STUDIU PRIVIND CERCETAREA ACTIUNII TEMPERATURILOR JOASE ASUPRA ORGANISMULUI

studiu privind cercetarea Actiunii temperaturilor joase asupra organismului

Hipotermia apare cand corpul uman se raceste si pierde caldura intr-o mai mare masura fata de capacitatea lui de a o sintetiza. Temperatura normala, luata intrarectal este intre 36.4 C (grade Celsius) si 37 C.
In unele cazuri, se poate intampla ca un adult sanatos sa aiba o temperatura corporala joasa, ca de exemplu 35.6 C. Daca o astfel de persoana nu este bolnava, nu exista nici un fel de problema. In cazul in care nu este copil mic sau varstnic, nu mai este nevoie de nici o evaluare suplimentara.

Factorii fizici care intra in componenta microclimatului, actionand asupra organismului omului, vor crea un anumit raspuns din partea functiei de termoreglare care se manifesta prin senzatie de confort, de cald sau de frig.

In caz de actiune asupra organismului a temperaturii scazute, pierderea de caldura se produce mai mult prin convectie.

Daca in aer se gaseste o cantitate mare de vapori de apa, atunci pierderea de caldura creste din cauza conductibilitatii bune a vaporilor de apa. Cresterea pierderii de caldura se datoreste si miscarii rapide a curentilor de aer.

Hipotermia se instaleaza atunci cand corpul uman este expus la aer, apa, vant sau ploaie rece.

Temperatura poate scadea pana la un nivel de 10 C sau mai mult in timpul unei atmosfere umede si cu vant sau la imersia intr-o apa intre 16-21 C. In cazul hipotermiei, tratamentul la domiciliul este suficient pentru a aduce temperatura la normal.

La temperaturi joase se intensifica si pierderea de caldura prin radiatie.

Dereglarile provocate de microclimatul rece sunt diferite si depind de valoarea si de durata de actiune a temperaturii scazute. Temperaturile joase conduc la scaderea rezistentei organismului fata de infectii, la slabirea functiei de producere a anticorpilor si a puterii fagocitare a leucocitelor.

Aceste conditii favorizeaza aparitia unor boli contagioase, cum sunt afectiunile catarale acute ale cailor respiratorii, pneumonia etc.

In unele cazuri frigul poate provoca o sensibilitate nespecifica care intensifica actiunea factorilor toxici sau infectiosi asupra tesuturilor sensibilizate.

Apar de asemenea dereglari vasomotorii, in special la partile descoperite ale corpului (mainile). Un microclimat rece conduce adeseori la aparitia reumatismului cronic, mialgiilor, nevralgiilor, radiculitelor etc.

Actiunea indelungata a temperaturii joase poate provoca dereglari.

Echilibrul termic al organismului in conditii de actiune a temperaturii scazute se mentine prin realizarea functiilor de termoreglare fizica si chimica. La termoreglarea fizica vasele sanguine se contracta, ceea ce duce la micsorarea temperaturii suprafetei corpului si, prin urmare, la scaderea pierderii de caldura prin radiatie si convectie de pe toata suprafata si nu numai de pe regiunile supuse actiunii temperaturilor joase.

Rolul principal in termoreglarea organismului la actiunea frigului ii revine termoreglarii chimice prin cresterea termogenezei. La cresterea termoproductiei participa tot organismul prin accelerarea proceselor de oxidare in diferite tesuturi si organe.

Sistemul muscular al organismului dupa activitate in termogeneza ocupa primul loc, fapt manifestat prin unul din procesele fiziologice de protectie a organismului contra frigului - frisonul, in timpul caruia metabolismul in tesutul muscular creste considerabil.

Mecanismul acesta de protectie a organismului la frig poate suferi si unele tulburari in anumite conditii, ca oboseala musculara, pierderile de sange, unele parti descoperite sau putin pazite ale corpului (nas, urechi, maini, picioare).

Actiunea prelungita a temperaturii foarte scazute poate duce la unele dereglari grave - la "hipotermie" (scaderea temperaturii corpului). Acest fenomen dovedeste depasirea posibilitatii de adaptare la conditiile microclimatului rece.

Hipotermia apare atunci cand organismul este supus actiunii microclimatului rece caracterizat prin umiditatea relativa a aerului crescuta, temperatura scazuta, radiatie negativa si miscare a aerului intensa.

In acest caz la nivelul diferitelor aparate si sisteme se produce:

- scaderea temperaturii cutanate si ulterior a temperaturii centrale a corpului;
- scaderea frecventei si amplitudinii respiratorii cu mentinerea unui consum crescut de oxigen;
- scaderea frecventei pulsului si cresterea tensiunii arteriale;
- cresterea cantitatii de urina si a frecventei mictiunilor;
- cresterea concentratiei sangelui, cu reducerea cantitatii de lichide circulante.

Racirea, in functie de gradul intensitatii ei, poate provoca in organismul omului, mai ales al celui extenuat, epuizat fizic, un spectru intreg de efecte, incepand cu traume de racire la nivelul de afectare diferit pana la dereglari, lichidarea carora e in limita posibilitatilor si de aceea sunt relativ primejdioase pentru organism.

