea ortopedica treb effect de urgenta aceasta fiind cu atat mai usoara cu cat luxatia este mai recenta, la pacienti care se prezinta imediat dupa accident reducerea poate reusi fara anestezie in special la batrani sau la pers cu musculature hipotona.

PROCEDEUL VON ARLT: de reducere a luxatiei scapulo-humerale:

-se aseaza pacietnu pe un scaun cu spatar inalt, capitonat, cu membrul luxat peste spatar astfel incat axial sa fie deasupra spatarului se efectueaza tractiune in ax a bratului cu cotul flectat la 90 grade si usoare miscari de rotatie interna externa, pana cand musculature relaxata va permite reducerea luxatiei. Dupa reducerea pentru prevenirea recidivelor si pt a permite cicatrizarea leziunilor se imobilizeaza in bandaj DESAU pe 2 saptamani. Daca luxatia nu poate fi redusa orthopedic se intervine chirurgical.

Fracturile humerusului = fracturiel extremitatii proximale ale humerusului. Extremitatea proximala a humerusului alcatuit din capul humeral , colul humeral , tubercul mare si tubercul mic.

Simptomatologie: in fracturile fara deplasare apare durere moderata si impotenta functionala relative associate cu tumefactia umarului si limitarea miscarilor articulare. In fractura cu deplasare pe langa durere si impotenta functionala bratul este scurtat din cauza ascensionarii fragmentului distal.

Tratament : in majoritatea cazurilor este conservative si consta in reducerea orropedica a fracturii si imobilizarea in bandaj DESAU pt 14 si 21 zile. Urmata de recuperarea functionala de 1-2 luni. Fracturile cu deplasare sau fracturile luxatie care nu pot fi tratate orthopedic treb tratate chirurgical practicandu-se osteosinteza cu placa in T si suruburi urmata de imobilizarea in bandaj DESAU.

Fracturile diafizei humerale

Simptomatologie: durere in punct fix asociata cu impotenta functionala, la inspectie tumefactie in zona focarului de fractura sau a intreg brat., angularea bratului in functie de topografia fracturii:

-scurtarea bratului(se masoara comparative cu membrul sanatos distanta dintre acromion si epicondilul humeral.)

-impotenta functionala. La palpare => mabilitatea anormala( treb. Cautata cu mare atentie pt a nu leza n radial situate in vecinatate sau chiar in focar de fractura). Crepitatii osoase, sensibilitate periferica (in special in teritoriul nerv radial) circulatia (palparea arterei humerale in plica cotului si perceperea pulsului la artera radiala).

Tratament: - fracturile fara deplasare pot beneficia de trat. conservative constand in imobilizarea in bandaj DESSAU. Timp de 6 saptamani daca fractura este cu deplasare si interpozitie de tesut moi sau daca trat orthopedic a esuat se intervine chirurgical practicandu-se osteosinteza cu focar inchis sau deschis.

Fracturile extremitatii distale humerale.

Reprez reg dintre linia artic a cotului si aproximativ 4 cm proximal de aceasta.

Simptomatologie: durere, tumefactie, impotenta functionala. Aceste acuze sunt mai accentuate in fracturile cu deplasare decat in cele fara deplasare prin palpare se constata durerea, crepitatii osoase si mobil anormala in focar de fractura. Dat fiind risc crescut de lezare a arterei brahiale sau a nervilor median ulnar sau darial trebuie verificat pulsul sensibilitatea membr afectat.

Tratament => in fracture fara deplasare este orthopedic, practicanduse imobilizarea pe atela gipsata brahio-palmara timp de 4-6 saptamani. Dupa 14 zile se recomanda inlaturarea temporara a atelei pt exercitii de mobilizare a cotului.

In caz fract cu deplasare se incearca reducerea ortopedica si daca reuseste se imobilizeaza pe artera gipsata pt 4-6 saptamani daca reducerea nu reuseste se intervine chirurgical practicandu-se osteosinteza cu suruburi sau cu placa si suruburi sau combinatii.

Traumatismele cotului

Luxatia cotului

Simptomatologie: durere vie, deformarea cotului, impotenta functionala totala, pacientul isi sustine cu mana sanatoasa antebratul in semiflexie de 130 - 140 grade si in pronatie din cauza bicepsului si a totundului pronar , in luxatii posterioare la palpare se constata anteriot proeminenta transversala a trohleei, iar posterior olecranul ascensionat, varful olecranului este situate deasupra liniei ce uneste epicondilul si epitrohlea se verifica obligatoriu , sensibilitate peroferica si pulsul la artera radiala.

