Fiziologia aparatului respirator

Fiziologia aparatului respirator

1. Definitia respiratiei.

Respiratia este functia vitala prin care se asigura schimbul permanent si constant de CO₂ si O₂ intre organism si mediu, dar si desfasurarea reactiilor de oxido-reducere de la nivel celular. Respiratia cuprinde: respiratia externa (la nivel pulmonar) si respiratia interna (la nivel tisular).

2. Rolurile spatiului mort.

-la nivelul sau, aerul este incalzit si saturat in vapori de apa datorita bogatei vascularizatii a mucoasei respiratorii; in cavitatea nazala, aerul poate fii incalzit si de la 6sC la 30sC

-retine particule straine, microorganisme.

-alaturi de VR, aerul din spatiul mort reprezinta un volum de aer tampon care face ca variatiile mari ale componentelor aerului atmosferic sa nu fie resimtite imediat, brutal la nivel pulmonar

3. Caile aeriene superioare.

Caile aeriene superioare sunt reprezentate de nazo-buco-faringe (pana la orificiul glotic) si prezinta doua etaje: etajul nazal (cu o mucoasa bine vascularizata, cu glande cu secretie seroasa si mucoasa prin care se realizeaza incalzirea aerului si epurarea lui de particule straine) si etajul faringian (care este calea de intersectie a traiectului digestiv cu cel respirator).

4. Spatiul mort - ce este si ce capacitate are.

Spatiul mort reprezinta fractiunea ventilatiei pulmonare care nu participa la schimburile gazoase cu sangele din capilarele pulmonare. Valorile normale ale spatiului mort sunt cuprinse intre 130-180 ml. 

5. Spatiul mort - anatomie si fiziologie.

Spatiul mort este format din spatial mort anatomic si spatial mort fiziologic. Spatiul mort anatomic reprezinta aerul prezent in caile respiratorii. Spatial mort fiziologic este aerul prezent in alveolele ventilate dar neperfuzate, acesta crescand foarte mult in conditii patologice. Acesta, in mod normal, este practic inexistent.

6. Muschii ce intervin in respiratia normala.

Respiratia normala (de repaus) este formata din inspire si expir.Muschii ce intervin in inspirul de repaus sunt diafragmul si intercostalii externi. Expirul este un fenomen pasiv ce se realizeaza fara contractie musculara.

7. Muschii inspiratori accesori.

Muschii inspiratori accesori sunt muschii care intervin in procesul de inspiratie fortata pe langa muschii inspiratori de repaos (diafragm, intercostali externi). Muschii inspiratori accesori sunt: scaleni, sternocleidomastoidieni, pectorali, dintatii, trapez, muschii aripioarelor nazale, muschii valului palatin, muschii limbii.

8. Muschii expiratori.

Muschii expiratori sunt muschii care participa la procesul de expiratie fortata. Acestia sunt: muschii intercostali interni si abdominali

9. Definitia si valorile normale ale VT.

VT (=tidel volume) -volumul curent este cantitatea de gaz mibilizata in cursul unei respiratii de repaus.

VT=500-800 ml; (12% din CV)

10. Definitia si valorile normale in % ale VIR.

VIR- volumul inspirator de rezerva este volumul de aer inspirat printr-o inspiratie fortata efectuata la sfarsitul unei inspiratii de repaus.

VIR=1800-2600 ml (55% din CV)

11. Definitia si valorile normale in % ale VER.

VER- volumul expirator de rezerva reprezinta cantitatea de aer care poate fii expirata printr-o expiratie fortata efectuata la sfarsitul unei expiratii de repaus.

VER= 800-1500 ml; (22-25% din CV)

12. Definitie, din ce se compune si valori normale in % ale CV.

CV- capacitatea vitala este egala cu suma dintre VIR, VT si VER si reprezinta cantitatea de aer expirata fortat dupa o inspiratie fortata.

CV=VT+VIR+VER; CV=3500-5000 ml

13. Definitie si valori normale ale ventilatiei de repaos.

Ventilatia de repaus sau volumul respirator pe minut este cantitatea de aer deplasata in arborele respirator in conditii de repaus in fiecare minut si este egal cu produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie corelat cu BTPS. Are valori normale de 6-8l/min.

14. Definitia si valorile VR (volumul rezidual).

VR- volumul rezidual este volumul de aer care ramane in plamani la sfarsitul unei expiratii fortate.

VR=1200-1500 ml.

15. Definitia si valorile normale ale ventilatiei maxime (debitul respirator maxim).

Ventilatia maxima- Vmax - este cantitatea maxim de aer ventilata intr-un minut, in conditii de efort.

V_max=120-150 l/min.

16. Tipuri de rezistente manifestate in mecanica ventilatorie

Rezistentele manifestate in timpul expiratiei sunt forte ce se opun fortelor deformatoare date de contractiile muschilor inspiratori:

-rezistenta elastica, data de reteaua de fibre de elastina, colagen si reticulina existente in structura toraco pulmonara

-rezistenta vascoasa are doua componente: tisulara (20%) si gazoasa (80%) si depinde de viteza cu care variaza volumul toraco-pulmonar.

-rezistenta inertiala are doua componente: tisulara si gazoasa. Se manifesta la schimburile rapide ale directiei de deplasare a coloanei de aer.

17. Valoarea presiunii intratoracice in inspir.

Aerul circula de la presiune mai mare la presiune mai mica. In inspir presiunea intratoracica este mai mica cu 2-3 mmHg decat presiunea atmosferica adica 757-758 mmHg .

18. Valoarea presiunii intratoracice in expir.

In expir pentru ca aerul sa fie expulzat din plamani in mediu este necesar ca presiunea intratoracica sa fie mai mare cu 3-4 mmHg. Astfel in expir presiunea intratoracica este 763-764 mmHg.

