LUCRARE DE DIPLOMA - CARACTERISTICI EPIDEMIOLOGICE ALE PACIENTILOR CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA INTERNATI ÎN SPITALUL DE CARDIOLOGIE COVASNA ÎN PERIOADA 2002-2009

Universitatea de Medicina si Farmacie

TÂRGU-MURES

Facultatea de Medicina

LUCRARE DE DIPLOMA

CARACTERISTICI EPIDEMIOLOGICE ALE PACIENTILOR CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA INTERNATI ÎN SPITALUL DE CARDIOLOGIE COVASNA ÎN PERIOADA 2002-2009

ABREVIERI

ATS- Ateroscleroza

AVC- Accident vascular cerebral

BCV-Boli Cardiovasculare

CIC- Cardiopatie ischemica cronica

CO- Monoxid de carbon

CV- Cardiovascular

DASH- Dietary Approaches to Stop Hypertension

DZ- Diabet zaharat

ECG- Electrocardiografie

Eco- Ecografie

HTA- Hipertensiune arteriala

HTAD- Hipertensiune arteriala diastolica

HTAS- Hipertensiune arteriala sistolica

HVS- Hipertrofie ventriculara stanga

IMA- Infarct miocardic acut

IMC- Indice de masa corporala

JNC VI- Sixth Report of Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation and Treatment of High Blood Pressure

JNC VII- Seventh Report of Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation and Treatment of High Blood Pressure

NHANES- National Health and Nutrition Examination Survey

OMS- Organizația Mondiala a Sanatații

Rx- Radiații X

SEPHAR- Study for evaluation of prevalence of hypertension and cardiovascular risk in an adult population in Romania

TA- Tensiune arteriala

TAD- Tensiune arterial diastolica

TAS- Tensiune arteriala sistolica

WHO- World Health organization

CUPRINS

INTRODUCERE

Hipertensiunea arteriala reprezinta o importanta problema de sanatate publica, fiind cea mai frecventa afecțiune cardiovasculara. Prevalența hipertensiunii arteriale variaza intre 5-10% in țarile subdezvoltate și 10-20% in țarile industrializate. Raspandirea bolii pe glob este inegala, ea fiind influențata de condițiile socio-economice, mediul geografic, compoziția solului și a apei potabile ceea ce pledeaza pentru intervenția acestor factori in patogenia bolii. Europa este considerata o regiune cu inalta prevalența pentru hipertensiune arteriala explicata prin- aport crescut de sare, obezitate, sedentarism, consum crescut de alcool, factori toxici de mediu, determinism genetic și stres.

În Romania HTA esențiala cronica apare de regula dupa 30 de ani, frecvența ei crescand odata cu varsta. Conform studiilor epidemiologice efectuate in țara noastra, prevalența HTA este de 20% intre 40-60 de ani (Institutul de Medicina Interna), de 28% intre 25-64 de ani (Institutul de Cardiologie-Programul MONICA) și de 46% peste varsta de 65 de ani. Mortalitatea prin HTA a crescut de la 72 la 100.000 de locuitori in 1980 la 93 la 100.000 de locuitori in 1992. Decesul in cazul unui bolnav hipertensiv se datoreaza cel mai frecvent complicațiilor cerebro-vasculare care sunt direct proporționale cu cifrele tensionale.

Relația dintre tensiunea arteriala și riscul de evenimente cardiovasculare este continua, constanta și independenta de alți factori de risc. Cu cat tensiunea arteriala are valori mai mari, cu atat crește riscul de infarct miocardic, insuficiența cardiaca, accident vascular cerebral, afectare renala. Pentru indivizii cu varste cuprinse intre 40 și 70 de ani, fiecare creștere cu 20 mmHg a tensiunii arteriale sistolice, sau cu 10 mmHg a tensiunii arteriale diastolice, dubleaza riscul de boala cardiovasculara, indiferent de valorile inițiale ale tensiunii arteriale, de la 115/75 mmHg la 185/115 mmHg [8].

SCURT ISTORIC

Tensiunea arteriala a fost masurata pentru prima data in anul 1773 de catre Stephen Hales. Tot el a descris si importanta volumului sangvin in reglarea tensiunii arteriale. Contributia arteriolelor periferice in mentinerea tensiunii arteriale, denumita tonus vascular a fost descrisa pentru prima data de catre Lower in anul 1669, fiind urmat in anul 1783 de Senac. Rolul inervatiei vasomotorii a fost descrisa de mari nume cum ar fi Claude Bernard, Augustus Waller, Charles Brown Sequard. William Daylis a aprofundat acest concept intr-o monografie publicata in anul 1923. Cannon si Rosenblueth au dezvoltat notiunea de control umoral a tensiunii arteriale si au investigat efectele farmacologice ale epinefrinei. TR Elliott, Sir Henry Dale si Otto Loew sunt trei mari nume care au contribuit la dezvoltarea cunostintelor medicale cu privire la controlul tensiunii arteriale prin mecanisme umorale. Richard Bright, un medic practicant in jumatatea secolului 19, a observat schimbari ale tensiunii arteriale la pacientii care sufereau de afectiuni renale cronice. În 1868, George Johnson a postulat faptul ca, cauza hipertofiei ventriculare stangi din cadrul bolii Bright se datoreaza prezentei hipertrofiei muscularei din arterele mici ale intregului corp. Alte descrieri ale modificarilor cardiovasculare suferite in cadrul hipertensiunii arteriale au fost facute de Sir William Gull si HG Sutton in 1872. Frederick Mahomed a fost printre primii care au incorporat masurarea TA ca si parte a statusului clinic al pacientului.Meritul recunoasterii HTA primare sau esentiale este atribuit muncii lui Huchard, Vonbasch si Albutt. Observatii ale lui Janeway si Walhard au dus la descoperirea afectarii de organ tinta, fapt ce a condus la etichetarea HTA ca si "ucigasul silentios"(silent killer). Concepte precum renina, angiotensina si aldosteronul au fost dezvoltate prin munca mai multor cercetatori la sfarșitul secolului 19, inceputul secolului 20. Nume ca: Irwine, Page, van Slyke, Goldblatt, Laragh si Tuttle apar cu precadere in literatura de specialitate, munca lor a fost cruciala in intelegerea mecanismelor biochimice care stau la baza HTA esentiale [7].

I. Epidemiologia Hipertensiunii Arteriale

Definitia Hipertensiunii arteriale

Definirea HTA este extrem de dificila si arbitrara. Cu atat mai mult cu cat relatia dintre presiunea arteriala sistemica si morbiditate pare sa fie mai mult cantitativa decat calitativa. În practica, pentru un bun screening al pacientilor cu HTA, in vederea instituirii unei bune evaluari diagnostice cat si pentru initierea terapiei este necesara o definire unanim acceptata a valorilor hipertensiunii arteriale. Deoarece riscul unui pacient poate fi corelat cu severitatea HTA, un sistem de clasificare este esential in vederea luarii deciziilor cu privire la agresivitatea tratamentului si interventiilor terapeutice [4].

