Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

KINETOTERAPIE

sanatate



+ Font mai mare | - Font mai mic



KINETOTERAPIE

OSUL

    Osul asigura suportul mecanic si parghia oricarui segment care se misca.



    Osul este un rezervor de ioni activi,calciu si fosfor.Este un organ hematopoetic prin maduva sa.

COMPOZITIE :

    - o matrice de fibre osteocolagenice devenita OSTEOID.

    - 35 % saruri de calciu.

    - 45 % fosfati de calciu.

    - 20 % apa.

    Toata aceasta compozitie,da soliditate,forta si elasticitate osului.Unitatea de baza a osului este OSTEONUL,asa cum la rinichi este nefronul sau la creier neuronul.

    Este reprezentat de un canal central care are vase si nervi,iar acest canal este inconjurat de cercuri concentrice,de matrice mineralizata.

ORIENTARE :

    Pe directia traiectoriilor presiunilor principale exercitate asupra osului.Este un organ in continua remodelare,prin OSTEOBLASTE si OSTEOCLASTE.Osteoblastele dau nastere la celulele osoase,pe cand osteoclastele,mananca celulele osoase deja moarte.Osteoblastele(refacere) si osteoclastele(distrugere),isi au originea in maduva osoasa,iar procesul de remodelare incepe cu actiunea osteoclastelor,a resorbtiei osoase,si apoi cu activarea osteoblastelor,deci a formarii matricei osului.Cu varsta,cantitatea de os reformat la fiecare ciclu osos,scade.

    La ambele sexe se instaleaza treptat osteoporoza,procentul de pierdere a masei osoase este de 0,3 - 0,5 %  pe an,incepand de la 40 - 50.Pana la 25 ani,remodelarea osoasa este inca activa,dupa 25 ani exista o perioada de echilibru,dupa 40 ani intervine pierderea masei osoase.

    Osul este clasificat printre materialele fragile,are coeficient de deformare mic( 3 % ),dupa care se produce ruperea.Dar pe langa acest coeficient de deformare,osul mai are si un coeficient de siguranta intre 2 - 5 %,acest factor de siguranta,este direct proportional cu densitatea de masa osoasa.

DIRECTIILE DE IMPLICARE A KINETOTERAPIEI IN PATOLOGIA OSOASA

Ø  Profilactico - terapeutica = influentarea prin exercitii a masei osoase.

Exemplu : Exercitiile de tonifiere a musculaturii paravertebrale la femeile cu osteoporoza vertebrala,au determinat dupa 3 - 6 luni,o crestere neta a densitatii osoase.

Ø  Momentul inceperii exercitiului fizic = mersul dupa o fractura.

Ø  Influentele negative ale kinetoterapiei asupra osului = poate fi considerata o aplicare exagerata a exercitiilor la varstnicii osteoporotici,ce poate duce la fractura,sau contraindicatiile miscari in infectii osoase(osteomielita).

Ø  Fractura dupa oboseala = in special la sportivi,dupa un efort sustinut,intervine oboseala musculo - articulara,si poate apare o fractura.

REFACEREA OSULUI

    Osul e capabil de regenerare completa,si ne referim aici,la stagiile de refacere a osului dupa o fractura,care sunt in numar de 5,dupa cum urmeaza :

1)      stadiul de edem(hematom) - edemul asigura materialul biologic de refacere a osului,si creaza mediul in care se va face multiplicarea celulara.Se produce mai intai moartea tisulara a capetelor fracturate,iar osteocitele mor pe o distanta de cativa milimetrii.

2)      stadiul de proliferare celulara - moartea celulara din stadiul anterior,declanseaza aceasta proliferare(nastere)celulara,si formeaza punti de tesut intre capetele de fractura.Deci,mai intai mor celulele din tesut de la capetele osoase,dupa care vine proliferarea celulara si da nastere altor tesuturi noi.

3)      stadiul de calus - nu este obligatoriu daca exista o compactare perfecta,adica daca puntile osoase s-au format exact si precis la locul respectiv,dar este foarte rar intalnita aceasta precizie in formare.Tesutul proliferat atinge un prag de maturare,in momentul in care, celulele formate anterior,in stagiul de proliferare celulara,dau nasere osteoblastelor care, incep sa sintetizeze matricea osoasa.Apoi incepe si captarea de saruri de calciu,toate acestea formand CALUSUL MOALE.