Tratament: repunerea luxatiei o urgenta si se face in mod obisnuit prin mijloace ortopedice in anestezie generala sau locala. In luxatia posterioara.

-Se aseaza pacientul in decubit dorsal si se aplica pe brat o chinga pentru contractiune. Se efectueaza tractiune in axul antebratului(ajutorul )in pozitie in care se gaseste, de semiflexie(nu in extensie completa, concomitant cu aplicarea unei presiuni cu policele pe olecran dinspre proximal spre distal, medicul; si flectarea treptata a cotului jutorul), reducerea luxatiei se aude si miscarile devin posibile iar durerea dispare aproape complet.

-Dupa controilul clinic al reducerii cotul se imobilizeaza in flexie de 90 grade pe atela gipsata humero-palmara, pentru 2 saptamani imediat dupa imobilizare se face si un consult radiologic.

-Dupa suprimarea atelei gipsate sunt indicate miscarile active si contracindicate miscarile passive(masajul, care poate favoriza aparitia calcifierii periarticulare)

-Luxatiile ireductibile sau instabil sau vechi se trt chirurgical. In cazul in care sunt associate si fracture acestea vor fi rezolvate dupa ruperea luxatiei . in traumatismele membr diagonsticul se pune pe considerente clinice complete cu examenul radiologic.

Fracturile olecranului

Simptomatologie: durere moderata, impotenta functionala relative in fracture fara deplasare, in fract cu deplasare extensia active a cotului este abolita , semnul indexului sau al creionului este present.

Tratament se trat exclusive chirurgical cu suruburi sau cu brose so sarma(hobanaj).

Fracturile capului radial.

Simptomatologie: durere spontana de intensitate variabila si impotenta functionala variabila in special in miscarile de pronatie sau supinatie, tumefactia cotului si semiflexie antalgica.

Tratament: in fractuirle incomplete sau fracture complete fara deplasare se instituie trat orthopedic constant in imobilizare pe atele gipsata, posterior humero-palmara cu cotul al 90 grade. Pentr 7- 14 zile urmata de mobilizare active. Conduita chirurgicala direct legata de marimea fragmentului si de deplasarea acestuia. Frecvent se practica rezectia capului radial , urmata de imobilizare pe atela gipsata pt 3-4 zile si apoi trat de recuperare.

Se mai pot face osteosinteza cu surub sau cu brosa sau protezarea capului radial.

In fracturile de cap radial la copii indifferent ca sunt cu sau fara deplasare nu se extirpa capul radial(se pastreaza capul radiusului dearece in lipsa lui prin crestere cotul se deformeaza in valus).

Traumatismele antebratului.

Fracturile diafizei ulnei.

Etiopatogenie: frecvent prin mechanism direct in sit de aparare, atunci cand prin ridicarea mainii.fractuirile fara deplasare au simptomatologie saraca(durere, tumefactie, impotenta functionalta relative.) fracturile cu deplasare prezinta o simtp mai compleza : durerea si impotenta functiuonala mai accentuate, tumefactie locala mobilitate anormala in focar de fractura, crepitatii osoase. Discontinuitate osoasa.

Trtament: se prefera chirurgical avand avantajul ca nu imobil articulatiile si permite mobilitatea precoce membr afectat. Acesta poate fi facut fie cu focar inchis sau cu focar deschis. In cazul fracturilor fara deplasare se poate tenta tratamentul orthopedic (imobil in aparat gipsat timp de 6-8 saptamani)

Dar data fiind posibilitatea deplasarii fragmentala sub apaaratul gipsat se recomanda trat chirurgical prin osteosinteza cu focar inchis.

Fracturile diafizei ale radiusului.

Simptomatologie: fara deplasare are o simptomatologie saraca (deseori se intarzie prezenta la medic)in fractura cu deplasare se regasesc: durere, impotenta functioonala, tumefactie locala, mobil anormala in focar , crepitatii osoase.

Tratament: chirurgical consta in osteosinteza cu placa insurubata astfel fiind permisa reluarea mai rapida a activitatii si sunt evitate complicatiile. In cazult fracturilor deschise se urmareste pe langa o buna consolidare si prevenirea infectiilor. Tratamentul orthopedic nu este recomandat deoarece acest tip de fractura are potential ridicat de deplasare chiar si sub aparatul gipsat.