Hipertensiunea arteriala este definita ca o crestere constanta a tensiunii arteriale sistolice (TAS) peste sau egal cu 140 mmHg, si/sau a tensiunii arteriale diastolice (TAD) peste sau egal cu 90 mmHg la persoane fara tratament antihipertensiv [25].

Clasificarea hipertensiunii arteriale

Clasificarea se face tinand cont de: etiologie, valorile tensionale, afectarea organelor tinta.

Etiologie:

a) Hipertensiunea arteriala primara sau esentiala- reprezinta aproximativ 95% din totalul cazurilor de hipertensiune, este de obicei de cauza nedecelabila. Debutul poate fi intre 25-55 de ani, intalnindu-se foarte rar sub varsta de 20 de ani. Patogeneza este multifactoriala, un rol important avand factorii genetici.

b) Hipertensiunea arteriala secundara- are o cauza decelabila si reprezinta cu aproximatie 5 % din totalul cazurilor.

- Cauze renale: renoparenchimatoase : glomerulonefrita acuta, nefrite cronice, boala polichistica, nefropatie diabetica, hidronefroza.

: renovasculare: stenoza de artera renala, vasculite intrarenale, compresiuni extrinseci ale arterelor renale.

: altele: tumori secretante de renina, retentie primara de sodiu.

- Cauze endocrine: feocromocitom, sindrom Cushing, aldosteronism primar, hipertiroidism, hipotiroidism, hiperparatiroidism.

- Cauze cardiovasculare: coartactia de aorta.

- Boli neurologice: cresterea presiunii intracraniene(tumori, encefalite, acidoza respiratorie), apnee in timpul somnului, tetraplegia, sindrom Guillan-Barre.

- HTA indusa de sarcina.

- Medicamente: ciclosporina, eritropoetina.

- Droguri, alcool.

- Stresul acut: hiperventilatia psihogena, hipoglicemia, arsuri, pancreatite, abstinenta de alcool, criza sickle-like, postresuscitare, postoperator.

- Cresterea volumului intravascular [5].

În functie de valorile tensionale

În tabelul I se observa clasificarea TA la adulti peste varsta de 18 ani, și modificarile cu privire la clasificarea HTA intre JNC VI și JNC VII. Clasificarea se bazeaza pe media a doua sau mai multe masurari ale TA efectuate cu ocazia a una sau mai multe vizite medicale.

Prehipertensiunea nu se refera la o categorie de boala, ci identifica indivizii cu risc crescut pentru dezvoltarea HTA, astfel medicul curant in colaborare cu pacientul pot lua toate masurile necesare de prevenire sau de intarziere a aparitiei HTA propriu-zise. Indivizii cu prehipertensiune nu sunt candidati la terapie medicamentoasa, ei trebuie ferm sfatuiti si incurajati in vederea schimbarii modului de viata, pentru inlaturarea factorilor de risc. În schimb cei cu prehipertensiune, dar care sufera de DZ sau afectiuni renale la care modificarea stilului de viata nu a determinat scaderea TA la sau sub 130/80 mmHg, vor urma tratament medicamentos antihipertensiv. Aceasta clasificare nu stratifica pacientii hipertensivi in functie de prezenta sau absenta factorilor de risc, de afectarea organelor tinta, in vederea recomandarii diferitelor tipuri de tratament. JNC VII recomanda ca toti pacientii cu HTA stadiul I si II sa urmeze tratament medicamentos antihipertensiv. Tinta este reducerea tensiunii arteriale sub 140/90 mmHg, daca prezinta doar HTA fara alte conditii patologice asociate. În cazul celor cu prehipertensiune se incearca reducerea valorilor tensionale prin modificarea stilului de viata, adica inlaturarea factorilor de risc [4].

Tabelul I. Clasificarea HTA

Daca la un pacient valorile tensiunii arteriale sistolice si a celei diastolice nu fac parte din aceeasi categorie, se va incadra in una din grupe in functie de valoarea tensionala mai ridicata. HTS izolata poate fi deasemenea clasificata, in functie de valorile presiunii sistolice din tabel [19].

În functie de afectarea organelor tinta(Stadializare) [9].

Tabelul II. Stadializarea HTA

Factori de risc

Factorii de risc reprezinta acele variabile de ordin biologic, fizic, chimic, psihologic, social , care potenteaza aparitia in timp a hipertensiunii arteriale. Factorii de risc traditionali se impart in doua categorii: nemodificabili si modificabili.

Factori de risc nemodificabili

- Istoricul Familiar: Riscul este major daca exista istoric familiar de boli cardiovasculare. Riscul este cu atat mai mare cu cat unul din parinti a decedat din cauza unei afectiuni cardiace.

-Varsta: Odata cu inaintarea in varsta cantitatea de colagen din componenta arterelor creste, astfel acestea devin mai rigide. Prin reducerea elasticitatii, vasele sangvine isi pierd abilitatea de a compensa bataile cardiace, dezvoltandu-se cu timpul hipertensiunea arteriala.

- Sexul: Sexul masculin este mai afectat in comparatie cu cel feminin. La grupele de varsta intre 35-40 de ani mortalitatea de cauza cardiaca este de patru, cinci ori mai mare la barbati decat la femei. La femeile aflate in premenopauza se gaseste o prevalenta mai mare a hipertensiunii arteriale, deasemenea o deteriorare a profilului lipidic, cu cresterea colesterolului total si a LDL colesterolului.

- Rasa: Studii longitudinale au demonstrat incidența mai mare la rasa neagra, insa actualmente datorita schimbarilor in ritmul de viata si neinfluentarea factorilor de risc a determinat aparitia unei incidente mai mari si la celelalte etnii.

Factori de risc modificabili

- Diabetul zaharat: Diabetul zaharat si HTA au tendinta de a aparea impreuna pentru ca prezinta anumite particularitati fiziologice comune si anume: efectele fiecareia cresc probabilitatea de aparitie a celeilalte afectiuni. În cazul DZ si al HTA aceste efecte include:

- Cresterea Volumului Circulant: DZ creste volumul total al fluidelor circulante in organism ceea ce va determina in timp cresterea TA.

- Cresterea Rigiditatii Arteriale: DZ scade abilitatea vaselor sangvine de a se intinde, scade elasticitatea acestora, creste rigiditatea si astfel creste TA.

- Prelucrarea Inadecvata a Insulinei: Modificari ce apar la nivelul secretiei si prelucrarii insulinei de catre organism pot cauza prin mecanism direct HTA sau potenteaza o TA moderat inalta existenta anterior.