4)      stadiul de consolidare - reprezinta transformarea continua a calusului moale.

5)      stadiul de remodelare - se formeaza un manson care imbraca osul.Reprezinta mai multe procese de resorbtie a calusului,plus formarea osului pe directiile de forta normala.

PARTICULARITATI DE REPARATIE A OSULUI

a)      varsta - durata de consolidare a fracturii creste o data cu varsta.

b)      sediul fracturii - oasele spongioase,se refac de doua ori mai repede decat osul compact.

c)      aspectul fracturii - cele oblice sau spiralate,se refac mai repede ca cele transverse.

d)     starea de sanatate a segmentului fracturat(tulburari de circulatie).

e)      aspecte iatrogene - acestea tin de medicii care executa imobilizarea segmentului fracturat, daca nu se executa corect,fractura se prinde stramb.

f)       starea de sanatate generala.

CARTILAJUL

    Cartilajul acopera suprafetele osoase articulare(diartroze-articulatii mobile).Este un cartilaj hialin,neted si lucios.

COMPOZITIE

    Compozitie 60 - 80% apa,cu afinitate mare pentru imbibarea cu apa,asemeni unui burete,cum prinde apa,cum o absoarbe.

ROLUL CARTILAJULUI

    Rolul cartilajului este de amortizor la presiune,isi modifica dimensiunea cand este supus la presiune,prin repartitia apei continute.

CARACTERISTICI

    Este lipsit de structura nervoasa(aneural),lipsit de sistem limfatic(alimfatic),fara vascularizare (avascular),si este o structura bradiotrofa(se hraneste cu ce gaseste in jurul lui).

NUTRITIE(HRANA)

    Lichidul sinovial - este secretat de membrana sinoviala din interiorul articulatiei,dar ca sa secrete lichid sinovial,trebuie sa avem si o miscare permanenta.Mobilizarea articulara este necesara vietii cartilajului.Cartilajul are o lubrifiere exceptionala,care realizeaza un coeficient de frecare extrem de mic.

    Exemplu :  frecarea pe o suprafata metalica lucioasa data cu ulei,are un coeficient de frecare de 0,05%,o patina neincarcata pe gheata,are 0,03%.Cartilajul are coeficient de frecare de 0,005%,si foarte rar 0,1%.

    Cartilajul nu se poate regenera,grosimea cartilajului fiind de 1 - 7 mm.Cartilajul dureaza toata viata,dar nu se regenereaza,iar lezarea lui este ireversibila.Unitatea specifica a cartilajului este CONDROCITA.Se formeaza o cicatrice conjunctiva dupa ruperea lui,care i-a forma cartilajului, dar proprietatile lui de amortizare si glisare nu mai sunt aceleasi.

RAPORTUL DINTRE PATOLOGIA CARTILAJULUI SI KINETOTERAPIA

    Ce urmarim pentru a prevenii ruperea cartilajului :

1)      menajarea incarcarii articulare - articulatiile portante,care sustin greutatea corpului.Cand apare un conflict intre incarcare si rezistenta cartilajului,apare lezarea lui.Aici urmarim,in special dupa interventii chirurgicale : purtarea bastonului / evitarea ortostatismului prelungit si a pozitiilor fixe.

2)      profilaxia degradarii cartilajului : mobilizari articulare / scaderea incarcarii.

3)      consolidarea stabilitatii articulatiei - prin antrenarea stabilitatii musculare.

TENDOANE SI LIGAMENTE

    Au elemente comune,tendonul leaga muschiul de os,iar ligamentul os de os.Tendonul rezista fara deformari la fortele de tractiune in ax,dar se deformeaza repede,la fortele laterale de forfecare sau compresie.La ligament este invers.

ROL

    Ligamentul stabilizeaza articulatia in diferitele ei directii de mobilizare.Ligamentul nu este deformat de nici o forta.

ORIENTARE

    Tendonul - dispozitie longitudinala a fibrelor de colagen.La tractiune in ax se rupe,la compresie iarasi se rupe,lateral se rupe.