Racirea poate fi cauza decesului. Si nu numai la temperaturi extremale joase ale aerului, ci si in conditii de temperatura relativ suportabila. Cazul letal survine in starile de extenuare a organismului de surmenaj, alcoolism, stres etc.

Supraracirea joaca un rol important si in etiologia asanumitor boli de raceala. Aceste afectiuni sunt foarte raspandite, cele mai frecvente fiind pneumonia, nefrita etc.

Un mare pericol pentru sanatate prezinta si oscilatiile bruste ale temperaturii aerului. La schimbarile bruste si neobisnuite ale temperaturii aerului creste actiunea afectiva a frigului. Inca marele Hipocrat spunea 'Succesiunea anotimpurilor duce cel mai des la boli, dar si schimbarile mari de caldura si frig si alte varieri ale vremii in cursul anului duc la acelasi rezultat'.

In anul 1780 la Petersburg era o iarna aspra. Intr-o zi de ianuarie s-a incalzit brusc si pe parcursul noptii temperatura aerului a crescut de la -43,6C pana la +6C. Diferenta varierii ei a constituit aproape 50C. Anume in aceasta noapte s-au imbolnavit circa 40000 de oameni

Care sunt consecintele actiunii negative a frigului asupra organismului?

Raceala, in functie de intensitatea ei, diminueaza capacitatea de protectie a organismului: creste vulnerabilitatea fortelor protectorii, agentii patogeni patrund usor in organism. Ca rezultat al racelii scade activitatea fagocitozei, adica a capacitatii organismului de a rezista in fata agentilor patogeni.

Raceala contribuie la scaderea nivelului metabolismului si a activitatii nervoase centrale, ceea ce conduce la progresarea bolilor cronice de care sufera organismul si la aparitia altor boli, in special la persoanele care nu sunt calite, antrenate.

Un pericol si mai mare pentru sanatate il reprezinta racirea unor parti izolate ale corpului, care favorizeaza imbolnavirea de radiculite, nevralgii, miozite sau de alte maladii periculoase.
In unele cazuri temperatura joasa duce la dereglari, care prezinta o leziune inflamatorie locala.

Se constata, de obicei, degeraturi la picioare, maini, urechi, obraji. In caz de degeraturi usoare pot aparea pete rosii, vinete si dureri, iar pentru cele mai grave e caracteristica aparitia unor bule cu un continut lichid vascos sau sanguinolent.

Degeraturile sunt insotite de somnolenta, rarirea pulsului, scaderea temperaturii. Procesele patologice caracteristice la degeraturi sunt determinate atat de actiunea directa a temperaturii joase asupra tesuturilor, cat si de spasmul indelungat al vaselor sanguine periferice.

Dereglarile evolueaza in doua etape: prereactiva si reactiva.

In perioada prereactiva accidentatul are senzatie de frig, intepaturi, usturime, apoi sensibilitatea se pierde, pielea devine alba sau se invineteste. Gravitatea afectiunilor se apreciaza in perioada reactiva.

In scopul profilaxiei degeraturilor este important de a asigura persoanele implicate la activitati in conditiile unei temperaturi scazute cu imbracaminte si incaltaminte adecvate, in timpul indeplinirii unor misiuni statice - calduroase si uscate. Permanent e necesar a alterna modul de activitate static cu cel dinamic.

In cazul deplasarii cu masinile, acestea trebuie sa fie dotate cu mijloace de protectie impotriva curentilor de aer, iar pe podea se va asterne un strat de paie, pentru a reduce actiunea frigului asupra picioarelor.

In profilaxia actiunii temperaturilor scazute este importanta alimentarea rationala, calorica, cu un continut mare de lipide si glucide.

SIMPTOME

Simptomele initiale includ:
- frisoane
- pielea rece, palida sau de culoare albastra
- apatie (lipsa de interes sau grija)
- afectarea capacitatiilor intelectuale
- tulburari de echilibru
- tulburari de vorbire (pronuntie nedeslusita)
- parestezii (amorteli) la nivelul mainilor si degetelor
- dificultate in a indeplini sarcini.

Simptomele tardive includ:
- trunchiul (portiunea dintre gat si abdomen) rece, la palpare
- rigiditatea musculara
- bradicardia (batai cardiace cu frecventa sub normal)
- respiratii superficiale si bradipnee (respiratii cu frecventa joasa)
- slabiciune
- somnolenta
- pierderea constientei
- frisoanele se opresc atunci cand temperatura scade sub 32C.

COMPLICATII 

Hipotermia este o urgenta medicala si poate duce rapid la pierderea constientei si deces, daca pierderea de caldura continua. Este foarte importanta cunoasterea simptomelor hipotermiei pentru a putea aplica imediat tratamentul. In cazul in care frisoanele devin violente sau daca este incapabil sa raspunda la intrebari, trebuie suspectata hipotermia si inceputa incalzirea cat mai rapid posibil.

 TRATAMENT

Tratamentul medical al hipotermiei depinde de severitatea hipotermiei. Tratamentul hipotermiei usoare include scoaterea din mediul care a determinat-o, folosind paturi calde, incalzitoare si sticle cu apa fierbinte.
Hipotermia moderata sau severa este tratata, de preferat, intraspitalicesc de catre medici specialisti. Se administreaza fluide calde intravenos, oxigen cald si alte tratamente pentru a ridica temperatura corporala.