Aceste particularitati biologice comune explica doar in parte aparitia sau existenta concomitenta a acestor boli. În multe cazuri insa, cele doua afectiuni apar combinat datorita simplului fapt ca prezinta o serie comuna de factori de risc.

- Masa corporala: Obezitatea creste in mod semnificativ atat probabilitatea de a dezvolta DZ tip II cat si HTA; fiecare kilogram pierdut din greutate se traduce printr-o scadere a presiunii arteriale de la 1,3-1,6 mmmHg la un numar considerabil de pacienti.

- Dieta: Alimentatia bazata preponderent pe grasimile polisaturate, de origine animala in special, bogata in sare si zaharuri rapid absorbabile duc la aparitia unor probleme organice care in final vor avea ca rezultat aparitia HTA si DZ tip II.

- Activitatea fizica: Sedentarismul influenteaza in mod negativ activitatea insulinei, accelereaza imbatranirea patului vascular, aparitia rigiditatii vasculare si implicit a aterosclerozei. Efectul antihipertensiv al exercitiului fizic este bine cunoscut, include diminuarea stimularii simpatice, ceea ce potenteaza efectul baroreceptorilor, deasemenea influenteaza rezistenta vasculara in sensul scaderii acesteia si creste sensibilitatea la insulina. Creste nivelul HDL colesterolului si il scade pe cel al LDL-lui si relaxeaza vasele sangvine ceea ce duce la scaderea tensiunii arteriale [2].

- Consumul de alcool: Consumat in mod repetat, alcoolul poate produce prin mediere simpatica o crestere acuta a tensiunii arteriale pana la instalarea hipertensiunii. Limitarea consumului de alcool, nu doar reduce tensiunea, ci imbunatateste si nivelul HDL-colesterolului [21].

- Fumatul: Nicotina si CO initiaza ateroscleroza si provoaca hipertensiune arteriala (ateroscleroza plus nicotina provoaca constrictia arterelor mici), anevrismul aortei, deficite circulatorii, accidente vasculare cerebrale. Impactul fumatului in progresia aterosclerozei este mai mare la pacientii cu HTA si DZ. Deasemenea impactul fumatului asupra riscului absolut de boala coronariana este influentat de obiceiurile alimentare, riscul fiind mai scazut in tarile europene mediteraneene fata de cele nordice [14].

Cai si mecanisme de transmitere a factorilor de risc

Aceste cai si mecanisme se impart in doua tipuri:exogene respectiv endogene.

Exogene:

- alimentatia nerationala, bogata in lipide, glucide, ratia mare de NaCl, consumul abuziv de alcool, cafea, tigarete;

-lipsa de duritate a apei potabile sau carenta unor microelemente ale apei(cadmiu);

-modificarea balantei minerale in urma utilizarii pesticidelor, insecticidelor sau in urma activitatii industriale intensive;

-factori psiho-sociali, stresuri, emotii, supraincordare nervoasa;

-factori profesionali, activitate intelectuala intensa;

-inactivitate fizica;

-factori geografici, geologici, geoclimatici, meteorologici, pedologici;

-factori iatrogeni, medicamentosi.

Endogene:

-tulburari ale metabolismului lipidic (hipercolesterolemia, hiperlipidemia, hiperproteinemia);

-tulburari ale metabolismului glucidic, care asociate cu diabetul constituie unul dintre cei mai importanti factori aterogeni;

-labilitatea presiunii arteriale;

-diabetul prin actiunea vasoconstrictoare;

-secretia marita de catecolamine;

-obezitatea;

-tulburari de coagulabilitate;

-hipoxia;

-scaderea capacitatii vitale pulmonare;

-hipertrofia ventriculara stanga;

-guta.

Receptivitatea organismului

Receptivitatea si capacitatea de adaptare a organismului la actiunea factorilor de risc sunt stari dependente de particularitatile individuale, bioecologice: factori endofamiliari, terenul, tipul constitutional, personalitatea psihica.

Interventia factorilor endofamiliari a fost presupusa a actiona in inducerea hipertensiunii arteriale pe baza urmatoarelor constatari: existenta agregarilor familiare de hipertensiune arteriala la rudele de gradul I si lipsa agregarii la copiii adoptivi; aparitia hipertensiunii la gemeni; tensiuni sistolice asemanatoare la gemeni monozigoti fata de gemenii dizigoti; existenta unor agregari familiare de HTA , ATS, DZ tip II, obezitate.

Hipertensiunea arteriala se considera a fi rezultanta unor interactiuni dintre substratul genetic al persoanelor si factorii de mediu extern (determinism poligenic), rolul factorilor genetici desi evident este insa de importanta mai mica decit a factorilor de risc.

Terenul reprezentat de unele coordinate biologice ale organismului ca varsta, sex, grupe sanguine este implicat in inducerea HTA , cresterea prevalentei si incidentei odata cu varsta fiind un fapt confirmat. Tendinta presiunii arteriale de a depasi limitele normale apare la varsta tanara, instalarea fenomenelor clinice facandu-se dupa 35 de ani [20].

Vulnerabilitate

Oricine poate dezvolta HTA, dar unele persoane sunt mai predispuse fata de aceasta suferinta. Luand in considerare rasa, HTA apare mai devreme si se dezvolta mai sever la populatia afro-americana decat la populatia alba. În functie de sex si varsta, la adultul tanar si mediu, barbatii sufera de HTA mai frecvent decat femeile. Odata cu inaintarea in varsta, mai ales dupa 60 de ani, procentul femeilor hipertensive este mai mare decat cel al barbatilor, datorita disparitiei factorului hormonal preexistent., adica odata cu instalarea menopauzei. Factorii ereditari pot face ca numarul bolnavilor de HTA sa fie mai mare in randul familiilor in care exista antecedente heredo-colaterale de afectare cardiovasculara. Existenta unor boli care produc anumite modificari ale organismului, cum ar fi cresterea secretiei de catecolamine in caz de feocromocitom, cresterea nivelului hormonilor tiroidieni in diferite tipuri de hipertiroidii [13].

1.7. Forme de manifestare ale procesului epidemiologic

Desi mortalitatea prin boli cardiovasculare a scazut in ultimele doua decenii, aceasta ramane principala cauza de deces la varstnic, dar si la persoanele tinere, prin agregarea multiplilor factori de risc.

Incidenta HTA in cadrul populatiei generale este variabila. La copii si adolescenti predomina HTA secundara, iar la adulti si batrani HTA esentiala. Incidenta HTA esentiale creste dramatic si direct proportional cu inaintarea in varsta.În Romania prin programul MONICA s-a raportat incidenta HTA de 40% la grupa de varsta 40-60 de ani si de 28% peste 60 de ani [11].