    Ligament - fibrele sunt aliniate paralel,oblic si spiralat.O fibra de colagen este comparabila cu o fibra din otel.

    Fibra tendonului este cea mai lunga din corp.Tendonul este protejat de o teaca fibroasa,care ajuta tendonul sa alunece pe os.Mai avem unele tendoane care au teaca sinoviala,iar aceasta teaca are doua fete intre care se afla lichid sinovial.In zonele de mare frecare si presiune,avem bursele sinoviale,care sunt niste pernite amortizante,umplute cu lichid sinovial.Inflamarea acestor burse sinoviale,determina BURSITE sau TENDO-SINOVITELE.

    Tendonul este bogat inervat,contine toate tipurile de inervatie,contine si un aparat specializat, reglator al contractiei musculare,aparatul Golgi.Tendonul este vascularizat prin tecile venite de la vasele muschilor.

ROLUL TENDONULUI

organ de transmitere a fortei de contractie - se realizeaza prin aparatul Golgi.

organ de modulare a contractiei brutale - adica tot prin receptorii din tendon,el isi da seama de contractia la care urmeaza sa fie supus,si o modereaza.

organ de amplificare a contractiei musculare - daca mai sus modera contractia,aici putem spune ca o amplifica.

REPARATIA TENDONULUI SI A LIGAMENTULUI

    Lezarea tendonului nu se vindeca prin regenerare,ci prin cicatrice fibroasa,la care participa tesuturile vecine,iar tendoanele mari,cum ar fi tendonul lui Achile,se pot regenera si prin inmugurire.

    Vindecarea tendonului se mai poate face si prin transplant(grefa) sau sutura de tendon,dar nu va mai fi functional la capacitate maxima.

    La ligament,avem vindecarea prin cicatrice conjunctiva.Ligamentul se poate regenera,dar cel mai  bine e ca dupa ruptura ligamentara,sa se intervina chirurgical si nu lasat sa se refaca pe cale naturala.Se poate vindeca si pe cale naturala,insa este supus ruperii destul de usor,nu mai este rezistent,devine casant.

RAPORTUL DINTRE PATOLOGIA LIGAMENTULUI SI KINETOTERAPIA

patologia inflamatorie.

patologia posttraumatica.

hiperlaxitate - apare in urma unor intinderi.

Si avem :

Ø  contractura ligamentului si a tendonului - determina limitarea mobilitatii articulare.Se realizeaza prin tehnici de stretching(gimnastica).

Ø  cresterea rezistentei fizice - se realizeaza prin exercitii fizice.

Ø  reducerea vascozitatii conjunctive - se aplica incalzirea,inaintea unui program complex, format tot din tehnici de stretching(gimnastica).

LIGAMENTELE

Sunt :

periarticulare si sunt in stransa interdependenta cu articulatia

realizeaza rezistenta si stabilitatea articulatiei , ghideaza miscarea si blocheaza excesul de miscare

bogate in terminatiuni nervoase proprioceptori

MUSCHIUL

este elementul motor al miscarii

el este componenta finala a unitatii motorii (complexul neuromuscular)

in corpul omenesc avem cca. 430 de muschi striati , adica 40-45% din greutatea corpului

ei au forme si dimensiuni variate adaptate regiunii si functiei

orice muschi la capete are tendoane cu care se prinde de os sau de piele cum sunt muschii mimicii

ei sunt imbracati in teci ( fascii ) sinoviale care favorizeaza alunecarea muschiului

locul unde muschiul se prinde de tendon se numeste jonctiunea tendomusculara

toti muschii unui segment sunt inveliti de o fascie comuna, care daca se rupe, muschiul herniaza

fiecare corp muscular separat este invelit intr-unmanson conjunctiv , care il protejeaza in timpul efortului limitand intinderea

in timpul contractiei ei aluneca unul pe langa altul

in interiorul corpului muscular apar niste separatii in fascicule musculare . Fiecare fascicol cuprinde la randul lui 10-30 fibre musculare . Fibra musculara reprezinta de fapt CELULA MUSCULARA.