19. Definitia si valorile normale ale VEMS si ale indicelui Tiffneau

VEMS- Volumul expirator maxim pe secunda- (sau FEV1) este volumul de aer expirat maxim in prima secunda a unui expir fortat efectuat dupa un inspir fortat. VEMS=2800-4000ml/s.

Indicele_Tiffneau-indicele de permeabilitate braonsica-raportul dintre VEMS si CV.

Indicele_Tiffneau=VEMS/CV *100 >=70%

20. Ce este surfactantul pulmonar?

Surfactantul pulmonar este o substanta lipoproteica,  cea mai mare parte fiind reprezentata de dipalmitoil fosfatdilcolina (DPPC). Este secretat de pneumocitele de tip II, are compozitie complexa (lipide, proteine, carbohidrati) care impiedica alveolele pulmonare sa se turteasca, prin scaderea tensiunii de suprafata. Este absent in plamanii imaturi ai nou nascutilor, in atelectazie si sindromul de detresa respiratorie.

21. Citati efectele prezentei surfactantului pulmonar.

Deoarece surfactantul pulmonar are o componenta hidrofila in contact cu faza lichidiana si o componenta hidrofoba in contact cu faza gazoasa, surfactantul pulmonar are proprietati tensio active:

-scade tensiunea superficiala in raport cu volumul alveolar, de la 70 dyne/cm² la 25 dyne/cm²

-face ca alveolele pulmonare sa nu se colabeze in expir si deasemenea este limitata distensia alveolara in expir; daca nu ar exista surfactant, scazand raza ar creste tensiunea si astfel alveola s-ar colaba

-realizeaza pastrarea in stare de functionare a alveolelor cu dimensiuni diferite

22. Definitia si valorile normale ale consumului de O₂ pe minut.

Consumul de O₂ pe minut reprezinta cantitatea de oxigen retinuta in organism intr-un minut in conditii de repaus.

Are un volum de 200-250 ml/min.

23. Presiunile partiale si concentratiile O₂ si CO₂ in aerul atmosferic

pO₂ = 158,25 mmHg 21,3%

pCO₂ = 0,3 mmHg 0,03-0,04%

24. Presiunile partiale si cantitatile (volume) de O2 si CO2 in sangele venos.

pO ₂= 37-40 mmHg

pCO₂ = 44-47 mmHg

Volum O₂ liber = 0,13 ml%

Volum O₂ combinat = 14,4-15 ml%

Volum CO₂ liber = 2,7-3 ml%

Volum CO₂ combinat = 49,3-50 ml%

25. Presiunile partiale si cantitatile (volume) de O₂ si CO₂ in sangele arterial.

pO₂ = 100 mmHg

pCO₂ = 40 mmHg

Volum O₂ liber = 0,3 ml%

Volum O₂ combinatr = 19,4 ml%

Volum CO₂ liber = 2,4-2,6 ml%

Volum CO₂ combinat = 42,6-46,4 ml%

26. Presiunile partiale ale tuturor gazelor si vaporilor de apa din aerul alveolar.

pO₂ = 100 mmHg

pCO₂ = 40 mmHg

pN₂ = 573 mmHg

pH₂O = 47 mmHg

27. Principiul general al schimbului de gaze la alveole si capilare.

Schimbul de gaze la nivelul alveolelor si capilarelor pulmonare se realizeaza pe baza diferentei de presiune de-o parte si de alta a membranei alveolo-capilare. Conform legilor de difuziune a gazelor, O₂ va trece prin membrana alveolara dinspre aerul alveolar spre sange

28. Cantitatea de O₂ dizolvata in plasma, in artere si in vene.

Volum O₂ dizolvat in plasma: 0,3 ml%

Volum O₂ dizolvat in sangele arterial: 0,3 ml%

Volum O₂ dizolvat in sangele venos: 0,13ml%

29. Saturarea in procente a hemoglobinei sangelui arterial si a sangelui venos.

Hb in sangele arterial: 95-97%

Hb in sangele venos: 75%

30. Forme de transport ale O₂ in sange si in ce cantitati (volume).

O₂ e transportat in sange:

sub forma libera, dizolvat in plasma 1-3%; in sange arterial: 0,3%O₂, in sange venos: 0,13%O₂

sub forma de combinatii cu Hb-oxihemoglobina 97-99%; in sangele arterial 19,4 ml% O₂, in sangele venos 14,4-15 ml% O₂

31. Forme de transport ale CO2 in sange si in ce cantitati (volume).

CO₂ este transportat in sange sub mai multe forme.

- in stare libera 5-8%: in sangele arterial 2,4-2,6 ml%CO₂; in sangele venos 2,7-3 ml%CO₂

- sub forma de combinatii; in sangele arterial 42,6-46,4 ml%CO₂, in sangele venos 49,3-50 ml%CO₂, din care bicarbonati 80% (70% NaHCO₃ in plasma, 10% KHCO₃ intracelular), carb(amin)hemoglobina 10-30%, H₂CO₃ 2-3%

In sangele arterial cantitatea totala de CO₂ variaza intre 45-48 ml% iar in sangele venos variaza intre 50-55ml%. Sub forma dizolvata, in sangele arterial 2,4-2,6ml% iar in sangele venos 2,7-3 ml%

32. Localizarea centrilor respiratori motori

Centrii respiratori motori sunt formati din centrul inspirator si centrul expirator. Aria inspiratorie se gaseste la nivel bulbar, portiunea dorsala, in apropierea nucleului tractului solitar. Aria expiratorie este situata tot la nivel bulbar in portiunea ventrala.