Prevalenta HTA variaza intre 5-10% in tarile subdezvoltate si 10-20% in tarile industrializate. Raspandirea pe glob e inegala, ea fiind influentata de conditii socio-economice, mediu geografic, compozitia solului si a apei potabile, ceea ce pledeaza pentru interventia acestor factori in patogenia bolii.

În Romania HTA esentiala cronica apare de regula dupa varsta de 30 de ani, frecventa ei crescand odata cu varsta. Incidenta bolii e relativ echilibrata intre cele doua sexe pina la varsta de 60 de ani, dupa care creste la femei. Conform studiilor epidemiologice efectuate in tara noastra, prevalenta HTA este de 20% intre 40-60 de ani(Institutul de Medicina Interna), de 28% intre 25-64 de ani(Institutul de Cardiologie-Programul MONICA), si de 46% peste 65 de ani cu moderata predominanta la femei.(5). Conform datelor din studiul SEPHAR, 40% din populatia adulta din Romania este hipertensiva [18].

1.8. Profilaxia

În ciuda progreselor din cadrul preventiei, detectarii, tratarii si controlul HTA, aceasta ramane o importanta problema de sanatate publica. Profilaxia HTA ofera oportunitatea de a preveni si intrerupe ciclul costisitor de tratament al afectiunii in sine cat si a complicatiilor sale.HTA reprezinta doar unul din multitudinea de factori de risc major ale bolilor cardiovasculare. HTA poate fi prevenita prin aplicarea unor strategii complementare care au ca tinta populatia generala cat si grupele cu risc inalt. Din grupele cu risc inalt fac parte acele persoane care au TA normal inalta, cei cu istoric familiar de HTA, afro-americanii, cei supraponderali sau obezi, sedentarii, fumatorii, potatorii, cei care consuma cantitati excesive de sare alimentara sau cantitati inadecvate de potasiu. Strategii de preventie aplicate la grupe de varsta cat mai tanara au cel mai inalt potential pe termen lung de a evita precursorii care duc la dezvoltarea HTA.

Profilaxia primara include:

-depistarea si neutralizarea factorilor de risc, astfel-evitarea abuzurilor alimentare, combaterea utilizarii excesive a grasimilor animale in ratia alimentara, a consumului marit de sare, evitarea sedentarismului, realizarea educatiei pentru sanatate, inlaturarea factorilor toxici printre care obiceiul de a fuma si consumul de alcool, diminuarea influentelor psihosociale daunatoare;

-delimitarea precisa si urmarirea prin examene clinice si biologice a grupelor populationale cu risc mare;

-instituirea unei strategii destinate sa modifice caracteristicile modului de viata si de mediu ambiant care pot induce hipertensiune arteriala [20].

S-au facut studii pe baza carora s-a estimat ca o reducere cu 5mmHg a TAS, ar reduce rata mortalitatii datorate AVC-ului cu pana la 14% , cea datorata diferitelor afectiuni cardiovasculare cu 9% si cu pana la 7% mortalitatea datorata altor diverse boli. Una din masurile care ar avea ca rezultat reducerea TA in randul populatiei a fost recomandata de Asociatia Americana de Sanatate Publica si care prevede implementarea unor reguli care sa oblige Industria Alimentara, inclusiv restaurantele sa reduca cu 50% cantitatea de sodiu din alimente pe parcursul urmatoarei decade.

Tabelul III. Modificari ale stilului de viata pentru preventia si controlul HTA

Profilaxia secundara

Actiunile cuprinse in cadrul profilaxiei secundare sunt destinate ingrijirii corecte a bolnavului depistat, pentru a fi preintampinata progresiunea bolii, respectiv pentru a fi preintampinate recidivele. Practic profilaxia secundara se realizeaza prin:

-spitalizare si ulterior dispensarizarea bolnavilor;

-instituirea unui tratament corect.

Toate aceste actiuni au rolul de a preintampina complicatiile, cronicizarile sau invaliditatea [1].

Tabelul IV. Recomandari cu privire la monitorizarea in timp a pacientilor [4].

Profilaxia tertiara

Masuri de recuperare medicala , reabilitarea si reinsertia socio-profesionala a bolnavilor. Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste reabilitarea ca "ansamblul activitatilor necesare pentru a asigura handicapatilor cardiaci o conditie fizica, mentala si sociala optima, permitandu-le a ocupa prin propriile lor mijloace un loc cat mai normal posibil in societate". În practica recuperarea bolnavilor include un ansamblu de masuri care au drept scop adaptarea din nou a circulatiei la conditiile energetice cerute de inima in toate imprejurarile vietii curente. Aceasta latura are o valoare de nivel cel putin egal cu al terapiei medicamentoase sau a combaterii factorilor de risc, trebuie aplicata precoce si continu si trebuie sa aiba in vedere toate aspectele bolnavului: fiziologice, clinice, psihologice si sociale. Recuperarea deci, nu reprezinta o procedura izolata, independenta de tratament, ci este doar una din fatete, pentru realizarea careia un rol foarte important ii revine medicului curant [20].

II. MATERIAL ȘI METODA

Pentru analiza cazurilor de hipertensiune arteriala internate in Spitalul de Cardiologie Covasna am efectuat un studiu retrospectiv pentru care s-au folosit date culese din foile de observatie. Lotul studiat cuprinde 3200 de pacienți internați in perioada 2002-2009.

Au fost inregistrate urmatoarele date:

Date demografice: varsta, sex, mediu de provenienta.

Date clinice: - Antecedente heredocolaterale: rude de gradul I sau II cu hipertensiune arteriala esentiala, diferite afectiuni cardiovasculare

- Evaluarea istoricului de fumator: pacientii au fost evaluati pentru istoricul de fumator prin incadrarea in una din categoriile: nefumatori, fumatori, fosti fumatori.

- Activitatea fizica: pacientii au fost chestionati daca efectueaza cel putin 30 minute de efort fizic zilnic. Tipul de efort fizic poate fi: mers pe jos, inot, mers pe munte, tenis, jogging, mers pe bicicleta.

- Date antropometrice: inaltimea, greutatea, indicele de masa corporala (kg/m²), circumferinta taliei (perimetrul abdominal la nivel ombilical), circumferinta soldului (la nivelul marelui trohanter), raportul talie/sold. Cuantificarea gradului obezitatii se face dupa valoarea indicelui de masa corporala: normoponderali IMC sub 25 kg/m², supraponderali IMC intre 25 si 29.9 kg/m², si obezi cu IMC peste 30 kg/m². Se considera ca pacientii supraponderali si cei evaluati in cadrul claselor de obezitate, in cadrul acestor clase indivizii cu valori crescute ale circumferintei taliei (≥102 cm la barbati, ≥88 cm la femei) avand risc relativ mai mare decat cei cu valori normale ale circumferintei taliei.