Ea prezinta niste structuri specifice numite MIOFIBRILE , lungimea unei fibre este de la cativa cm la 20-25 cm si grosimea 10-150 microni.

Miofibrilele sunt elementele contractile ale muschiului si sunt dispuse in fascicole de ordinul sutelor de mii . In lungul fibrei musculare si paralele intre ele . La microscopul electonic se vad ca o structura tigrata si contin actina si miozina.

NERVUL

Nervii musculaturii striate sunt nervi mielinizati . Un muschi primeste cel putin o ramura nervoasa . Jonctiunea nerv-muschi se numeste placa motorie. Aici se realizaeza sinapsa neuromusculara si in urma inpulsului nervos se realizeaza contractia.

Controlul motricitatii este extraordinar de complex si este organizat pe nivele succesive

PROPRIOCEPTORII

sunt terminatiuni nervoase care culeg informatii de la niv aparatului locomotor si le transmit catre centru

ei functioneaza independent de vointa , adica la nivel inconstient

Fusul neuromuscular este un receptor specializat si se gaseste in corpul muschiului . Este o formatiune incapsulata care cuprinde 3-10 fibre musculare si culege informatii despre starea de tensiune si intindere .

Organul de tendon golgi se gaseste in tendon si recepteaza starea de tensiune , inclusiv schimbarile de presiune atmosferica.

La nivelul articulatiei avem o serie intreaga de proprioceptori care se gasesc in ligamente, in lichidul sinovial , foarte sensibile la elementul durere si la presiunea atmosferica sau hidrostatica .

Mai avem proprioceptori la nivelul pielii, sunt terminatii nervoase, ruffinii, pacinii si discurile merkel . Sunt sensibili la presiuni , vibratii etc .

Kinetologia se ocupa cu studiul miscarii iar Kinetoterapia reprezinta terapia prin miscare. Gimnastica in general urmareste intarirea sanatatii omului . Gimnastica sportiva dezvolta performanta, gimnastica srtistica esteticul iar la gimnastica medicala sanatatea si anumite deficiente.

Prin exercitiile fizice trebuie sa dezvoltam forta, viteza, rezistenta, coordonarea.

O persoana care sufera o pierdere functionala este capabila sa se compenseze . Procesul compensarii va fi progresiv insa este esential ca sistemul nervos central sa functioneze normal .

PRINCIPIILE kinetoterapiei:

sa nu facem mai rau decat este - primum non nocere

precocitatea tratamentului , cu cat incepem mai repede rezultatele vor fi mai bune si mai sigure pentru ca nu apar fixari gresite

gradarea efortului , niciodata nu trebui sa depasim nivelul functional , trebui sa acordam o atentie deosebita incalzirii. Efortul trebui gradat si in cadru unui program de kinetoterapie, si pe parcursul ointregii perioade de tratament . Vom creste gradat forta , viteza si rezistenta si mobilitatea .in general nu trebuie depasit elementul durere

individualizarea tratamentului . In functie de afectiune , de varsta , de sex de aptitudini . Femeile capata mai usor mobilitatea iar barbatii mai usor forta. De obicei cu copii si tineri rezultatele sunt mai rapide

principiul continuitatii pana la o recuperare stabila si completa

Obiective pe care le putem avea in kinetoterapia medicala .

Relaxarea

corectarea posturii si aliniamentului corpului

cresterea mobilitatii articulare

cresterea fortei musculare

cresterea rezistentei

coordonarea , controlul si echilibrul

antrenamentul la efort

reeducarea respiratorie

reeducarea sensibilitatii

Orice program de gimnastica trebui sa cuprinda trei parti :

parte introductiva sau incalzirea - unde trebui sa incalzim treptat articulatiile si muschii si sa adaptam organismul pentru efort . tot aici facem adaptarea respiratiei cu miscarile. Kinetoterapeutul va urmari pacientul si il va evalua

partea fundamentala - se introduc exercitiile cu gradul maxim de complexitate in care solicitam toate segmentele si exercitiile specifice de recuparare . In general aici se folosesc doar miscari active

partea de revenire - exercitiile revin la un ritm lent , se insita pe exercitii de respiratie astfel incat mariel functiuni ale organismului sa revina la normal

In kinetoterapie urmarim sa amelioram si sa imbunatatim capacitatile generale de miscare si marile functiuni ale organismului ., circulatia, capacitatea de miscare , aparatul respirator , metabolismul .