33. Localizarea centrilor respiratori coordonatori

Centrii respiratori coordonatori sunt formati din centrul pneumotaxic si centrul apneustic.Centrul pneumotaxic este situate in portiunea anterioara a puntii. Centrul apneustic este situat in portiunea inferioara a puntii (prezenta lui nu este unanim acceptata; este mai slab conturat).

34. Presiunea in cavitatea pleurala in timpul ciclului respirator.

-in inspirul de repaus: 10 cmH₂O=7,5 mmHg=1Kpa

-in expirul de repaus: 5 cmH₂O=3,75 mmHg=0,5Kpa

-in inspirul fortat, presiunea poate ajunge la -30- -100 cmH₂O, iar in expirul fortat cu glota inchisa (manevra Valsalva), valoarea devine pozitiva, putand ajunge la 200 cmH₂O.

35. Frecventa respiratorie normala.

Frecventa respiratorie normala (numarul de respiratii efectuate de o persoana in decurs de un minut fara a depune efort): la barbat 16 respiratii/minut, la femeie de 18 respiratii/minut; la adult 12-18 respiratii/min la nou-nascut,sugar: 30-40 respiratii/minut.

UMF Craiova

Disciplina : Fiziologie

Conferentiar : Mariana Iancau

Fiziologia aparatului digestiv

1. Ce este fiziologia? Definitie.

Fiziologia=ramura a biologiei ce se ocupa cu studiul mecanismelor de functionare a organismelor vii, cu legile de desfasurare a acestora; in mod particular fiziologia umana studiaza mecanismele de functionare a corpului uman, legile care guverneaza aceste mecanisme, interactiunile ce se stabilesc intre aceste legi precum si influentele pe care le primesc din exterior.

2. Definitia materiei vii.

Materia vie este materia superior organizata al carei substrat principal este reprezentat de proteine (cu capacitate de autoreinnoire continua a acestora). Caracteristica principala a materiei vii este raspunsul  rapid la manifestarile mediului. Materia vie spre deosebire de cea nevie reactioneaza mai puternic la modificarile mediului si are o gama larga de raspunsuri.

3. Exemple de substante organice ternare si cuaternare.

Substantele organice: lipidele, glucidele, proteinele si metaboliti ai acestor substante.

Substantele organice ternare (=substante de natura vie care au in componenta 3 elemente diferite,de cele mai multe ori elementele care formeaza aceste structuri fiiind C,H,O): lipide simple,acilgliceroli,acizi grasi saturati si nesaturati,monozafaridele: glucoza, fructoza, galactoza.

Substantele organice cuaternare(=substante de natura vie care au in componenta 4 elemente diferite): aminoacizii, proteine, vitamine,hormoni, acid uric.

4. Exemple de substante anorganice.

Substantele anorganice din organismul uman sunt reprezentate de apa - 60% si saruri minerale - 5% (sulfati, fosfati, cloruri, bicarbonati)

5. Ce este pH-ul - definitie: care este alcalin si care este acid?

PH-ul (pH=-lg[H+]) este o valoare teoretica ce reprezinta gradul de aciditate sau de alcalinitate a unei solutii. Valorile pH-ului se inscriu intr-o scara de la 0 la 14. Ph<7 ph acid; Ph=7 ph neutru; Ph>7 ph alcalin

6. Care sunt rolurile calciului in organism?.

Ca²⁺ (1,5-1,9 % din organismul uman, 9-11mg % in plasma)

-este component esential al scheletului si al dintilor (99% Ca)

-participa la coagularea sangelui si a laptelui

-intervine in excitabilitate neuromusculara

-intervine in cuplarea excitaiei cu contractia

-intervine in desfasurarea contractiei propriu zise

-are rol de mesager secund intracelular

-stabilizeaza membranele celulare si lizozomiale

-activeaza enzime

7. Citati rolurile fierului in organism.

Fe (4,6g in organismul uman, dintre care 3g in Hb):

-transportor de electroni si oxigen

-intra in structura mioglobinei, Hb, citocromilor

-intervine in formarea eritrocitelor la nivelul maduvei hematogene

-intervine in integritatea unghiilor, parului si epiteliilor

-elibereaza energie in lantul respirator prin citocromi

8. Citati rolurile cuprului in organism.

Cu (in toate tesuturile, 100-150 mg)

-se afla in toate tesuturile

-rol in integritatea peretelui arterial prin lizimoxidaza

-rol in hematopoieza prin ceruloplasmina, in diverse sinteze si procese metabolice

-rol in formarea melaninei prin tirozinaza

-rol in mielinizare prin citocromoxidaza

-rol in protectie antiinfectioasa,antiinflamatorie, anticanceroasa

-rol in respiratie la unele specii inferioare

9. Rolurile zincului in organism.

Zn (1,4-3 g).

- rol in metabolismul intermediar prin multitudinea de enzime in alcatuirea carora intra

-intervine in echilibrul acidobazic prin anhidraza carbonica

- stimuleaza metabolismul celular

-stimuleaza dezvoltatea oaselor,a organelor.

-rol in sinteza si efectele insulinei

-rol in sinteza hormonilor sexuali

-rol in secretia gastrica

-rol in senzatia gustativa; intra in componenta gustinei (proteina importanta in functia gustativa)

-farmacologic, intervine in cicatrizarea plagilor prin actiunea sa asupra metabolismului colagenului

10. Citati rolurile sulfului in organism.

S (0,16% din organismul uman):

-este un element esential pentru buna functionare a organismului

-conditioneaza formare aminoacizilor cu sulf (tioaminoacizi: metionina, cisteina, cistidina)

-confera rigiditate polimerilor organici prin puntile disulfurice (-S-S-)

-asigura datorita puntilor disulfurice si a gruparii tio (-SH) structura tertiala a proteinelor

-intra in structura acidului mucoitinsulfuric, condroitinsulfuric, acetil CoA

-intra in structura unor proteine: fibrinogen, imunoglobuline

-intra in structura unor hormoni: ADH, ocitocina, insulina

-intra in structura tiaminei;

-intra in structura unor vitamine: B1

-participa la detoxifierea hepatica prin sulfoconjugare

11. Cum se numeste proteina transportatoare de fier?

Transportul fierlui se face sub forma transferinei care leaga doi atomi de fier. Transferina este alcatuita din siderofilina, o globulina care satureaza fierul cu 30-60 % din intreaga cantitate de siderofilina plasmatica.