Fracturile diafizare ale ambelor oase ale antebratului.

Simptomatologie: fracturile incomplete sau complete fara deplasare au symptom saraca, examenul radiologic cel care depune diagnosticul. In fractura completa cu deplasare se constata deformare a regiunii,edem posttraumatic si hematomul, si scrutarea daca fractura este telescopata. Semnele de certitudine se regasesc in totalitate.

Tratament: trebuie sa acopere urmatoarele ascpecte: 1. refacerea lungimii oaselor. 2. restabilirea curburilor fiziologice ale radiusului. 3. pastrarea axului de rotatie. 4. respectarea analogiei celor 2 articulatii radio- cubitale proxim si distale.

La copii in caz fracturilor incomplete se aplica trat orthopedic practicanduse imobilizare pe atela -gipsata sau in aparat gipsat brahio-palmar pentru 4-6 saptamani.

Fractuile complete cu sau fara deplasare se trat chirurgical deaorece chiar daca reusim sa reducm oropedic au risc de redeplasare chiar si sub aparatul ghippsat. Trat chirurgical recomandat este osteosinteza cu placa insurubata, atat ptr radius cat si ptr ulna. In caz fract deschise se recomanda folosirea fixat. Extern ca prima intentie de fixare.

Fracturile extremitatii distale ale radiusului

Apar la pers varstnice frecvent pe fondul unei osteoporoze avansate.

Etipatogenie: mecanismul indirect care poate fi prin cadere pe mana in flexie sau hiperextensie.

Anatomie patologica: fracturile juxta-articulare,fractura PONTEAU-COLLES(se produce prin hiperextensie, frag distal deplasandu-se posterios si dand nastere asa numit ascpet de dos de furculita) GOYRAND-SMITH(mai rara se produce prin hiperflexie fragmentului distal deplasandu-se anterior avand ca rezultat aspectul de pantec de furculita.)

Simptomatologie: fracturile fara deplassare , saraca durere edem , impotenta functionala. Fracturile cu deplasare la inspectie aspect de dos de furculita sau de pantec de furculita in functie de tipu fracturii. La palpare durere si crepitatii osoase, cresterea diametrului transversal al artic radio-carpiene.

Diagnosrticu clinic si radiologic.

Complicatii : immediate pot fi leziuni deschise fracture associate(fractura scafoidului)leziuni vasculo-nervoase

Tardive (frecvente) redeplasarea fragmentelor sub aparat gipsat=> consolidari vicioase: -limitarea miscarilor articulatiei radio-carpiene cat si a prehentiunii . osteoporoza algica postraumatica; nervoasa (sindrom tunnel carpian).

Evolutie. Prognostic: in gen bune cu exceptia probl deosebite de tratament ale complicatiilor tardive.

Tratament: fracturile fara deplasare , imobil in aparat gipsat antebrahio-palmar, pt 3-6 saptamani (in functie de varsta bolnavului si forma fracturii. Fracturile cu deplasare: reducere ortopedica de urgenta in anestezie locala si imobil in aparat gipsat antebrahio-palmar pt 4-6 saptamani. Se face control radiologic dupa imobil. Si la 3-7-14 21 de zile dupa reducere si imobil. In fract care nu se pot reduce orthopedic se intervine chirurgical practicandu-se osteosinteza cu brose sau cu placa insurubata.

Traumatismele mainii

Fraturile metacarpienelor

Simptomatologie: -fractura bazei metacarpului 1 da durere se acentueaza la palapre in partea inferioara a tabacherei anatomice. Impotenta functionala totala a policelui, crepitatii osoase la mobil pasiva a piolicelui. - fracturile cominutive si multiple a metacarpienelor : durere , impotenta functionala, adegetelor , tumefactie, deformare regiunii, crepitatii osoase si mobilitate anormala in focar de fractura. - in cazul fracturii , luxatiei BENNET( traiectul fracturii este oblic, un mic fragment ramane pe loc , artic cu trapezul iar metacarpul 1 se subluxeaza fiind tractionat cranial si posterior.) particularitatea o reperez. sbluxatia policelui aceasta fiind usor de reduce dar greu de mentinut.

Tratament: fracturile fara deplasare : imobilizare in aparat gipsat ptr 4-6 saptamani

Fracturile cu deplasare care nu se pot reduce orthopedic in special BENNET se reduce pe cale sangeranda practicanduse osteosinteza cu brose sau surub sau placa si suruburi. Controlul radiologic este obligatoriu.