S-au evaluat parametrii clinici:

- tensiunea arteriala in pozitie sezanda, dupa 5 minute de repaus, doua masuratori la interval de doua minute, considerandu-se valoarea medie pentru tensiunea arteriala sistolica, diastolica si medie.

Datele paraclinice au fost inregistrate pentru bilantul standard al unui pacient hipertensiv, pentru a exclude cauze secundare de hipertensiune arteriala, diagnosticul factorilor de risc cardiovasculari asociati si identificarea leziunilor organelor tinta.

Analizele de laborator au inclus glicemia à jeune, colesterol total, HDL-colesterol, LDL-colesterol, trigliceride, acid uric, creatinina.

Radiografia cardiotoracica si ecografia abdominala s-au efectuat pentru a exclude cauze secundare de hipertensiune arteriala.

S-a efectuat electrocardiograma de repaus (in 12 derivatii).

Datele obținute le-am prelucrat in funcție de repartiția pe grupe de varsta a cazurilor, pe sexe, pe mediul de proveniența al bolnavilor(urban/rural, respectiv județe), in funcție de forma clinica de evoluție a bolii(ușoara, medie, severa), antecedente heredo-colaterale de hipertensiune arteriala sau alte afectiuni cardiovasculare, comportament vicios respectiv consum de nicotina.

Am urmarit asocierea cu diabetul zaharat de tip II, obezitate(in funcție de indicele de masa corporala), HDL respectiv LDL-colesterol, hipertrigliceridemie. Deasemenea am urmarit apariția unor complicații cardiovasculare in evoluția hipertensiunii cum ar fi-tulburari de ritm respectiv fibrilație cronica, angina pectorala de efort, tulburari circulatorii arteriale periferice, cardiopatie ischemica cronica.

Datele culese au fost prelucrate și rezultatele le-am prezentat sub forma de tabele și reprezentari grafice. Am incercat sa interpretez particularitațile epidemiologice ale cazurilor de hipertensiune arteriala internate in Spitalul de Cardiologie Covasna și sa stabilesc concluzii esențiale. Deasemenea am insistat asupra asocierii cu DZ tip II, dat fiind riscul major al asocierii acestor doua afecțiuni. Pentru o interpretare justa am comparat datele obținute cu date de epidemiologie din țara și din lume.

III. REZULTATE

Din lotul studiat, reprezentat de 3200 de pacienti internati in perioada 2002-2009 in Spitalul de Cardiologie Covasna, 2105, adica un procent de 65,78% reprezinta cazurile de HTA esentiala (Figura 1).

Figura 1. Numarul cazurilor de HTA esentiala intre 2002-2009

Tabel I. Morbiditatea prin HTA in perioada 2002-2009

Urmarind morbiditatea multianuala prin HTA esentiala (Tabelul I.), se observa ca nu exista variatii prea mari, procentul cel mai mare de 71% gasindu-se in anul 2006.

În cadrul distributiei cazurilor de HTA esentiala intre sexe, se observa o afectare aproape egala, dar se constata un procent mai crescut la barbati-1131 (54%) fata de sexul opus-974 (46%) (Figura 2 și Figura 3).

Figura 2. Distributia cazurilor de HTA pe sexe

Figura 3. Raportul barbati/femei

Populatia mediului urban este semnificativ mai afectata decat cea a mediului rural. Stilul de viata stresant, alimentatia nesanogena, lipsa de activitate fizica regulata sunt cateva din cauzele numarului mult mai mare al persoanelor afectate provenite din mediul urban. Din cele 2105 cazuri de HTA, 1305 (61,99%) sunt din mediu urban, fata de 800 (38,01%) din mediu rural. Riscul relativ de imbolnavire la populatia urbana fata de cea rurala a fost de 2,73 (Tabelul II si Figura 4).

Tabelul II. Distributia cazurilor de HTA in raport cu mediul de provenienta.

Figura 4. Repartitia cazurilor de HTA dupa mediul de provenienta.

Spitalul de Cardiologie din Covasna este un Spital de valoare nationala, aici fiind internati nu doar pacienti din orasul, respectiv judetul Covasna ci din judetele intregii tari. Astfel am considerat folositoare o expunere a cazurilor nu doar pe medii de provenienta ci si pe judetele tarii. Se observa ca cel mai mare numar de hipertensivi provin din Municipiul Bucuresti, urmat de judetul Cluj, pe locul 3 judetul Constanta, apoi judetul Brasov, pe ultimul loc, adica cu numarul cel mai mic de cazuri situandu-se judetul Dambovita (Tabelul III).

Tabelul III. Cazurile de HTA in functie de Judetele Tarii

În ceea ce priveste antecedentele heredo-colaterale, 1283 de pacienti din lotul studiat de 2105, respectiv un procent de 60,9% prezinta in istoricul familiar al rudelor de gradul I, II, fie hipertensiune arteriala esentiala, fie alte afectiuni cardiovasculare precum: cardiopatie ischemica, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral (Figura 5).

Figura 5. Procentul cazurilor care prezinta antecedente-heredocolaterale.

S-a studiat lotul de pacienti si din punct de vedere al nivelului de studiu urmat, astfel studii superioare(facultate), muncitori calificati, respectiv muncitori necalificati. Peste jumatate din pacienti-65,27% sunt cei cu studii superioare, muncitorii calificati reprezinta procentul de 23,65% iar 11,08% sunt muncitorii necalificati (Figura 6).

Figura 6. Incidenta HTA in functie de nivelul educational.

Din Figura 7. se observa ca numarul nefumatorilor este considerabil mai mare decat cel al fumatorilor, in schimb suma fumatorilor si fosti fumatorilor (1192) este mai mare ca al nefumatorilor (913).

Figura 7. Numar nefumatori, fumatori, exfumatori

Cu privire la ponderea formelor clinice, HTA de gradul II este cea mai frecventa, cu un procent de 83,8%, urmata de HTA de gradul I cu 7,31%, apoi HTA de gradul III-6,55%, iar procentul cel mai mic este reprezentat de HTA oscilanta, o valoare de 2,28% (Tabelul IV si Figura 8).

Tabelul IV. Numarul cazurilor de HTA in functie de gravitate si an.

Figura 8. Ponderea diferitelor grade de HTA 2002-2009

Varsta medie a pacientilor a fost de 57,5 ani, cu limite cuprinse intre 30-85 ani. Grupele de varsta cele mai afectate au fost 60-69 de ani la barbati,507 cazuri, in timp ce la sexul opus ponderea cea mai mare a cazurilor s-a gasit intre varsta de 50-59, 449 de cazuri, fapt datorat probabil momentului instalarii menopauzei si disparitia efectului protector al hormonilor estrogeni. Peste varsta de 70 de ani, cazurile de HTA sunt in numar aproximativ egal reprezentate la ambele sexe (Tabelul V si Figura 9).