12. Cum se numeste proteina transportatoare de cupru?

Cuprul este transportat prin sange sub forma complexelor cupro-proteice: 90-93% legat de ceruloplasmina (glicometaloproteina, alfa-globulina), 7-10% legat labil de albumine si aminoacizi.

13. Consecinte ale carentei de fier in organism.

In carente de Fe se produc anemii hipocrome, feriprive, microcitare. Se manifesta prin deficiente in cresterea unghiilor, glosite (inflamatii ale limbii), fisuri la nivelul comisurilor bucale, ingrosarea mucoasei esofagiene, tulburari ce dispar la adminstrarea de fier.

14. Enumerati macroelemente, procent din materia vie.

Macroelementele (99.9 %) din organism

O₂-62,32% ; C-21,15% ; H₂-9,86% ; N-3,20% ; Ca²⁺-1,90% ; P-0,95% ; K-0,23%; S-0,16% ; Na-0,08% ; Cl-0,08% ; Mg-0,07%

15. Enumerati microelemente, procent din materia vie.

Microelementele (0,1%) din organism

Fe-0,005%, Zn-0,002%, Cu-0,004%,Mn-0,00005%,Co, Mb, fluor, selenium, iod, crom, mangan, vanadiu, nichel, siliciu

16. Clasificare organismelor dupa latura metabolica predominanta.

-vegetale (autotrofe- care se hranesc singure)- au ca latura metabolica predominanta anabolismul;sunt fixatoare de azot; se clasifica in prototrofe (simbiotice si libere: aerobe si anaerobe) si autotrofe propriu-zise (fotosintetice si chimosintetice)

-animale (heterotrofe-care se hranesc pe seama altor organisme)-au ca latura metabolica predominanta catabolismul; sunt reprezentate de animale.

17. Ce este spasmofilia?

Spasmofilia = (hiperexcitabilitate neuro-musculara) este o boala care se datoreaza scaderii concentratiei Ca²⁺ sub 9 mg%; se manifesta prin contractia muschilor fetei, contractii precedate de parestezii. Aceste contractii au o dezvoltare centripeta, putandu-se ajunge la spasm laringian. Poate sa emita o criza de epilepsie idiopatica. Aceste semne pot fi completate cu tulburari neuropshice, iritabilitate crescuta, anexietate, tendinta de depresie.

18. Sideremia normala.

Barbati = 80-150 g%

Femei = 70-130 g%.

19. Ce este un hormon digestiv? Exemple.

Hormonii digestivi sunt substante in marea majoritate proteice, eliberate la nivelul mucoasei digestive, la contactul ei cu diferiti produsi de digestie; hormonii eliberati de mucoasa trec in circulatia sangvina si ajung la glandele digestive, carora le stimuleaza activitatea (gastrina,secretina) sau o inhiba (enterogastron,somatostatin).

20. Definitia digestiei.

Digestia reprezinta ansamblul proceselor mecanice, fizice si chimice prin care are loc ingerarea, prelucrarea alimentelor complexe, formandu-se produsi simpli, usor absorbabili care sunt transportati si utilizati la nivel cellular in scop plastic sau energetic, functional.

21. Ce substante organice predomina in urmatoarele elemente: carne, ulei, paine, branza, unt, zahar?

-carne: proteinele; carnea de porc: o cantitate mai mare de grasimi.

-uleiul: lipide.

-painea: amidon/glucide.

-branza: lipidele.

-untul: grasimi, lipide

-zahar: glucide.

22. Valori normale ale: Na⁺, K⁺, Ca²⁺, Mg²⁺ in plasma.

Na⁺: 140-144 mEg/l (mmoli/l); 300-350 mg%

K⁺: 4-5 mEg/l (mmoli/l); 16-20 mg%

Ca²⁺: 4-5mEg/l; 2,25-2,75mmoli/l; 9-11 mg %

Mg²⁺: 1,5-2 mEg/l; 0,7-1,2 mmoli/l; 2-3 mg%

23. Valori normale ale Cl^-, HCO^3-, sulfati, fosfati, anioni proteici.

Cl^-: 102-104 mEg/l (mmoli/l); 340-370 mg%

HCO^3-: 25-27 mEq/l

SO₄ - Sulfati: 1 mEq/l

PO₄ - Fosfati: 1,6 mEg/l

Anionii proteici: 16 mEg/l

Acizi organici: 3-4mEq/l

24. Valori normale ale catonilor si anionilor din plasma.

Cationi:

Na⁺: 140-144 mEg/l (mmoli/l); 300-330 mg%

K⁺: 4-5 mEg/l (mmoli/l); 16-20 mg%

Ca²⁺: 4-5mEg/l; 2,25-2,75mmoli/l; 9-11 mg %

Mg²⁺: 1,5-2 mEg/l; 0,7-1,2 mmoli/l; 2-3 mg%

Anioni:

Cl^-: 102-104 mEg/l (mmoli/l); 340-370 mg%

HCO^3-: 25-27 mEq/l

SO₄ - Sulfati: 1 mEq/l

PO₄ - Fosfati: 1,6 mEg/l

Anionii proteici: 16 mEg/l

Acizi organici: 3-4 mEq/l

25. Clasificarea enzimelor dupa substratul asupra caruia actioneaza.

- Proteolitice (pepsina, tripsina,chimotripsina etc.)