Traumatismele soldului.

Luxatiile traumatice ale soldului

Simptomatologie diferea in raport cu forma anatomica clinica a luxatiei, dar domina intotdeauna impotenta functionala totala oar la inspectie se observa pzitia caracteristica a membrului pelvin afectat dupa cum urmeaza:

luxatiile tipice: A) luxatia posterioara inalta(iliaca)coapsa este in adductie usoara flexie si rotatie interna memr este scurtat. B) posterior joasa: este tot in adductie rotatie interna, iar flexia accentuate. C) in ambele tipuri de luxatie poste membr plelvin nu poate fi imobil fiind prezenta o rezistenta elastica. D) forma anterioara joasa(abturatorie ) coapsa este in abductie rotatie externa si flexie capul femoral se poate palpa subplanul muscular. Membr inferior pare alungit. E) luxatia anterioara inalta (ubiana): coapsa este in abductie extensie si rotatie externa.

Tratamentul: in principiu reducerea unei luxatii consta in manevre prin care extremitatea luxata oarcurge drumul invers , urmat in momentul luxatiei. Pacientul in anestezie generala sau rahianestezie este pozitionat in decubit dorsal pe o masa in imp ce ajutorul imobilizeaza bazinul cu ambele maini apasand pe spinele iliace anteto-superioare, medicul se pozitioneaza lateral de articulatie luxata prinde cu o mana coapsa deasupra genunciului si cu cealalta gamba. Si flecteaza progresiv soldul si genunchiul pana la un unghi de 90 de grade. Exercita apoi tractiune verticala associate cu miscari de abductie si rotatie externa in luxatia anterioara pana cand se produce reducerea. Dupa reducere a luxatiei se face control radiologic si extensie continua 3-4 saptamani sau imobil. In aparat gipsat urmat de trat de recuperare si reluarea mers. Cu sprijin progresiv.

Fracturile colului femoral.

Anatomie patologica: clasificarea Garden: D1: fractura incomplete. G2: fractura completa fara deplasare. G3: fractura completa cu deplasare partiala. G4: fractura completa cu deplasare totala a fragmentelor(se reduce greu si are grad mare de instabilitate.)

Simptomatologie; in fract fara deplasare durerea si impotenta functionala sunt moderate. In fracturile cu depasare : durere intense, impotenta functionala total, pacientul este incapabil sasi ridice calcaiul. Obiectiv: se constata atitudine vicioasa a membrului pelvin afectat (adductie, rotatie externa, scurtare cu 3-4 cm.)

Tratament: pt pacienti la care este contraindicate trat chirurgical pe considerente generale sau locale se aplica trat functional constand in alternarea mobilizarii in pat si in fotoliu.

Pt restul pacientilor cu fractura de col femoral se practica trat chirurgical avand urmatoarele avantaje comparative cu trat classic: - complicatii de decubir, complicati de imobil prelungite apar mai rar, - scaderea riscului acutizarii unor boli cornice preexistente. - scurtarea perioadei de spitalizare. - creste sansele de consolidare.a fracturii.

- in faract G3 si 4 la pers sub 60 de ani la care reducerea este posivbila fara deschid focarului de fractura se practica osteosinteza cu 2-3 suruburi introduce trans trohantero-cervica-capital. - in fracturile de col femoral la aceste pers tinere important este reducerea cat mai anatomica a fracturii intrun timp cat mai scurt urmata de osteosinteza. - la persoanele peste 65 de ani acestea avand grad de osteoporoza ridicat ce nu permite efectuarea unei osteosinteze stabile se recomanda ortoplastia de sold cu proteza partiala AUSTIN-MOORE sau totala(cimentata sau necimentata). - medicatie anticoagulanta este obligatorie. - in traumatisme Dg. Se pune pe considerente clinice completate de ex radiologic sau imagistic.

Fracturile trohanteriene

Intereseza zona cervico-diafizara a femurului.

Etiopatogenie: prin mechanism indirect.

Anatomie patologica: clasificare Evans - jensen:

tip 1 fractura cu 2 fragmente nedeplasata

tip2 fractura cu 2 fragmente deplasate

tip3 fractura cu 3 fragmente fara sprijin postero-lateral

tip4 fractura cu 3 fragmente fara sprijin medial

tip 5 fractura cu 4 fragmente fara sprijin posterolateral si medial.