De asemenea se stimuleaza si starea psihica, se echilibreaza procesele neurovegetatove, se tonifica tesuturile si se produce o adaptare functionala a tuturor sistemelor . La copii se reechilibreaza procesele de crestere .

La bilantul articular cercetam mobilitatea unei articulatii si cu un goniometru se masoara flexia si extensia unei articulatiei.

La orice forma de artroza recuperarea in fazele incipiente.

La spondiloza este cand a aparut ciocuri.

Electroterapie

Reguli usoare de calire a organismului

- aer, apa,

calirea lent, gradata, diversificarea factorilor de calire, individualizarea tratamentului

temperatura optiama pentru adulti 17-22 si la efor fizic 15-17, umiditatea optima 30-70%

iarna ar trebui sa dormim la 19 grade

la baile de aer

temperatura areului 20-25 grade dar se poate si gobora treptat

se poate face si o singura baie de aer pe zi intre 7 si 8 dimineata

se poate ajunge pana la max 2 ore/zi

cand apare senzatia de frig se fac miscari energice, autopmasaj, se termina procedura

nu facem baie de aer dupa eforturi fizice mari

baia de soare

e bine sa fie totala

pentru calirea cu soare, soarele trebuie sa fie ridicat la 30 grade de orizontala

dozarea se poate face dupa timp sau dupa intensitatea soarelui, si se creste gradat de la 10-15 min pana la o ora 2 pe zi

pentru clima tarii noastre intre 8 -11 dimineata ( pentru ultraviolete), mai de vreme baie de aer

dupaamiaza dupa 4-5

baia de aer se poate face oriunde este o atmosfera curata

intre baia de soare si antrenament trebuie sa treaca 2 ore

in zilele de concurs nu e voie sa se faca baie de soare

in stare de supraantrenament baile de soare sunt contraindicate , chiar si mare este contraindicata

calirea cu apa

incepem cu apa la 20-25 grade si treebuie sa ajungem la 10-12 grade

se poate face sub multe forme

calitreapoate incepe cu apa calda 35 grade si dupa 5 min se da maneta la rece suportabil

calirea cea mai buna la scaldat

sub 18 grade nu intra in apa

baia e bine sa se faca la 2 ore dupa ce s-a mancat

in primele zile mai putin

Electroterapia

terapia cu curent electric

+ anod

- catod

dpv convetional curende dela + la _

intensitatea e cant de lelectricitate care trece printr-o sectiune intr-o secunta

electroterapia a inceput prin anii 30, mare voga in anii 60, acum sunt aparate mult mai dezvoltate in tarile din occident

In tara noastra se practica forme multe de electroterapie depasite

electroterapia nu este indispensabila si obligatorie

curenti - 3 categorii:

continuu

de joasa frecventa - de la 1 hz-1000 hz

de medie frecventa - de la 1000 hz - 100000 hz

inalta frecventa peste 100000 hz

la curentul galvanic ( care este un curent continuu)

polul pozitiv este pol anesteziant si pe locul dureros devine pol activ, se pot face aplicatii transversale sau longitudinale

cum vedem care e + si - : intr-un borcan cu apa se pun electrozii si se da drumul la curent la maxim, pe el - apar ca niste bule si pe electrodul + apare ca o mazga , o ceata

se pot face aplicatii transversale sau long cu + pe locul dureros

la lombosciatica cu durere in pulpa piciorului . Pe pulpa + , pe coloana -, curentu se da drumul usor

la curentul de joasa si medie frecv este eficient cu cat se simte mai puternic

la curentul gavalnic trebui sa se simta ca o furnicatura de urzica fina

dar sunt persoane care nu simt normal , si se pot face arsuri, la aceste persoane nu se trec peste 10 miliamperi

curentul galvanic aproape exclusiv pentru nerv, sau tesuturi inflamate

galvanizarea masca pentru pareza faciala , forma fetei pe jumatate de fata , electrodul negativ I ceafa cel pozitiv pe fata

durata 15-20 minute

ionizarile

aceeasi curenti galvanici la polul - acid clorhidric, la + baza

substantele cu ioni pozitivi se pun pe + (calciu si xilina ) care se resping si intra in organism