- Lipolitice (lipaze)

- Glicolitice (amilaza, dizaharide)

26. Glandele salivare mari, calalele lor si tipul de secretie.

Glanda parotida: secretie seroasa (25% din secretia salivara de repaus); se varsa in dreptul molarului II superior prin ductul parotidian (canalul Stenon).

Glanda submaxilara: secretie sero-mucoasa (70% din secretia salivara de repaus); se varsa de o parte si de alta a fernului lingual prin canalul Warthon (regiunea sublinguala).

Glanda sublinguala: secretie mucoasa (4% din secretia salivara de repaus), isi varsa produsul fie prin mai multe canale numite canale Rivinius, fie prin un singur canal, canalul Bartholin.

27. Centrii nervosi salivatori.

Centrii salivatori sunt situati in trunchiul cerebral:

- centrii nervosi salivatori superiori (in punte pt glandele submaxilare si sublinguale - n. VII)

- centrii nervosi salivatori inferiori (in bulb pentru glanda parotida - n. IX).

- inervatie simpatica: coarnele laterale ale maduvei spinarii, segamentele T1-T2

28. Parasimpaticul - intermediar chimic.

- ACETILCOLINA

29. Efectele stimularii parasimpatice asupra glandelor salivare.

- vasodilatatie

- secretie salivara abundenta, cu multi electroliti.

30. Simpaticul - intermediar chimic.

- NORADRENALINA (95%) actioneaza pe receptorii alfa si

- ADRENALINA (5%) actioneaza pe receptorii

31. Efectele stimularii simpatice asupra glandelor salivare.

Stimularea alfa-receptorilor determina o secretie vascoasa, bogata in mucus, K⁺, are loc si contractia celulelor mioepiteliale; la nivel vascular, ei determina vasoconstrictie.

Receptorii -adrenergici stimuleaza sinteza si eliberarea amilazei, efecte mediate de AMP_c; la nivel vascular, determina vasodilatatie.

32. Fazele salivatiei - enumerare.

Faza cefalica-mecanism nervos

Faza bucala-mecanism nervos

Faza gastro-intestinala-mecanism nervos si umoral

33. pH-ul salivei: cantitatea de saliva secretata in 24 ore.

Cantitatea de saliva secretata la om in decursul a 24 ore:1-1,5 l; .

pH=6,35-6,85; pt glanda parotida: 5,6

34. Enzime din saliva cu rol digestiv.

Enzime: - Ptialina (alfa-amilaza) care scindeaza amidonul fiert sau copt

Lipaza care se gaseste in saliva nou-nascutilor si care descompune tributrina din lapte

lizozim, enzima cu rol bactericid ce distruge capsula glicozidica a microbilor.

Kalikreina, enzima proteolitica, implicata in formarea de plasmarkinine locale.

35. Amilaza salivara - asupra cui actioneaza si ce rezulta?

Alfa-amilaza salivara ( ptialina) (0-300 mg/100 cm3 saliva) hidrolizeaza legaturile 1-4 glicozidice ale poliglucosanilor (amidon, amilopectina, glicogen, dextrina). Desfacerea are loc pana la maltoza, cu produsi intermediari-dextrinele. Conditii optime: temperatura in jur de 37-38 sC, pH 6,9 (6,6-7,2), sa existe electroliti in solutie, sa existe halogeni in ordinea importantei fiind Cl, Br, I, ionii de Ca care o activeaza.

36. Cresterea secretiei salivare - cum se numeste?

PTIALISM (hipersalivatie de intensitate medie) sau SIALOREE (saliva se scurge din gura).

37. Cum se numeste scaderea secretiei salivare?

- HIPOSECRETIE SALIVARA : reducerea cantitatii de saliva

- APTIALISM, ACHILIE BUCALA, ASILIE : sistarea completa a secretiei salivare 

- XEROSTAMIA : gura uscata.

38. Partile stomacului - enumerare

- portiune superioara, verticala: fornixul (fundul stomacului) si corpul stomacului -> stomac acid

- portiune inferioara, orizontala: antrul (vestibulul piloric), regiunea cardiala  -> stomac alcalin

39. Cu ce se recolteaza sucul gastric in clinica?

- prin metoda tubajului gastric (tubaj unic sau tubaj fractionat), cu ajutorul sondelor sterilizate: Fauchet (semi-rigida), Kussmaul, Einhorn, Birkov-Kurtin (sonda dubla).

40. Substantele secretagoge utilizare in tubajul gastric si prin ce mecanisme acctioneaza?

- pe sonda se administreaza: pranzuri de proba, alcool, cofeina

- injectabil se administreaza: insulina (mecanism nervos), histamina si gastrina (mecanism umoral)

41. pH-ul sucului gastric.

- pH puternic acid de 1,5-2,5 dat in special de HCl

42. Valorile normale ale aciduilui clorhidric din sucul gastric.

- Aciditate spontana de repaus: 10-40 UCJ (mEq/l), 0,3-0,7 g HCl

- Aciditate totala: 40-60 UCJ (mEq/l), 2-3 g HCl

HCl total=HCl liber + HCl legat

HCl total: 40-60 UCJ, 3-6g/100cm³ , 0,16 N, 80-136-164 mEq/l

HCl liber: - 2/3 din aciditatea totala, adica 20-40 UCJ, 0,7-1,5g

43. Enzimele din sucul gastric - enumerare

-proteolitice: pepsina, labfermentul (renina gastrica),gelatinaza

-lipolitice: lipaza gastrica

44. Pepsina - unde este, unde se gaseste, asupra cui actioneaza si ce rezulta?

Pepsina e o endopeptidaza din sucul gastric ce actioneaza la nivelul legaturilor aminice ale aminoacizilor aromatici. Ea actioneaza asupra acid-albuminelor, transformandu-le in albumoze primare, secundare si peptone

45. Sub ce forma se secreta pepsina si cum se activeaza?

Pepsina este o holoenzima secretata in organismul uman, de mucoasa gastrica sub forma inactiva de pepsinogen care e activatt sub actiunea HCl si apoi autocatalitic.