Tabelul V. Cazurile de HTA la barbati si femei in functie de grupe de varsta.

Figura 9. Cazuri de HTA in functie de grupe de varsta si sex.

Asocierea HTA cu DZ tip II dubleaza riscul dezvoltarii complicatiilor cardiovasculare. În Tabelul V si Figura 10 am redat numarul celor care prezinta ambele afectiuni. Se observa ca asocierea celor doua afectiuni este in crestere, daca in anul 2002 au fost 49 de pacienti, pana in anul 2009 acest numar a crescut la 61, cu o stagnare in perioada 2006-2008. Din cei 2105 pacienti, 415 adica 19,71% este procentul celor cu ambele boli (Tabel VI, Figura 10).

Tabelul VI. Asocierea HTA cu DZ tip II intre anii 2002-2009

Figura 10. Cazurile de HTA cu DZ tip II (2002-2009)

Din cei 415 pacienti diagnosticati cu DZ tip II si aflati sub tratament fie dietetic, medicamentos oral sau insulinic, in cadrul studierii analizelor de laborator un numar de 311 au fost gasiti cu hiperglicemie, ceea ce reprezinta un procent alarmant de 74,9%. Acest fapt denota un control foarte slab al cazurilor care sufera de DZ tip II (Tabelul VII și Figura 11).

Figura 11. Cazurile de DZ controlat si DZ cu hiperglicemie.

Tabelul VII. Numarul cazurilor de DZ controlat și DZ cu hiperglicemie

La proba orala de toleranta la glucoza, s-au inregistrat 102 cazuri de pacienti cu TOTG alterat, in afara celor cunoscuti cu DZ tip II, deci un procent de 6,03%(Figura 12).

Figura 12. Ponderea DZ asociat HTA si cazuri cu TOTG alterat.

Supraponderalitatea si obezitatea sunt stari cu care se infrunta milioane de oameni pe tot globul. Fiind un factor de risc al afectiunilor cardiovasculare am considerat importanta trecerea in revista a numarului de cazuri de obezitate separat la ambele sexe, cat si procentul celor care asociaza obezitate cu hipertensiune arteriala, obezitate cu DZ de tip II, cat si obezitate asociata cu ambele afectiuni.

Din totalul de 2105 persoane cu HTA, 1653 sunt normoponderali (78,5%), dintre care 708 persoane de sex feminin, iar 945 cele de sex masculin. 151, adica un procent de 7,17% sunt supraponderali, dintre care femei 82 iar barbați 69 (Tabelul VIII).

Tabelul VIII. Procentul cazurilor cu obezitate

Se observa (Figura 13) ca persoanele de sex feminin sunt mult mai afectate decat cele de sex opus. 18,8% din 974 femei, fata de 10,3% din totalul de 1131 persoane de sex masculin. Totalul persoanelor afectate de obezitate reprezinta un procent de 14,29% din lotul de 2105 pacieti studiati.

Figura 13. Obezitate barbati, femei.

Din Tabelul IX se evidențiaza faptul ca asocierea HTA-obezitate (9,4%) reprezinta un procent mult mai mare fața de asocierea DZ tip II-obezitate, iar tripla asociere HTA-DZ tip II-obezitate este prezenta la 4,89% din pacienți.

Tabel IX. Asocierea obezitatii cu HTA, DZ tip II si ambele

Studiind analizele de laborator efectuate bolnavilor cu HTA esentiala, s-au constatat 818 cazuri de hipertrigliceridemie, 496 de valori crescute ale LDL-colesterolului , 587 cazuri de valori scazute ale HDL-colesterolului si 715 cazuri cu valori ale acidului uric crescut (Figura 14).

Figura 14. Rezultate analize de laborator.

Pe langa DZ tip II in lotul de pacienti hipertensivi studiat s-au gasit si cazuri care asociau si alte afectiuni cardiovasculare cum ar fi: arteriopatii periferice, angina pectorala de efort, fibrilatie atriala cronica, cardiopatie ischemica cronica, toate acestea marind cu atat mai multor riscul dezvoltarii unor complicatii(Figura 15).

Figura 15. Comorbiditati asociate HTA

Din cadrul comorbiditaților asociate HTA, cel mai mare procent este reprezentat de CIC (78,3%), urmat de angina pectorala de efort (44,03%), arteriopatii periferice (23,1%) și fibrilația atriala cronica (9,78%) (Tabelul X).

Tabelul X. Procentul celor cu și fara comorbiditați asociate

Complicatiile dezvoltate in evolutia hipertensiunii au fost 174 cazuri de IMA , adica un procent de 8,26%, si 156 cazuri de AVC, respectiv 7,41% (Figura 16).

Figura 16. Complicatii dezvoltate in evolutia HTA

IV. DISCUTII

Astazi, aproximativ 1 miliard de persoane de pe intregul glob sufera de HTA, iar acest numar este asteptat sa creasca la 1,56 miliarde pana in anul 2025. Din acest lucru se interpreteaza faptul ca 1 din 4 adulti se confrunta cu aceasta boala. HTA predomina atat in tarile dezvoltate cat si in tarile in curs de industrializare. Lipsa tratamentului sau existenta unui tratament inadecvat al HTA este un factor de risc major al IMA, AVC, afectarii renale cat si al altor afectiuni cardiovasculare.Date din 2004 (asupra procentului persoanelor suferinde de HTA in regiuni geografice), releva alarmante rezultate bidigitale, care datorita stilului de viata nesanogen si lipsei de activitate fizica sunt asteptate sa creasca in urmatorii 5 ani [22]. Organizatia mondiala a sanatatii (OMS) a estimat in anul 2003 numarul celor care decedeaza datorita afectiunilor cardiovasculare a fi de 16,7 milioane de persoane de pe glob, care reprezinta peste 29% din totalul deceselor. În zilele noastre barbati, femei cat si copii sunt la risc, iar 80% din acestia provin din tari slab, sau mediu dezvoltate. Pana in anul 2020 afectiunile cardiace si AVC-ul vor deveni principala cauza atat a deceselor cat si a diferitelor disabilitati, cu un numar al fatalitatilor estimat la mai mult de 20 de milioane pe an, si la mai mult de 24 de milioane pe an pana in anul 2030. Bolile cardiovasculare sunt cauza a 8,5 milioane de decese anual din randul femeilor. Reprezinta principala cauza a mortalitații feminine, insumand o treime a deceselor persoanelor de sex feminin de pe intregul glob. În țarile industrializate, bolile cardiace și accidental vascular cerebral sunt cauza a peste 50% din decesele din randul persoanelor de sex feminin. Deasemenea bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces din Europa, insumand peste 4 milioane de decese pe an. Ratele medii de spitalizare in Uniunea Europeana au fost pentru bolile cardiovasculare de 2.190.000, pentru boala coronariana de 629.000, iar pentru accidental vascular cerebral de 356.000. În anul 2002 in Regatul Unit, bolile cardiovasculare au cauzat peste 238.000 de decese, iar per total 39% din decese sunt datorate acestor afecțiuni. 35% din decesele premature in randul barbaților și 27% din randul femeilor sunt cauzate de bolile cardiovasculare. În fiecare 7 minute o persoana in Canada moare datorita unei boli cardiace sau unui accident vascular cerebral. Organizația Mondiala a Sanatații a estimat ca 600 de milioane de persoane care sufera de hipertensiune arteriala prezinta riscul de a dezvolta accident vascular cerebral, infarct miocardic acut sau insuficiența cardiaca. Femeile care sufera de hipertensiune arteriala au un risc de 3,5 ori mai mare de a dezvolta boala cardiaca fața de cele normotensive[12].