+ se poate pune potasiu K+, Calciu 2+, magneziu - sulfat de magneziu, sulfat de cupru,

- se pot pune : iod, acid salicilic- aspirina, acid ascorbic

Baile galvanice

curentul galvanic circula printr-o apa

4 cadite , pentru picioare pana la genunchi, pentru maini pena la coate

apa trebuie sa fie putin calduta 34-37 grade

se pot face bai bicelulare sau 4 celulare

aceesi regupa mana mai afectata se pune plusul

la 4 celulare se poate pune - pe maini si + pe picioare si ne numesc bai ascendente sau invers descendenate si imbunatatim mica circulatie

ca o ciudate nie bai galvanice generale

secrete la bai ngalvanice, curentul trebuie crescut foarte lent si trebuie scazut foarte lent

timpul de expunere 15-30 mineralizata

cand se iese trebuie scoase mainile in acelasi timp si egal, usor

Curentii de joasa frecventa

- de obicei se face ca o gimnastica musculara

1-1000 hz

polul negativ se pune pe zona afectata este polul activ

cum se depisteaza: pe propria piele se simte mai activ decat cel pozitiv

culoarea internationala la minus : rosu, la plus : negru

conteaza durata impulsului, forma lui si clasic avem :

curenti diadinamici: CDD folosesc rezistenta de la retea de 50 Hz,

- forme de curenti diadinamici:

-DF 50 HZ- Creste circulatia

- MF-

- PF o sec MF o sec DF - efect diamogen

- PL 10 sec MF 5 sec DF - stimuleaza musculatura neteda

- RS ritmic sincopat - efect de electrostimulare : de obicei se pun pe transversali , la terminarea procedurii se poate da cu putina pudra de talc, daca apare o iritatie

curentii trobert - curenti de joasa frecventa cu impulsuri dreptunghiulare : de obicei se folosec electrozi mici, risc de arsura mare se pune strat hidrofil mare, punctul dureros electrodul negativ, 15 min

curenti tens - stimurlare nervoasa electrica transcutana : mare moda in anii 66- 67

Curentii de medie frecventa

1000-100000 Hz

medical folosim 1000-3000 Hz pana la 10000

avantaje : organismul le suporta mai usor , nu dau senzatie dureroasa, de arsura

fac o gimnastica de stimulare (aici intra si electrostim din gama beauti)

se pot face si in 2 si 4 poli , se numesc curenti interferentiali si efectul se simte la mijloc, nu pe electrozi

Curenti de inalta frecventa :

peste 100000 Hz

2 tipuri de terapii :

diatermia : US

-prin corp trec unde tesuturile se incalzesc, exista unde medii si scurte; cu cat e mai aprroape de piele efecte mai mici, mai indepartate fecte , mai puternice,

-la ap de unde scurte treapta unu se pune unde avem inflamatii ;

- unde avem reumatisme degenerative se pune treapta patru . Aparat in impulsuri -> diapuls

- anexite , spondiloze

undele ultrasunete UUS

- nodulii de la injectii

- intra in dom termic si mecanic

- ap de UUS intra in 800 KHz -1000 khz

- parametrul este wat /cm2

- fac o microvibratie in tesut

- tb tinut cu o manusa crosetata de bumbac pentru protectie , unde parazite , se face osteoporoza

- gel aplicat pentru pacient, dispare aerul

- afectiuni: cicatriti pieloide , noduli injectii, muschi contractati

- 3-6 min pe o zona de aplicatii

proteine, glucide, grasimi

vitamine , minerale, apa

principii alimentare:

echilibru proteine , grasimi ( toti hormonii sunt de natura glucidica, pot fi reduse drastic fara sa sufere sanatatea )

fara minerale apare oboseala musculara , bate inima nereg, oboseli,

vitaminele react ca biocatalizatori

proteine : carne, lapte , oua - are albumina , copii un ou pe zi , adultii 2 oua pe saptamana , lapte- nu are fier si vitam C deloc, dar are cazeina si derivate

proteive vegetale : mazare verde , fasole verde, ciuperci, soia - are proteina dar nu decea mai buna calitate

mezelurile ar trebui scoase complet

la copii si tineri proteina este indiapensabila , fara raman pigmei - mai mici , la adulti proteina este pentru regenerarea celulara,