46. Labfermentul - unde se gaseste, asupra cui si cum actioneaza?

Labfermentul=enzima gastrica secretata de celulele principale ale glandelor gastrice, transforma caseinogenul solubil in prezenta Ca²⁺, in cazeina insolubila, la pH optim 4,5-5,5. Se gaseste in cantitate mare la sugar, el producand coagularea laptelui in 2 faze:

F1 (fermentativa): cazeina (cazeinogen) + labferment paracazeina

F2 (fizico-chimica): paracazeina + Ca²⁺ paracazeinat de calciu

47. Fazele secretiei gastrice - enumerare.

- faza cefalica (nervos)

- faza gastrica (umoral)

- faza intestinala (umoral)

48. Mecanismul nervos de secretie al sucului gastric; prin cine este reprezentat?

- reflexe neconditionate: cand alimentele patrund in gura si sunt stimulati receptorii gustativi. Informatia se transmite prin n. VII, IX, si X, ajung apoi la centrul gastrosecretor, de unde prin fibre vagale motorii, stimulii ajung la glandele gastrice, stimuland secretia acida si a compusilor organici.

-reflexe conditionate: la vederea unor alimente apetisante, mirosuri. Stimulii ajung pe cai specifice la scoarta, apoi la hipotalamus de unde stimulii ajung la centrul gastrosecretor bulbar, stimuland secretia.

49. Mecanismul umoral de secretie al sucului gastric - prin cine se realizeaza?

- Gastrina

- Histamina

- Acetilcolina

50. Ce mecanism de secretie predomina in faza cefalica a secretiei de suc gastric?

- mecanismul nervos reprezentat de nervul X - VAG

51. Ce mecanism de secretie predomina in faza gastrica a secretiei de suc gastric?

- mecanism umoral, gastrina si histamina

52. Ce mecanism de secretie predomina in faza intestinala a secretiei de suc gastric?

- mecanism umoral, reprezentat de gastrina, secretina, enterogastron,enteroxintina

53. Ce este enterogastronul si ce actiune are?

Enterogastronul este un hormon produs in intestinul subtire (duoden) care inhiba secretia (pt 3h) si motilitatea gastrica (pt 1h). Este eliberat cand mucoasa intra in contact cu produsi de digestie lipidica sau cu solutii hipertone.

54. Gastrina - ce este, loc de secretie, actiune.

Gastrina este un hormon digestiv, produs de celulele G din antru si duoden, in cantitati mici, in regiunea cardiala si de pancreasul endocrin. Actiuni:

- stimuleaza secretia HCl, pepsina, factor intrinsec Castel

- creste fluxul sangvin la nivelul mucoasei gastrice->efect trofic

- stimuleaza secretia pancreatica, biliara, intestinala

- stimuleaza motilitatea vezicii biliare, gastrointestinala

- inhiba tonusul sfincterelor digestive: Oddi, ileo-cecal, piloric

- scade reabsorbtia de apa, electroliti la nivel intestinal

55. Cum se numeste cresterea activitatii din sucul gastric?

Hiperaciditate/hiperclorhidrie

56. Cum se numeste scaderea aciditatii din sucul gastric?

- hipoaciditate/hipoclorhidrie

- anaciditate/anaclorhidrie

- achilie gastrica

57. Ce este achilia?

Achilia reprezinta absenta sau diminuarea secretiilor digestive. Termenul este aplicat frecvent stomacului nesecretor (achilie gastrica) a carui mucoasa este atrofiata.

58. Ce sucuri participa la digestia intestinala?

- Suc pancreatic

- Suc intestinal (lichid secretat de epiteliul intestinal + enzime eliberate de celulele oxifoliate)

- Bila (nu este suc digestiv, dar participa la digestia intestinala)

59. Canalul excretor al pancreasului exocrin.

- canal principal: Wirsung - strabate pancreasul de la coada la cap si de deschide impreuna cu canalul coledoc in ampula hepato-pancreatica (Venter)

- canal accesor: Santorini - ia nastere din ductul principal la nivelul capului pancreasului si se deschide in duodenul II, la nivelul papilei mici.

60. Enumerarea enzimelor glicolitice din sucul pancreatic.

- amilaza

- litostatina

- colipaza

61. Amilazemia si amilazuria.

Amilazemia=cantitatea de amilaza ce se gaseste in serul sangvin. Valori: 230-270 U.R. (metoda Richterich (reactia colorimetrica cu iodul)), 220U/l in ser (metode cu substraturi sintetice).

Amilazuria=cantitatea de amilaza ce se gaseste in urina finala. Valori: pana la 5500 U.R (metoda Richterich), 1170 U/l in urina (metode cu substraturi sintetice).

62. pH-ul sucului pancreatic.

- pH 7,5-8, este lichidul cel mai alcalin din organism, datorita bicarbonatului de sodiu foarte abundent.