În ceea ce priveste prevalenta HTA in SUA, rezultatele NHANES III (National Health and Nutrition Examination Survey), ne arata ca 43 de milioane de adulti, adica 24% din populatia generala a statelor unite sufera de HTA. Prevalenta totala a HTA a fost usor mai mare in randul barbatilor in comparatie cu sexul opus. Persoanele non-hispanice de culoare atat barbati cat si femei au prezentat un procent mai mare al HTA fata de concetatenii lor non-hispanici albi sau Mexican-americani, in timp ce prevalenta la albii non-hispanici (24,6%) a fost mult mai ridicata decat la mexican-americani (14,3%). Peste 7% din adultii evaluati in cadrul NHANES III au fost clasati ca fiind normotensivi, dar au prezentat de-a lungul vietii unul sau mai multe episoade de HTA. Acest procent corespunde la aproximativ 13 milioane de adulti din populatia generala. Jumatate din acestia,au declarat ca si-au schimbat modul de viata in vederea controlului tensiunii arteriale. Este foarte probabil ca cel putin cativa dintre acestia au avut HTA si ar trebui inclusi in estimarile prevalentei HTA. Astfel prevalenta reala se situeaza undeva intre 24% si 32,1% [10].

În Africa prevalența hipertensiunii arteriale este estimata a fi de 20 de milioane. Aproximativ 250.000 de decese ar putea fi prevenite anual, doar prin existența unui control eficient al tensiunii arteriale. Un studiu realizat in 1998 in Africa de Sud a evidențiat faptul ca 36,6% din femeile cunoscute a fi hipertensive aveau tensiunea controlata medicamentos. Deasemenea s-a evidențiat faptul ca hipertensiunea a fost mult mai frecventa la populația mediului urban decat la cea a mediului rural. Diferite studii sugereaza ca in China procentul cazurilor cu hipertensiune va crește intre anii 1995-2025, de la 18,6% la 25%, iar in India de la 16,3% la 19,4% [12].

O analiza retrospectiva a datelor unor studii nationale realizate in opt tari, a relevat faptul ca prevalenta hipertensiunii este cu 60% mai ridicata in Europa decat in America de Nord. La studiu au participat: Anglia, Finlanda, Germania, Italia, Spania si Suedia pe de o parte si Canada si Statele Unite pe de alta parte. La toate grupele de varsta, masuratori ale tensiunii arteriale au aratat valorile cele mai mari in Germania, iar cele mai mici in SUA. O crestere a tensiunii arteriale odata cu inaintarea in varsta a fost observata cu precadere in tarile europene fata de America de Nord. Primul loc in ceea ce priveste prevalenta HTA a fost deasemenea ocupat de Germania (55%), urmata de Finlanda (49%), Spania (47%), Anglia (42%), Suedia si Italia (ambele 38%). Prevalenta HTA in SUA si Canada au fost 28% respectiv 27%. Însumand, prevalenta totala in Europa a fost de 44,2% versus 27,6% in America de Nord. Doar 8% a cazurilor de HTA din Europa erau controlate fata de 23% din America de Nord.Cercetatorii sunt constienti de faptul ca o mare parte a problemelor metodologice ar fi putut influenta acuratetea rezultatelor totusi ei sunt de parere ca, contrastul intre tarile europene si cele ale continentului American sunt de o magnitudine substantiala [24].

În conformitate cu noul raport publicat de Comisia Europeana, o patrime a populatiei Uniunii Europene (UE), se afla sub tratament medicamentos cronic, iar cea mai frecventa cauza a acestui fapt este HTA. Aceste constatari sunt incluse in Sanatate in Uniunea Europeana (Health in the European Union), ultima publicatie in programul de sanatate publica a Strategiei de Sanatate a Comisiei Europene 2003-2007 (European Comission's Health Strategy) [23]. Datele acestui comunicat se bazeaza pe un studiu realizat sub inspectia European Comission's Health and Consumer Protection Directorate General, studiu ce a avut loc in perioada septembrie-octombrie 2006 in cele 25 de state membre ale UE la vremea respectiva, cat si in alte doua tari care au devenit membre in ianuarie 2007, adica Bulgaria si Romania, cat si in Croatia, care se afla in stadiu de negociere. Din rezultatele studiului a reiesit ca la 36% din persoanele care au declarat ca urmeaza tratament medicamentos cronic, motivul principal sau chiar singurul a fost HTA.Prevalenta HTA a variat foarte mult de la tara la tara. State din Europa Central-Estica, in special Bulgaria, Romania si Slovacia si din zona Mediterana, in special Grecia, au raportat cele mai multe cazuri (peste 50%) care urmeaza tratament cronic pentru HTA, in timp ce Belgia, Olanda, Luxembourg (Benelux) au raportat o prevalenta de numai 25% [3]. De la caderea comunismului in 1989 in Europa Centrala si de Est, se acorda atentie din ce in ce mai mare cu privire la starea de sanatate precara a societatilor postcomuniste [16].