Simptomatologoe: impotenta functionala, durerea e mult mai accentuate decat in fract de col femoral, tumefactie la inspectie la baza coapsei iar membr pelvin afectat este in adductie, rotatie externa si scrutat cu aprox 5-7 cm.

Dioagnostic clinic si radiologic.

Complicatii: immediate= character socogen si trombogen, decompensarea unot b cornice preexistente (d.z., ciroza) tardice= consolidare vicioasa in coxavara si rotatie externa cu scurtarea membr pelvin afectat.

Tratamente : cel de electie e cel chirurgical, extensia continua sub forma de suspresie-tractiune , se poate folosi de necessitate atunci cand exista contraind locale operatorii interventiei chirugicale. Mijloace de osteosinteza: lama, placa, monobloc, cui- placa- monobloc. D.H.S; P.F.N; tije elastice centromedulare tip ENDE.

Fracturile diafizare ale femurului.

Etiopatogenie: mechanism direct, mechanism indirect (caderea de la inaltime.)

Anatomie patologica:

Traiect poate fi transversal, oblic, spiroid, fara fract continua iar deplasarea este in functie de sediul fracturii si se face in raport cu insertiile musculare. Localizarea poate fi ½ proximal, medie, distala. In fracturile diafizare femurale atat sangerarea din focarul de fractura car si sangerarea de la niv tes moi formeaza un hematom ce poate ajunge pana la 0,8 - 1 sau chiar 2 Litri de sange. Aceste fracture au potential socogen atat din cauza pierderilor mari de sange cat si din cauza ciolentei traumatismelui care le produce.

Simptomatologie: durere la niv coapsei, impotenta funct totala, tumefactie si angulatie, scurtarea membr pelvin afectat, mobilitate anormala si crepitatii osoase, poate fi prezxent si socul truamtic hemoragic, pulsul si sensibilitatea periferica treb obligatoriu verificate.

Diagnostic cinic si radiologic.

Evolutie . complicatii. Prognostic.

Corect tratate au o evol favorabila consolidand dupa 3-4 luni.

Complicatii: immediate(socul traumatic hemoragic, leziuni vasculonervoase, deschiderea fracturii) precoce(tromboembolia, embolia grasoasa(mai frecvente la tinerei))tardive(redoarea de genunchi, consolidare vicioasa m pseudoartroza.)

Tratament: - general(compensarea cat mai rapida a pierderilor sanguine estimate concomitant cu desocarea pacient daca starea acestuia o cere.) locale( osteosinteza se poate efectua in focar inchis sau in focar deschis) osteosinteza cu focar inchis are avantajele: risc infectios minim, pastrarea hematomului primar, consolidarea mai rapida, daca trat nu poat efi effectual in urgenta se practica extensie continua pana la interventia chirugicala, medicatia anticoagulanta este obligatorie

Fracturile extremitatii distale a femurului.

Sunt fracture cuprinse intre linia articula a genunchiului si 10 -12 cm proximal de acesta.

Etiopatogenie: cel mai frecvent prin mechanism indirect.

Anatomie patologica: fracturile supracondiliene , fracturile supracondiliene s intercondiliene, fract diafizo-metafizo-epifizar, fract condiliene.

Fragmentul distal se deplaseaza posterior datorita contractiei muschilor gemeni iar frag proximal se deplaseaza anterior.

Simptomatologie: durere , impotenta funct totala, tumefactie, crepitatii osoase, miscari anormale in focar de fractura, soc rotuluian present, obligatoriu se verifica pulsul si sensibilitate periferica.

Dg clinic , radiologic.

Diagnostic diferential: fractura de rotula, entorse grave ale genunchiului, luxatii ale genunchiului, fractura de platou tibial.

Evolutie. Complicatii,. Prognostic: evol lent, dificila(3-4 luni) . complicatii: immediate(lez vasculo-nervoase, deschiderea focarului de fractura sau a articulatiei, lez ligamentare, tromboembolia, inefectia) tardice(consolidare vicioasa, pseudoartroza, redori articulare.)

Tratamentul de electie e cel inchis, refacerea suprafete articulare si a axului membr pelvin sunt obiectivele principale. - osteosinteza se poate face cu suruburi, cui-placa-monobloc, placa mulata insurubata, D.C.S., medicatia anticoagulanta ptr prevenitea tromboemboliei.