63. Enumerarea enzimelor lipolitice din sucul pancreatic.

- lipaza pancreatica, colesterolesteraza (colesterolaza), fosfolipaza, carboxilesteraza

64. Enumerarea enzimelor proteolitice din sucul pancreatic.

- tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza, elastina, proteaza E, colagenaza

65. Tripsina - ce este, unde se gaseste, asupra cui actioneaza si ce rezulta?

Tripsina este o endopeptida ce scindeaza atat moleculele proteice mari, cat si peptidele simple. Secretata sub forma inactiva de tripsinogen, este activata de catre enterochinaza sau de tripsina anterior formata (autocataliza Actioneaza asupra proteinelor pe care le desface pana la di- tri- peptide si aminoacizi

66. Lipaza pancreatica - asupra cui actioneaza si ce rezulta.

- actioneaza asupra grasimilor neutre emulsionate de sarurile biliare, pe care le desface in acizi grasi si glicerol

67. Mecanismul nervos de reglare a secretiei de suc pancreatic - caracterele secretiei.

- se realizeaza cu participarea n. vag

- secretie ebolica: cantitate redusa, bogata in enzime

68. Mecanismul umoral de reglare a secretiei de suc pancreatic, prin ce se realizeaza?

- secretina- secretie hidrolactica  -> faza intestinala

- colecistokinina-pancreozimina secretie ebolica -> faza intestinala

- gastrina - secretie ebolica  -> faza gastrica

69. Secretina - ce este si ce actiune principala are asupra secretiei de suc pancreatic?

Secretina este polipeptid liniar format din 27 aminoacizi eliberat la nivelul celulelor S din mucoasa duodenala sub influenta continutului gastric acid. Secretina stimuleaza secretia de pepsina si inhiba formarea de HCl si motilitatea gastrica

70. Colecistokinina-pancreozimina - ce este si ce actiune principala are asupra secretiei de suc pancreatic?

Colecistokinina-pancreozimina (CCK-PZ) are efecte principale asupra volumului secretor (secretia ecbolica). Eliberarea de CCK-PZ este stimulata de catre aminoacizi, albumoze, peptone si acizi grasi in vederea eliberarii de fermenti pancreatici necesari desavarsirii digestiei proteice intestinale. Producerea acestui hormon este mai putin dependenta de pH. Secretina si CCK-PZ se potenteaza reciproc favorizand in felul acesta atata secretia hidrolitica cat si cea ecbolica.

71. Unde se secreta secretina si in ce conditii?

Secretina este hormon secretat de celulele S din mucoasa duodenala sub influenta continutului gastric acid, la ph<4,5. Are rol stimulant asupra secretiei alcaline pancreatice si asupra secretiei biliare de catre ficat.

72. Ce sunt substantele coleretice?

Substantele coleretice sunt substante care stimuleaza secretia bilei la nivelul hepatocitelor; ex: saruri biliare, grasimi, carnea, gastrina, glucagon, secretina

73. Ce sunt substantele colagoge?

Substantele colagoge sunt substante care stimuleaza contractia musculaturii netede a vezicii biliare, favorizand eliminarea bilei in duoden; ex: colecistokinina-pancreozimina, galbenus de ou, smantana, frisca, maioneza.

74. Unde se secreta colecistokinina si in ce conditii?

- in duoden, la contactul acestuia cu lipide, salutii hipertone

75. Caile biliare extrahepatice

Caile biliare extrahepatice cuprind un canal principal si un aparat diverticular (vezica biliara+canalul cistic).

- Canalul hepatic comun se formeaza din unirea la nivelul hilului a celor doua canale hepatice, stang si drept..

- Canalul coledoc tine de la locul unde, in canalul hepatic comun, se deschide canalul cistic si pana la papila mare de la nivelul duodenului II.. Se deschide impreuna cu canalul principal al pancreasului in ampula hepato-pancreatica (Venter), care predomina in duodenul II sub forma papilei mari. La nivelul ampulei hepato-pancreatice se afla sfincterul Oddi.

- Canalul cistic leaga calea biliara principala cu vezica biliara. Vezica biliara (colecistul) este un rezervor in care se depoziteaza bila in perioadele intrdigestive si se concentraza prin absorbtia de apa si secretia de mucina de catre epiteliul vezicii biliare. Are un volum de 50-60 cm3.

76. Compozitia sucului biliar. Enumerarea componentelor principale.

Sucul biliar contine:

Acizi biliari:

a. primari (sintetizati in hepatocite din colesterol si conjugate cu taurina si glicina, rezultand sarurile biliare secretate active in canaliculele biliare);

b. secundari (se formeaza din cei primari sub actiunea bacteriilor intestinale)

Pigmenti biliari: bilirubina si biliverdina sunt metaboliti ai Hb ce sunt conjugati in hepatocite si excretati biliar, conferind bilei culoarea sa galbena

Fosfolipidele intra in alcatuirea miceliilor

Colesterol

Electroliti

77. pH-ul bilei hepatice si al bilei veziculare.

- Bila veziculara B pH=5,6-7

- Bila hepatica C pH=7,8-8,6

78. Acizii biliari- enumerare.

- primari: acidul colic, acidul chenodeoxicolic

- secundari: acidul deoxicolic, acidul litocolic

79. Sarurile biliare - care sunt?

Sarurile biliare sunt glicocolatul si taurocolatul de Na si K. Sinteza lor se efectueaza in ficat, plecand de la acidul colic, dezoxicolic, litocolic si chenodezoxicolic. Acizii amintiti, indeosebi acidul colic, se combina cu doi acizi aminati, glicocolul sau taurina, formandu-se acizii glicocolic sau taurocolic. Sarurile biliare rezulta din combinarea acizilor biliari cu Na+ sau K+

80. Principalele roluri ale sarurilor biliare in digestie.

- scad tensiunea superficiala a particulelor mari de grasime

- favorizeaza fractionarea in particule fine, in vederea emulsionarii lipidelor

- intervin in activitatea lipazelor si in absorbtia acizilor grasi si a monogliceridelor din tractul intestinal, favorizand-o prin schimbarea sarcinii electrice a acestora.

