GLAUCOMUL

GLAUCOMUL

Glaucomul (glaucos - grec = verde marin) este o boala grava datorata cresterii tensiunii intraoculare. Tensiunea oculara sau oftalmotonusul rezulta din echilibrul existent dintre continutul globului ocular si elasticitatea peretilor sai. Tensiunea oculara normala este de 20 mm Hg (plus sau minus 5 mm Hg). Umoarea apoasa formata din secretia corpului ciliar este un lichid transparent, bogat in albumina si saruri. Tensiunea oculara crescuta peste 24 mm Hg, provoaca tulburari prin sindromul de hipertensiune oculara. Tensiunea oculara scazuta sub 14 mm Hg produce de asemenea tulburari prin hipotensiunea oculara.

Glaucomul cronic apare dupa 55- 60 de ani, in mod egal la ambele sexe. Este forma cea mai periculoasa de glaucom, deoarece semnele subiective lipsesc. Descoperita intamplator, de cele mai multe ori, la un examen pentru o banala prescriptie de ochelari, ea poate evolua silentios catre forme grave.

Primul semn important consta in adaptarea dificila la intuneric. Cauza consta in, eficientele dij circulatia umorii apoase. Cu timpul, treptat se pierde vederea, se micsoreaza campul vizual, apar tulburari de orientare.

Tratamentul este simptomatic pentru scaderea tensiunii intraoculare:

1. administrarea de substante miotice (parasimpaticometrice): ezerina, fizostigmina, mintacolul, tozmilenul amelioreaza scurgerea umorii apoase;

2. substante simpaticometrice: epineferina si neosinefrina diminueaza secretia si usureaza scurgerile umorii apoase;

3. pilocarpina in picaturi sau unguente are efecte timp de 6 ore actionand asupra musculaturii netede si contractand muschii irisului, evitand hernierea tumorii apoase;

4. sedative ale cortexului cerebral: luminal, bromuri, largactil;

5. inhibarea secretiei ciliare prin: metazolamida (diuramid, diamox, ederen) ;

6. inhibarea secretie ciliare prin beta blocante: timoptic, timolol care nu produc si mioxze,

7. medicamente care deshidrateaze corpul vitros si umoarea apoasa: manitol, uree, cliceron:

8. bolnavul cu glaucon trebuie sa fie ferit de stes sa duca o viata linistita: nu are voie sa consume bauturi alcolice si cafea: va evita tratamentele cu atropina (atentie la preanesteziile bolnavilor chirurgicali)

Regimul de viata si tratamentul corespunzator pot sa stabilizeze evolutia bolii fara aparatia complicatiilor. Se va evita'psihoza glaucomatoasa' prin educatie sanitara si incurajare a bolnavilor glaucomatosi. Acesti bolnavi au un substrat important neuropsihic care le agraveaza tulburarile de vedere. Bolnavii vor purta imbracaminte adecvata, nu prea stransa pe corp, vor evita eforturile fizice si psihice, variatiile bruste de temperatura si mesele prea copiose. Efortul vizual prin citire televizor sau cinematograf agraveaza evolutia bolii.

Glaucomul congestiv cronic apare mai frecvent la femeile intre 45- 60 de ani. Debuteaza prin tulburari vizuale trecatoare de cateva minute care dispar fara urma. Un alt semn il reprezinta incetosarea vederii, insotita de dureri oculare si perioculare care sunt mai frecvente dimineata. in aceste momente apare midriaza si opalescenta corneei produsa de edem. Semnul precoce este scaderea adaptarii la intuneric. Exista si unele semne prodromale care anunta boala. Acesta sunt.: insomnia, oboseala, depresiuneapsihica si tendentia la o alimentatie excesive (bulimie). Acesta stadiu, poate sa dureze luni de zile si chiar ani de zile.

Glaucomul congesiv acut este o criza de hipertensiune intraoculara care poate fi provocata de cauze numeroase: strs, insomnie, medicamente antispastice care contin antropina, schimbarile de vreme, excesul de lichide, mai ales alcoolice sau abuzul de alimente prin mese prea copioase. in aceste situatii, bolnavul acuza dureri oculare accentuate, hemicranie, varsaturi, si greturi care se insotesc de scaderea accentuata a vederii, mai intensa  dupa emotii sau stari de oboseala, mai ales seara. Un consult oftalmologic poate pune, usor, diagnosticulde hipertensiune intraoculara. Neglijarea bolii duce la atrofianervului optic si la orbire (cecitate) Glaucomul este o afectiune oculare deosebit de grava care poate duce la orbire (cecitate). Descoperirea afectiunii din timp, permite intarzierea evolutiei si chiar stabilizarea ei.

