HERNII ABDOMINALE

HERNII ABDOMINALE

Organul herniat este cel mai frecvent epiploonul (epiplocel) sau intestinul subtire (enterocel).
Hernia are 2 caracteristici patognomonice: reductibilitatea si tendinta de expansiune la efort.
Sacul herniar este elementul comun al herniilor abdominale, fiind absent doar in herniile ombilicale embrionare.

Strangularea este complicatia cea mai frecventa si mai nefasta dintre complicatiile herniilor abdominale.
Aspectul de 'frunza vesteda' se intalneste in descrierea morfopatologica a sacului herniar din hernia strangulata (vezi Asocieri).
Herniile inghinale sunt cele mai frecvente (80-90%).
Herniile inghinale oblice interne (HIOI) sunt exceptional de rare.
Herniile inghinale oblice externe (HIOE) se afla lateral de pulsatiile AEI, pe cand herniile directe (HID) se afla medial de aceasta artera.

Procedeul anatomic Bassini este cea mai eleganta metoda de rezolvare a herniei inghinale. Procedeul prefunicular Forgue este cel mai discutabil procedeu.
Complicatia cea mai frecventa si mai grava, in hernia ombilicala, este strangularea prin strictiunea continutului la nivelul inelului ombilical sau intrasacular rezultand tabloul clinic al unei ocluzii.
Hernia epigastrica este cea mai frecventa forma dintre herniile liniei albe.
Bazinul cu diametrul transversal mai mare explica frecventa mai mare la femei a herniilor femurale (B/F=1/3). Herniile liniei albe sunt mai frecvente la barbati.
Hernii 'de slabiciune' sunt considerate herniile inghinale directe (HID), herniile femurale si herniile ombilicale directe.
Hernia Littre: cand in sacul herniar se gaseste diverticulul Meckel.
Hernia Richter: se produce prin pensarea sau 'ciupirea laterala' a ansei herniate. Este specifica zonelor herniare cu inel mic - hernii femurale. Evolutia este rapida catre sfacel si flegmon piostercoral.
Hernia Maydl (hernia in W): se caracterizeaza prin interesarea a 3 bucle intestinale, doua prezente in sac iar cea de a treia de legatura intraabdominala. De obicei cea din urma sufera leziuni ischemice, dar NU este exclusa nici strangularea celorlalte anse.
Hernia Laugier: este o varietate de hernie femurala aflata printre fibrele ligamentului Gimbernat.
Hernia Moschowitz: este o varietate de hernie femurala, prin loja vasculara, situata inaintea vaselor femurale.
Hernia Glasser: este o varietate de hernie femurala, prin loja vasculara, situata inapoia vaselor femurale.
Hernia Berger: este o hernie prin distensia inghinei, realizeata prin coexistenta herniei femurale cu hernia inghinala.
Hernia Spiegel: este o hernie rara, produsa la nivelul liniei semilunare Spiegel. Se exteriorizeaza rar sub piele, ramanand cel mai frecvent intre planurile muschilor lati ai abdomenului, impunand diagnosticul diferential cu tumorile peretelui, cu un abces sau cu un hematom.
Modificarile morfopatologice ale viscerelor din hernia strangulata caracteristice stadiului al doilea sunt multiple echimoze subseroase, cu false membrane. In toate stadiile, ansele supraiacente sunt destinse.
Evolutia herniilor poate fi spre: complicatii cu risc vital si sporire progresiva in dimensiuni.
Herniile liniei albe reprezinta aproximativ 2% din totalul herniilor.