- solubilizarea colesterolului in bila prin formarea miceliilor

- in prezenta lor se absorb vitaminele liposolubile A, D, E, K

- efect coleretic

- rol laxativ

-rol antipudric

81. Pigmentii biliari - care sunt?

Pigmentii biliari sunt bilirubina directa si indirecta si biliverdina.  Sunt metaboliti ai hemoglobinei ce sunt conjugate in hepatocite si excretati biliar, conferind bilei culoarea sa galbena.

82. Valori normale ale bilirubinei indirecte, directe si totale in sange.

BI: 0,2-0,8 mg/100ml

BD: 0,1-0,2 mg/100ml

BT: 0,4-1 mg/100ml

83. Bilirubina indirecta din ce provine?

- din biliverdina prin reducere.

84. Bilirubina directa unde se sintetizeaza?

- in sistemul macrofagic - splina, ficat, maduva.

85. pH-ul sucului intestinal.

- pH-ul sucului intestinal 7-8,3 fiind mai acid la nivelul primei portiuni a intestinului

86. Enzimele proteolitice din sucul intestinal - enumerare.

- peptidaze- carboxipeptidaze, aminopeptidaze

- di-,tri- peptide

- enterokinaza

-nucleaze

-prolastaze

87. Enzimele glicolitice din sucul intestinal - enumerare.

-amilaza intestinala

-dizaharide: maltoza, zaharoza, lactoza

88. Enzimele lipolitice din sucul intestinal - enumerare.

-lipaza intestinala

-lecitinaza

89. Flora bacteriana din colonul proximal - ce este si ce actiune are?

- flora aeroba (de fermentatie): Escherichia coli, bacilul lactic, bacilul butiric, Aerobacter aerogenes.

- actioneaza asupra resturilor glucidice nedigerate pana la acest nivel formandu-se acid lactic, acit butiric, acid acetic, acid succinic si gaze: dioxid de carbon, hidrogen, metan.

- in prezenta acestei flore, se sintetizeaza la acest nivel vitamine din grupele B si K, acid folic.

- la acest nivel, se mai pot degrada cantitati foarte reduse de celuloza.

90. Flora bacteriana din colonul distal - ce este si ce actiune are?

- flora anaeroba (de putrefactie)

- actioneaza asupra resturilor proteice, aminoacizi prin procese de decarboxilare (arginina -> ornitina (in final: putresceina), lizina -> cadaverina, fenilalanina -> feniletilamina, tirozina ->tiramina, histidina -> histamina, triptofan -> indoletilamina) si dezaminare (triptofan -> scatol si fenol, tirozina -> fenoli, indoli si acid benzoic). --- - acesti produsi de putrefactie sunt substante active toxice, majoritatea lor se elimina prin fecale.

91. Enumerati mecanismele pasive ale absorbtiei intestinale

Mecanismele pasive se realizeaza in sensul unor gradiente electrochimice osmotice presionale fara consum d energie si este nelimitat in timp. Este de 3 tipuri:

a) difuzia simpla

b) difuzia facilitata

c) filtrarea si osmoza

92. Absorbtia glucidelor - sub ce forma- mecanism.

- sub forma de monozaharide

- mecanism :

Activ, avand transport comun k Na

Pasiv: pentru manoze-fructoza,pentoze,riboza

93. Absorbtia lipidelor - sub ce forma- mecanism.

- sub forma de acizi grasi si glicerol

- prin mecanism activ in 3 etape:

Intraluminara: in lumenul intestinal cand se formeaza complexe colerinice

De penetratie: complexele patrund prin membrana celulei intestinale

Intracelulara: desfacerea acizilor grasi de sarurile biliare in acizi grasi <12C-sange si acizi grasi >12 C-trigliceride

94. Absorbtia proteinelor - sub ce forma- mecanism.

- sub forma de aminoacizi prin mecanisme active, dependente de Na

- la sugari: se poate realiza si sub forma de peptide, polipeptide, proteine; astfel se produce un transfer de anticorpi de la mama la fat, dar poate avea si efecte nefavorabile-hipersensibilizare proteica a sugarilor, fenomene alergice

- la adult: transport activ printr-un mecanism dependent de Na

95. Actiunea stimularii parasimpatice asupra motilitatii tractului digestiv si asupra sfincterelor digestive.

- creste activitatea gastrica ( secretia si motilitatea)

- relaxeaza cardia.

- contracta esofagul

- acetilcolina modifica metabolismul intestinal

- atropina stimuleaza motilitatea, relaxeaza sfincterele

96. Actiunea stimularii simpatice asupra motilitatii tractului digestiv si asupra sfincterelor digestive.

- inhiba motilitatea stomacala, motilitatea intestinului subtire

- contracta sfincterele (sficterele gastrointestinale au receptori alfa-adrenergici care prin stimulare determina contractia).

- inhiba si contracta sfincterele intestinului gros

97. Enumerati felurile de motilitate ale tractului digestiv.

- tonus

- peristaltism

- segmentare

- pendulare

- amestecare-propulsie si retropulsie

98. Centrii deglutitiei.

-in bulb

99. Centrii masticatiei.

- in punte.

100. Centrii nervosi ai defecatiei.

COARNELE LATERALE

- Parasimpatic: S2-S4

- Simpatic: L1-L3

101. Centrii nervosi ai senzatiei de foame.

-in hipotalamusul lateral

102. Centrii nervosi ai senzatiei de satietate.

- in hipotalamus intermediar

103. Cum se numeste foamea exagerata?

- bulimie

104. Cum se numeste lipsa poftei de mancare?

- Inapetenta, anorexie