HIPERTROFIILE

HIPERTROFIILE

In anumite conditii hemodinamice, inima este suprasolicitata sa lucreze cu o cantitate crescuta de sange (insuficiente valvulare, defecte septale) sau sa lucreze contra unei rezistente (stenoze valvulare, hipertensiune arteriala). In aceste conditii se produce o crestere a grosimii peretelui cavitatilor atriale sau ventriculare (hipertrofie) si/ sau o dilatatre a compartimentului respective (dilatare). In cazul atriilor, care au pereti subtiri, se produce frecvent dilatare. Pe ECG in ambele cazuri se vorbeste de hipertrofie.

Cand se produce o hipertrofie, suprafata de depolarizare creste, ceea ce determina cresterea amplitudinii fenomenelor electrice.

Derivatii drepte: DIII, V1, V2

Derivatii stangi: DI, aVL, V5, V6

HIPERTROFIA ATRIALA DREAPTA

Se exprima pe ECG prin marirea voltajului undei P. unda P are durata normala, dar amplitudinea este >0,25 mV. Atriul drept se depolarizeaza inaintea atriului stang si isi termina depolarizarea inaintea AS → creste doar amplitudinea nu si durata.

Apare unda "P pulmonara" : inalta, ascutita; se observa cel mai bine in derivatiile drepte: DIII, V1, V2.

Axul undei P deviaza la dreapta.

In derivatiile precordiale unda P poate prezenta un aspect bifazic, cu o faza pozitiva initiala mai mare decat faza faza terminala negativa.

Apare in: cord pulmonar cronic, emfizem pulmonar, stenoza tricuspidiana, insuficienta tricuspidiana, malformatii cardiace congenitale - tetralogia Fallot

HAD

Se observa unda P inalta, ascutita in DII, DIII si bifazica cu partea pozitiva mai mare decat cea negative in V1

HIPERTROFIA ATRIALA STANGA

Apare unda "P mitrala": unda bifida cu durata crescuta >0,12-0,16sec si amplitudine normala, in derivatile stangi DI,DII, aVL, V5, V6

Unda P este pozitiva in majoritatea derivatiilor si negativa in aVR

In derivatiile precordiale drepte V1, V2 poate fi bifazica cu a doua componenta negativa mai exprimata

Axul undei P deviaza la stanga

Apare in: stenoza mitrala, insuficienta mitrala, stenoza aortica, coartatie de aorta, insuficienta aortica, HTA, IM

HAS Unda P crestata in DII, componenta negativa proeminenta in V1, V2. Modificari difuze de faza terminala - ST, T (DII, DIII, aVF, V5, V6)

HIPERTROFIA BIATRIALA

Unda P are durata si amplitudine crescuta , vizibila in derivatiile: DI, DII, DIII, aVL

Axul undei P se deplaseaza in raport cu predominenta unuia din atriile dilatate

Apare in: cardiopatii congenitale (defect septal atrial), stenoza mitrala cu hipertensiune pulmonara, endomiocardofibroze

HIPERTROFIILE VENTRICULARE

• Cresterea masei musculare a unui ventricol determina o serie de modificari pe ECG, ce se datoreaza fie modificarii axului si pozitiei electrice a inimii (datorita cresterii potentialelor electrice ale ventricolului hipertrofiat), fie alterarii proceselor de depolarizare si repolarizare ventriculare.
• HVS produce orizontalizarea cu rotatia anterioara a axului longitudinal
• HVDproduce o verticalizare cu rotatie orara a inimii
• Modificarile procesului de depolarizare determina schimbarea caracteristicilor complexului QRS:

a)      Cresterea amplitudinii undei R in derivatiile precordiale de partea ventricolului hipertrofiat, proportional cu marirea masei musculare

b)      Adancirea undei S de partea opusa

c)      Modificarile complexului QRS determina modifica secundare ale fazei de repolarizare: denivelare segment ST, aplatizarea sau inversarea undei T in sens opus complexului QRS

HIPERTROFIA VENTRICULARA STANGA

• In suprasolicitarea ventricolului stang se produce o hipertrofie a masei acestuia si a septului stang
• Apare cresterea in amplitudine a undei R in derivatiile stangi ( DI, aVL, V5, V6)
• Cresterea in amplitudine a undei S in derivatiile indirecte drepte (DIII, aVF, V1, V2): unda de depolarizare se indeparteaza de electrodul pozitiv in derivatiile drepte (depolarizarea ventricolului se face in jos si spre stanga)
• Complexul QRS are durata crescuta, fara sa depaseasca 0,12 sec ( cand nu este asociata o tulburare de conducere intraventriculara)
• Axul complexului QRS este deplasat la stanga intre 0⁰ si -60⁰ de partea ventricolului hipertrofiat).
• Indicele Sokolov-Lyon (suma aritmetica a amplitudinii undei R in V5 si undei S in V2) este crescut in hiperrofii >35mm
• Zona de tranzitie din V3 si V4 (care are aspect de RS) se muta in derivatiile V1 si V2, trecerea facandu-se brusc de la aspectul rS la Rs
• Deflexiunea intrinsecoida in V5 si V6 este intarziata (> 0,05 sec)
• Apar modificari de faza terminala:denivelarea segmentului ST si inversarea undei T, de acelasi sens dar de sens opus fata de QRS, pentru ca intarzie depolarizarea, respective repolarizarea care are loc de la endocard la epicard
• HVS apare in: insuficienta mitrala, stenoza si insuficienta aortica, HTA, defect septal ventricular.

HVS: R inalt in DI, aVL, V5, V6;

S adanc in DIII, aVF, V1, V2, V3

Axul QRS deviat la stanga

HVS: R inalt in DI, aVL, R> 11mm in aVL

S adanc in DIII, V1, V2

indicele Sokolov-Lyon (R in DI + S in DIII) >25mm

HIPERTROFIA VENTRICULARA DREAPTA

• Se datoreaza cresterii masei musculare a ventricolului drept
• Creste amplitudinea undei R in derivatiile directe drepte: DIII, aVF, V1, V2
• Creste amplitudinea undei S in derivatiile indirecte stangi: DI, aVL, V5, V6
• Durata complexului QRs nu depaseste limitele normale daca nu exista o tulburare majora de conducere, deoarece intarzierea activarii ventricolului drept hipertrofiat se suprapune peste activarea fiziologica tardiva a ventricolului stang normal
• Axul electric deviat la dreapta in mod constant >110⁰ (cord verticalizat)
• Indicele Sokolov-Lyon >10,5mm
• Zona de tranzitie din V3, V4 se deplaseaza spre V5, V6; apar complexe de tip rS sau Rs; raportul R/S este subunitar
• Deflexiunea intrinsecoida intarzie in V2 >0,035 sec dar nu mai mult de 0,05sec
• Apar modificari secundare de faza terminala ST, T: segmentul ST denivelat si unda T inversata apar, de obicei, in HVD severe (stenoza pulmonara, hipertensiune pulmonara)
• HVD apare in: stenoza mitrala, cord pulmonar cronic, cardiopatii congenitale (stenoza pulmonara, defect septal atrial), emfizem pulmonar.

HIPERTROFIA BIVENTRICULARA

Combina aspecte de hipertrofie ventriculara stanga si dreapta, existand afectarea simultana a ambilor ventricoli

Diagnosticul ECG este dificil, traseul putand fi normal sau aproape normal, datorita unui echilibru al fortelor electrice ale celor doi ventriculi hipertrofiati

Aspect de HVS: in V5, V6, aspect de HVD in V1, V2

Axa electrica poate fi intermediara, dar exista semne de supraincarcare ventriculara (complex QRS de amplitudine mare, ST-T denivelate secundar)

Hipertrofiile biventriculare apar in: stenoza mitrala cu HTP, cord pulmonary cronic cu HTA, defect septal atrial cu defect septal ventricular.

HAS, HVS

HAS: P mitral, bifid in DII, bifazic - componenta negativa mai mare in V1

HVS: R inalt in DI, aVL, V4, V5, V6, S adanc in DIII, aVF, V1, V2, V3

HAS: unda P crestata in DIII, bifazica, componenta negativa proeminenta in V1.

HVS: unda R inalta in V5, V6; unda S adanca in V1, V2, V3

Modificari de faza terminala in V5, V6.

ESV izolate (DII, DIII, aVL, aVF)

HAD se recunoaste dupa unda "P pulmonara", inalta in DII ( >2.5mm)

HVD se recunoaste dupa unda R inalta in DIII, aVF, V1, V2; S adanc in DI, aVF, cu deviatia axului QRS la dreapta (+110⁰).

HAD, HVD

HAD: P ascutit in DII, DIII, aVR, bifazic in V1

HVD: axul QRS deviat la dreapta, R inalt in DIII, aVF, V1, V2

HAD: P pulmonar, ascutit simetric in DII, DIII, bifazic componenta pozitiva mai exprimata in V1, V2

HVD: axul QRS deviat la dreapta, R inalt in V1, V2; S adanc in DI, aVL, V5, V6; ST subdenivelat, T negativ in V1, V2