INHIBITORI AI FOSFODIESTERAZEI

Inhibitori ai fosfodiesterazei

Fosfodiesteraza este o enzima care inhiba scindarea AMPc si de aceea creste concentratia lui intracelulara. Prin acumularea unei cantitati mai mari de AMP_c intracelular crestere si puterea de contractie a miocardului.

Derivatii de methylxanthine

Dintre metilxantine, teofilina este substanta cea mai cardiopotenta. In afara de efectele cardiace, metilxantinele au si efecte semnificative asupra sistemului nervos central, rinichiului si musculaturii netede. Din acest motiv utilizarea lor pentru tratamentul bolilor cardiace este  limitata.

Derivati piridinici

Derivatii piridinici actioneaza prin inhibarea actiunii fosfodiesterazei si astfel creste nivelul intracelular de AMPc. Aceste efecte apar fara o crestere dramatica a consumului de oxigen.

Ca derivati piridinici utilizati in practica medicala veterinara amintim amrinone si milrinone. Milrinone este de 20-30 ori mai activa decat amrinone. Vasodilatatia periferica este un alt mare beneficiu al utilizarii acestor medicamente. Dupa administrarea Milrinone pe cale i.v. sau per os la animalele cu insuficienta cardiaca s-a produs o crestere marcanta a efectelor ionotropice pozitive care determinat cresterea contractibilitatii inimii in proportie de 90% fata de numai 60% la animalele care au primit substante digitalice.

Angiotensina si enzimele inhibitorii

Enzimele care inhiba transformarea angiotensinei sunt larg utilizate in tratamentul insuficientei cardiace congestive cronice la caine. In patogeneza insuficientei cardiace congestive cronice enzima proteolitica renina este eliberata de rinichi si actioneaza asupra angiotensinogenului (care este produs de ficat si distribuit in sange) care se transforma in angiotensina I. Angiotensina I se transforma in angiotensina II sub actiunea enzimelor transformatoare de angiotensina. Odata formata, angiotensina II produce retentie de Na⁺ si apa prin stimularea sintezei si eliberarii de aldosteron din cortexul suprarenal (suprarenala corticala). Angiotensina II poate, de asemenea, sa produca vasoconstrictie, crescand astfel rezistenta vasculara. Prin inhibarea formarii de angiotensina II, enzimele care inhiba transformarea angiotensinei I in angiotensina II previn vasoconstrictia si reduc retentia de Na⁺ si apa la animalele cu insuficienta cardiaca congestiva cronica.

Enalapril maleat este un inhibitor al formarii de angiotensina utilizat in medicina veterinara si este disponibil pe piata sub forma de comprimate de diferite marimi pentru administrare per os. El se utilizeaza pentru a prelungi viata la cainii cu insuficienta cardiaca congestiva cronica. Dupa absorbtia din tractusul gastrointestinal, enalaprilul se transforma in ficat intr-un metabolit activ denumit enalaprilat. De aceea, efectul apare mai tarziu (la 4-6 ore de la administrare) dar are o durata de actiune de mai lunga de aproximativ 12-14 ore. Timpul de injumatatire al enalaprilului (enalaprilatului) este mai mare la animalele cu insuficienta cardiaca congestiva cronica sau cu insuficienta renala.

Tratamentul cu enalapril la caini este complementar furosemidului si digoxinei pentru cardiomiopatia prin dilatatie sau furosemidului cu sau fara digoxina in insuficienta valvulara cronica.

Doza de enalapril pentru tratamentul insuficientei cardiace congestive cronice este la caine de 0,5 mg/Kg/zi. Daca dupa 14 zile de tratament, raspunsul clinic nu este adecvat, enalaprilul poate sa fie administrat in aceeasi doza de doua ori pe zi.

Terapia cu enalapril singur la doza de 0,5mg/Kg/zi poate sa fie inceputa la animalele cu manifestari clinice incipiente sau la cele cu semne grave de insuficienta cardiaca.

La animalele cu manifestari clinice moderate, dar progresive, enalapril poate sa se administreze in doza de 0,5 mg/Kg de doua ori pe zi, cu sau fara asociere de furosemid sau digoxin.

Captoprilul a fost primul inhibitor descoperit pentru om si a fost utilizat in afara prevederilor din prospect la pisici si caini. Comparativ cu enalaprilul, captoprilul are o predilectie mai mare pentru tubul gastrointestinal si are un timp de injumatatire mai scurt la caini necesitand o administrare mai frecventa a dozelor de intretinere.

Benazeprilul a fost recent aprobat pentru utilizare in cateva tari pentru tratarea insuficientei cardiace congestive cronice la caine.

Asemanator cu enalaprilul, benazeprilul  este metabolizat in ficat si se transforma in benazepril activ. Benazeprilul se utilizeaza pentru terapia cainilor cu insuficienta cardiaca congestiva cronica. El inhiba enzimele transformatoare de angiotensina I in angiotensina II pentru o perioada de timp mai mare de 24 ore dupa administrarea unei singure doze. Aproape jumatate din benazeprilat se excreta pe cale hepatica fapt care poate sa reprezinte un avantaj pentru animalele care au si insuficienta renala.

Comparativ cu alte medicamente utilizate pentru tratamentul insuficientei cardiace congestive cronice, acesti inhibitorii au un profil mult mai bun de siguranta. Posibilele efecte adverse includ tulburari gastrointestinale (anorexie, vomitare, diaree), hipotensiune si disfunctii renale. Acesti inhibitorii sunt indicati in tratamentul insuficientei cardiace congestive cronice la caini si pisici care au in antecedente boli cardiace valvulare si/sau cardiomiopatie prin dilatatie.