Semnele care pot atrage atentia si invita la consultul oftalmologic sunt:

- hipertonia globului ocular pe care o putem obtine prin palparea globului ocular, cu pleoapa inchisa:

- reducerea progresiva a cimpului vizula:

- aparitia anesteziei corneene, corneea fiind deosebit de sensibila la omul normal (reflexul corneean)

- aparitia unor cercuri colorate, la privirea luminii artificiale,

- congestia situata in jurul corneei,

- midriaza persistenta in care exista percolul grav, de herniere a umorii apoase,

Iigiena ochilor si vederii

O vedere buna necesita o serie de reguli de igiena. Asistenta medicala are un rol deosebit in educatia sanitara, necesara ingrijirii ochilor normali.

Spalarea feteii, cu precadere a functii si pleoapelor este obligatorie dupa o zi in care praful a fost abudent.

Se va evita frecarea ochilori, prin frecare putand- se produce traumatisme mici ale cojuctivei, corneei si marginilori ciliare ale pleoapelor. Aceste traumatisme pot deveni porti de intare pentru numeroase infectii.

Corpii straini ajunsi in interiorul pleoapei vor fi indepartati numai de catre persoane pricepute. Acestea, dupa spalarea pe maini, vor scoate corpul strain, cu coltul unei comprese sterile sau al unei batiste moi si foarte curate. In cazul in care corpul strain este aderent de cornee, se va solicita oftamologul. Ochiul se va acoperi, pleoapa inchisa, printr- o compresa sterila. Se interzice frecarea ochiului de catre cek in cauza pentru a evita patrunderea corpuli strain an adancimea corneei.

Iarna, pe zapada sau vara cand soarele este stralucitor se recomanda purtarea de ochelari fumurii vu dimensiuni mari care sa acopere complet ochiul.

Privirea televiyorului trebuie sa se faca de la o distanta, mai mare de 3 m, ecranul fiind asezat ka inaltimea ochiului iar incaprea nu trebuie sa fie complet antunecata.

Alimentatia are influent importanteasupra vederii. O alimentatie saraca an proteine si vitamine, mai ales A, B, C are influente negative asupra acuitatii vizuale.

Persoanele care suprasolicita ochii, prin lucrari de finete sau care necesita o mare concentrare sunt invintati sa intrerupa, din cand in cand lucrul, pentru a privi cateva minute, la distanta.

Cei care manifesta tulburari de vedere, dureri oculare sau inflamatii durabile ale pleoapelor si globului ocular vor fi trimisi, obligatiriu, la controlul oftamologic.

Ppurtatorii de ochelari trebuie sa stie cum sa ii pastreze pentru a evita murdarirea sau zgariera lori. O lentila zgariata sau murdara produce vicii de refractie si devieri ale fascicolului luminos care duc la agravarea defectului de vedere. Spalarea cu apa si sapun urmata de stergerea lentilelor, cu o batista sau cirpa moale este metoda cea mai buna. Examenul periodic pentru verificarea dioptriilor este obligatoriu, pentru eventula schimbare a lentilelor.

Copiii cu strabism si parintii acestora, trebuie sa fie sfatuti ca, tratamentul precoace prin ochelari, exercitii vizuale sau operatii poate sa vindece defectul care altfel va ramane toata viata  entilele de contact sunt facute din material plastic, au un diametru redus si se aplica direct pe cornee, evitand purtarea ochelarilor. Scoaterea si se aplica repunerea acestora lentile de contact, trebuie sa respecte conditiile de igiena perfecta. Lentilele se scot, in timpul noptii si se pastreaza in solutii antiseptice slabe, neiritante si proaspat preparate. Lentilele de contact nu sunt recomandabile celor care lucreaza in modul poluar de praf, deoarece exista pericolul ca intre lentile si cornee sa se aduce corpii straini care nu pot fi indepartati de secretiile lacrimale si pot irita sau traumatiza corneea.