!!! organismul nu poate sa faca rezerve de proteine pentru zile negre, face rezerve de grasimi si glucide

puii nu sunt buni cei crescuti pe hormoni, de preferat cei pe concentrate

glucide: mancam multe, dar nu din cele bune, prea multe produse zaharoase ,

zahar in sucuri, prod de patiserie, apa, ceai etc. exagerat demult

glucide avem in fructe si legume si in mierea de albine.

Sucurile de scos 100%

coca cola are ph intre 1-3 exact ca si acidul clorhidric ca si sucul gastric

grasimi bune : uleiuri presate la rece , nuci alune, seminte, peste , un pic de unt

grasimi rele : margarina ( aceeasi formula chimica cu linoleumul- petrol si grasimi hidrogenate)

de ferit : mezeluri , carea grasa impanata

minerale si vitamine de luat tot din alimentatie :

Trebuie sa mancam putin!!!!!

cate mese pe zi: pentru un adult 3, colil 4-5 mese pe zi

la un ad care e in post sau nu poate sa tina

chiar daca mancam seara nu tre sa mai aducem aport caloric

cat stau alimentele in stomac

oua 3 ore

prajeli, chiftele 4-5 ore

fructe legume 15- 30 min ( de luat inainte de masa)

conserve si mai mult - conserva de peste 7 ore

conserve alimentare legume 3 ore

Feed back nervos

- la periferia sist nervos avem receptorii : ( intero, proprio, ). Noi actionam asupra proprioceptorilor.

este foarte imp ca pacientul sa stea intr-o stare relazare cat mai completa, creierul poate prelua cat mai multe informatii

pacientul se va relaxa 1-2 mineralizatadupa care incepem si stimulam acesti centri nervosi

la primele sedinte avem stimularile de baza

spre ex daca suntem interesati sa lucram in zona lombara stimulam centrii din zona lombara

dupa aceea trecem la proceduri mai puternice deoarece SNC , avand memoria sedintelor anter va actiona cu mai mare rapiditate

apoi identificam centrul nervos, in zona toracelui vom actiona pe expir, tinem intr- tensiune o structura ( muschi, os) dupa care efectuam o vibratie ( ca si cum am da drumul la o coarda de vioara)

intotdeauna in perechi

dupa lasam pacientul in ,iniste ca acesta sa perceapa senzatiile dupa astfel de stimularilpentru creier este o senzatie atipica si face o scanare a sistemului respectiv, creierul ia cunostinta cu terenul de unde a venit informatie

el poate identifica o contracxtura musculara, circulatie micsorata, inflamatie sau alt gen de probleme

pacientul are niste stari subiective

unii simt o caldura intensa, altii o presiune la un mom dat aceasta perceptie ste poarte puternica la altii poate dura mai mult . 4 min e normal, 5-10 min este o problema mai mare si sedinta o oprim la momentul respectiv

apoi facem pe alti centri

la primel;e sedinte activari generale

Activarea regiunii lombare:

prima pereche de centri la linia taliei de o parte si alta a col vertebrale ( intre coaste si creasta iliaca este un gol)

pentru incepatori punem degetele mari desupra coloanei , dupa care cadem in santul paravertebral si ne mai mutam inca putin sa simtim muschiul

apoi pe respirul pacientului, spunem pacientului ca cat da aerul afara sa se opreasca un pic ssi cala frictiuni, fara sa alunece pielea luam piele si mutam dincolo de muschi pe creasta cealalta dupa care impingen muschiul, cateva sec, dupa care pe facem o misc de rotatie muschiul fac eun zgomot. Si ne mutam pe partea cealalta

la membrul infectiilor:

la reg scap: 4 miscari 2 mai sus 2 mai jos de o parte si de alta a liniei care trece prin varful omolplatilor, de o parte si de alta a coloanei vertebrale

o miscare bumerang care se termina cu tensionarea muschiului unghiular



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1844
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved