IMUNITATEA

.. reprezinta totalitatea proceselor fiziologice prin care organismul recunoaste si neutralizeaza agentii straini

IMUNITATEA FAVORABILA - ORGANISMUL LUPTA IMPOTRIVA AGENTILOR PATOGENI

FAVORABILA INNASCUTA - persoana se naste cu rezistenta fata de anumiti germeni (Ex.malaria-cei care traiesc acolo nu se imbolnavesc de.)

FAVORABILA CASTIGATA ACTIV - imunitate castigata in urma bolilor (bolile infectocontagioase ale copilariei) sau in urma vaccinurilor (cu germeni atenuati). Persoana care isi castiga aceasta imunitate datorita unei boli avute, e posibil sa se imbolnaveasca again, dar intr-o alta forma (mai usoara)

FAVORABILA CASTIGATA PASIV - vaccin cu anticorpi (Polidin-ul a fost observat clinic activ la pacientii cu neoplasme, pentru sustinerea sistemului imunitar)

IMUNITATEA NULA ORGANISMUL ISI PIERDE CAPACITATEA DE A MAI LUPTA SINGUR. Ex: Pacientii bolnavi de SIDA - virusul distruge limfocitele T (care activeaza limfocitele B) si nu mai sunt produsi anticorpi Þ infectii cu germeni impotriva carora organismul lupta singur (fara anticorpi) Þ moartea (o posibila cauza a .)

IMUNITATEA DEFAVORABILA

DUPA TRANSPLANTE (organismul ataca tesutul transplantat si il respinge)

REACTII ALERGICE (alergenul se fixeaza intr-un tesut, pe care organismul nu il mai recunoaste ca fiind propriu si il ataca)

IMUNITATEA FAVORABILA - se manifesta prin REACTII la NIVEL LOCAL si GENERAL.

Reactiile locale se gasesc la locul de patrundere a agentului patogen si se manifesta prin INFLAMATIE. Reactia inflamatorie este caracterizata prin : rubor, dolor, calor, tumor, impotenta functionala.

Reactiile generale

reactii nespecifice care apar de la primul contact cu antigenul si sunt comune pentru toti antigenii: febra, leucocitoza, fagocitoza.

Reactii specifice care apar numai dupa un prealabil contact cu antigenul si sunt realizate de catre limfocitele T→B (1. fagocitoza; 2. reactia T → activeaza B).

Mai exact, macrofagele inglobeaza agentii patogeni, dar prezinta la suprafata lor si (o bucatica din. ) antigenul respectiv. Antigenul prezentat de macrofag activeaza limfocitele T care stimuleaza producerea de anticorpi din limfocitele B. Pricipit?

Absenta oricarui tip de limfocite Þ scaderea imunitatii → 0. In plus, limfocitele T sunt si cele care termina raspunsul imun. Adica, pe intelesul tuturor. Dupa ce anticorpii interactioneaza cu antigenul, limfocitele T opresc activitatea limfocitelor B ( nu de alta, dar sa nu se-ntample fo nenorocire. - de-s prea multe, iara nu-i a buna.)

Limfocitele T (CD 4) care activeaza B = Limf. T Helper

Limfocitele T (CD 8) care termina raspunsul imun = Limf. T Supresoare

Mai exista un tip de limfocite T (CD 8) numite citotoxice care sunt capabile sa ucida celulele deja infectate de un virus

LIMFOCITELE B produc 5 categorii de anticorpi (imunoglobuline):

Ig G; Ig M; Ig D; IgA; IgE

IgG = 80% din totalul anticorpilor

Functie : antivirala si antibacteriana.

Trec bariera placentara.

IgM = sunt primele care apar la NN, in luna II - III

Nu trec bariera placentara.

Ig D = prezente in special la copii.

Functie: nu este bine stabilita

Nu trec bariera placentara.

Ig. A sunt anticorpii secretori majori; se gasesc in lacrimi, saliva, secretii respiratorii, gastrointestinale si urogenitale, lapte matern.

Functie :

asigura imunitatea antiinfectioasa a mucoaselor

asigura imunitatea NN → 2-3 luni, atunci cand organismul acestuia incepe sa-si produca proprii anticorpi.

Ig. E = apar numai in cazul reactiilor alergice

TROMBOCITELE

.sau placutele sanguine.

Celule cu nucleu si cu forma de disc biconvex.

VN intre 150.000 - 400.000 /mm3

<100.000Þ trombocitopenieÞ hemoragii spontane

> 400.000 Þ trombocitoza si apare dupa :

scoaterea splinei

traumatisme, hemoragii

poliglobulie boala

> 700.000 / mm3 Þ tromboze intravasculare, adica se astupa vasele de sange.

ROLURILE TROMBOCITELOR

asigura integritatea peretilor vasculari

adera de suprafete rugoase

fagociteaza complexe antigen - anticorp

concentreaza si elibereaza, la nevoie, anumite substante : noradrenalina, serotonina, si tromboxanul A2 (substante vasoconstrictoare)

au rol in hemostaza sii coagulare

au rol in retractia cheagului

HEMOSTAZA SI HEMORAGIA

Hemoragia reprezinta extravazarea de sange din arborele circulator. Ca urmare, organismul genereaza :

reactii generale - tahiardie, tahipnee, vasoconstrictie generala. Toate sunt date de activarea sistemului nervos simpatic

reactii locale - se manifesta la locul hemoragiei. Daca vasul este de calibru mic Þ hemostaza = totalitatea proceselor fiziologice care duc la astuparea unei brese vasculare

ETAPELE HEMOSTAZEI

VASCULARAÞ vasoconstrictia vasului lezat, prin 2 mecanisme : a) reflex - adica stimulii durerosi actioneaza reflex (fibrele nervoase simpatice care produc) b) umoral - eliberare din trombocite a serotoninei, noradrenalinei si tromboxan A2 (vasoconstrictia dureaza 30 - 60 min. si limiteaza pierderea de sange)

PLACHETARA Þ trombocitele vin si se aseaza pe bazele plagii, datorita capacitatii or de a adera la suprafetele rugoase. Apoi, trombocitele se aseaza una peste alta, in dreptul bresei vasculare Þ dopul plachetar → cheag. Aceste 2 faze ale HEMOSTAZEI sunt explorate clinic de timpul de sangerare si depind de numarul de trombocite.

PLASMATICA = formarea cheagului. Acesta se realizeaza prin transformarea fibrinogenului solubil → in fibrina insolubila. Fibrinogenul este factorul 1 al coagularii. Fibrinogen solubil in → fibrina insolubila are loc sub actiunea TROMBINEI (factorului 2 al coagularii), secretata in plasma sub forma inactiva de ProTrombina. Aceasta este activata prin intermediul factorilor 3→13 ai coagularii.

Coagularea are loc doar in prezenta Ca. Lipsa oricarui factor al coagularii→ absenta formarii cheagului.

Factorii coagularii sunt sintetizati in ficat. Þ in cazul insuficientei hepatice, cirozei hepatice, hepatitelor etc, coagularea este compromisa Þ apar la acesti pacienti semne specifice la nivelul nasului si la niv. aripioarelor nazale = venectaza.

In lipsa factorului 8 → hemofilia A

In lipsa factorului 9 → hemofilia B

Aceasta boala este transmisa mama → copil, dar numai baietii fac boala.

HEMOSTAZA POATE FI OPRITA

IN VIVO

cu heparina- care inhiba factorul 9

cu ajutorul cumarinelor = substante ce inhiba vitamina K. Factorii 2, 7, 9, 10 se sintetizeaza in ficat doar in prezenta vit K.

daca adaugam Oxalat de NA, citrat de.. Aceste substante sustrag K din sangeÞ inhibarea coagularii. Toate substantele care inhiba coagularea = anticoagulante.

Coagularea este explorata clinic prin Tcoagulare, care exploreaza coagularea intrinseca (recoltarea sangelui pe lama sau in eprubeta) si prin Tquick care exploreaza coagularea extrinseca (coagularea in organism, cand sangele ia contact cu tesuturile Þcoagularea se face mult mai repede).

T coag = 6 - 8 minute  T quick = 12 - 15 secunde VN Tsangerare = 2 - 5 minute

Dupa 30 - 60 minute de la coagulare, are loc retractia cheagului, care este realizata in scopul apropierii buzelor plagii, astfel:

piciorusele emise de trombocite in jurul cheagului se scurteaza

trombocitele elibereaza retractozin-ul, care micsoreaza cheagul

filamentul de fibrina imbatraneste, si astfel se retracta

La 48 - 78 ore de la formarea cheagului, are loc fenomenul de fibrinoliza, care inseamna inceperea degradarii cheagului. Acest proces se realizeaza sub actiunea plasminei, care degradeaza filamentul de fibrina Þ produsii de degradare ai fibrinei.

Plasmina se secreta sub forma inactiva de plasminogen.

Activarea plasminei are loc sub actiunea Substantelor Activatoare de Plasmina (SAP).

Fibrinoliza este patogena daca exista in exces SAP Þ cheagul este degradat inainte ca tesutul sa se refaca si se va administra pacientilor Inhibatoare de SAP.

NEURONUL

Este unitatea morfologica si functionala a sistemului nervos.

Este alcatuit din :

corp celular

prelungiri - dendrite (scurte si multiple)

- axon (unic si lung)

Axonul este invelit (in cazul anumitor fibre) in mielina, substanta grasoasa cu rol de izolator electric. Deasupra tecii de mielina se gaseste teaca Schwann, care are rol in regenerarea axonului. Axonul nu produce substante nutritive. Ele sunt produse de catre corpul celular si apoi transportate prin citoplasma, la nivelul axonului.

Exista 3 tipuri de transport axoplasmatic:

rapid - la nivelul microtubulilor, si este responsabil de transportul proteinelor nutritive, de la corpul celular la axon. Acest transport se face cu consum energetic.

Lent - prin microfilamente. Prin acest transport se realizeaza transportul mediatorilor clinici si a potentialului de actiune

Retrograd - de la axon la corpul celular. Se realizeaza in cazul infectiilor cu virusul poliomielitic si cu virusul hepatic.

PROPRIETATILE NEURONULUI

Excitabilitatea

Conductivitatea

Degenerescenta si regenerarea

EXCITABILITATEA

Proprietatea neuronilor de a intra in actiune sub influenta unui stimul = orice variatie a unei forme de energie din exterior care produce cresterea permeabilitatii neuronului pentru Na, care va intra abundent in acesta.

Stimulii pot fi clini, electrici, mecanici si termici.

Un stimul ce actioneaza asupra unui neuron ii va produce acestuia o excitatie, dar pentru ca acest fapt sa fie posibil, el trebuie sa aiba anumite proprietati:

* o anumita intensitate (prag) <prag = stimul subliminal si nu produce excitatie

>prag = supraminali si nu produc o excitatie >prag

Aceasta lege se numeste Legea Tot sau Nimic

* o anumita durata, altfel nu se produce excitatia

* suficient de concentrat ( sa aiba o densitate mare, pentru a putea → excitatie

* o anumita bruschete (daca stimulul este aplicat lent, nu → excitatia, deoarece apare fenomenul de ascundere.