Riscul CV poate varia in mod semnficativ in cadrul diferitelor populatii, in conformitate cu diferiti factori cum ar fi: dieta, activitatea fizica, inaintarea in varsta a populatiei generale, sau eficacitatea tratamentelor urmate. În ciuda dezvoltarii diferitelor metode de terapie in vederea combaterii riscurilor CV, prevalenta acestora a ramas nemodificata, iar in unele cazuri chiar a crescut. Date cu privire la prevalenta factorilor de risc in tarile Europei de Est sunt oarecum lacunare. Doar cateva studii cum ar fi WHO MONICA sau REACH au inclus in studiul lor pacientii cetateni ai Europei de Est, iar rezultatele lor au aratat ca tarile acesteia au o prevalenta mai mare a factorilor de risc si un control mai slab al acestora fata de alte tari europene [6,14]. Cu atat mai putine studii sunt cu privire la factorii de risc si controlul acestora in Romania. Unul dintre aceste studii este Cardio-Zone, care este un registru national observational, creat pentru a estima afectiunile CV cat si factorii de risc cardiovasculari, in 8 regiuni EURO ale Romaniei (Bucuresti, Muntenia, Oltenia, Banat, Crisana, Transilvania, Moldova si Dobrogea). În lotul de 3124 de subiecti inclusi in studiu, ponderea celor doua sexe a fost aproximativ egala, atat intre regiuni geografice cat si cu privire la grupele de varsta, varsta medie fiind de 51 (15 ani). 22,1% din populatie provenea din mediul rural. Cu privire la factorii de risc, 21,7% s-au declarat a fi fumatori, incidenta nefumatorilor variind intre 66%-71% in diferite regiuni. Hiperglicemia a fost prezenta la 18,6%, prevalenta cea mai mare inregistrand-o Muntenia si Bucuresti (34,5% respectiv 23,3%), pacientii cu HTA fiind afectati in masura mai mare si de DZ tip II fata de cei nehipertensivi (19,8% vs. 10,3%). Dintre pacientii cu DZ, 78,8% urmau tratament hipoglicemiant, insa controlul glicemic al acestora a fost foarte slab, 76,7% avind hiperglicemie. Istoric de HTA a fost gasit la 39,1% din persoanele lotului studiat, cu o crestere a prevalentei acesteia odata cu varsta, de la 4,5% la pacientii sub varsta de 40 de ani, la 34% la pacientii cu varste cuprinse intre 40-55 de ani, 63,9% la cei intre varsta de 55-70 de ani si de 77,9% la pacientii de peste 70 de ani. În ceea ce priveste hipercolesterolemia, 31,4% au prezentat valori patologice ale colesterolului seric, iar obezitatea a fost prezenta la 26,3% din pacienti. Cu privire la prevalenta afectiunilor cardiovasculare, angina pectorala a fost prezenta in 14,2% din cazuri, istoric de IM a fost notat la 2,4% din lot, iar AVC la 3,3%. Ca si concluzie a studiului este faptul ca la o mare parte a celor aflati sub tratament antihipertensiv, antidiabetic, antilipidic, nu se realizeaza un control suficient, ceea ce explica in parte mortalitatea foarte mare in Romania datorata afectiunilor CV [17].

În perioada februarie-noiembrie 2005, la initiativa Grupului de Lucru de Hipertensiune Arteriala a Societatii Romane de Cardiologie, s-a desfasurat studiul SEPHAR-Studiul de Prevalenta a Hipertensiunii Arteriale si evaluare a riscului cardiovascular in Romania. În lot au fost inclusi 2107 subiecti cu varsta cuprinsa intre 18-85 de ani. Rezultatele arata ca distributia pe sexe este aproximativ egala, cu o usoara predominanta la sexul feminin 52% vs 48% sexul opus (p˂0,05). Populatia din mediul urban este predominanta cu 54% vs 46% cei din mediul rural. Din totalul respondentilor, hipertensiunea arteriala a fost prezenta la 40,1% (809 subiecti), dintre care 17,2% erau cunoscuti hipertensivi, iar 22,9% au fost nou diagnosticati. Se remarca un procent foarte mare (40,1%) de pacienti hipertensivi din lotul global, care se incadreaza in limitele cunoscute ale prevalentei HTA in Europa. Prevalenta HTA nou diagnosticate la populatia adulta in Romania a fost insa semnificativ mai mare decat a HTA diagnosticate anterior: 22,9% vs 17,2% (p˂0,01). Prevalenta HTA pe cele 8 regiuni ale tarii comparativ cu prevalenta in lotul global, releva diferente semnificative doar in 2 zone, respectiv Bucuresti si sud-est, fara a se nota nici o diferenta legata de prevalenta HTA pe regiuni si pe sexe. Dintre cei 462 de subiecti hipertensivi nou diagnosticati, 66% au avut HTA usoara (grad I), 22% HTA moderata (grad II) si 12% HTA severa (grad III). În grupa hipertensivilor cunoscuti, scade semnificativ procentul celor cu HTA usoara-38% (p˂0,01), pentru a creste in favoarea celor cu HTA moderata si severa.

Din punct de vedere al asocierii HTA cu alti factori de risc cardiovasculari, hipertensivii care asociaza obezitate, din lotul total de 2017 subiecti, reprezinta un procent de 37%, procent semnificativ mai mic decat cel obtinut la pacientii obezi care asociaza HTA, care este de 54%. Analiza separata pe sexe arata o dominanta a hipertensivilor obezi de sex feminin 66% vs. 42% barbati. În ceea ce priveste fumatul, 23% din lot este reprezentat de fumatori, iar un procent de 19% de nefumatori. Se noteaza diferente importante intre cele doua sexe, prevalenta fumatorilor si fosti fumatorilor fiind notabil mai mare la sexul masculin. Asocierea HTA cu DZ tip II releva un procent de 9%, iar procentul celor cu hipercolesterolemie totala a fost de 31%, procent egal cu cresterea fractiunii LDL, in timp ce scaderea fractiunii HDL-colesterolului a fost gasita la 12%. Prevalenta hipertrigliceridemiei a fost ca si in cazul hipercolesterolemiei de 31%. Dislipidemia mixta a fost considerata atunci cand au fost prezente la acelasi subiect cel putin doua valori anormale ale colesterolului total, LDL-colesterolului, HDL-colesterolului, trigliceridelor. Prevalenta dislipidemiei mixte in subgrupul hipertensivilor, a atins un procent impresionant, fiind prezenta la mai mult de jumatate dintre acestia-56% [7].

În majoritatea tarilor se mai aplica "regula jumatatilor" descrisa de Wilber si Barrow in 1972, conform careia doar jumatate dintre subiectii hipertensivi sunt depistati, dintre acestia doar jumatate sunt tratati si dintre cei tratati doar jumatate sunt controlati[15]. Rezultatele studiului SEPHAR arata si mai dezolant decat in aceasta regula: dintre cei 809 subiecti hipertensivi, doar 43% erau cunoscuti (restul au fost nou diagnosticati), doar 39% urmau tratament si doar 7% erau controlati, avand valori tensionale sub 140/90 mmHg [6].

Studiul de fata a cuprins pacienti internati in Spitalul de Cardiologie Covasna in perioada 2002-2009, spital de valoare nationala, cu pacienti din toate judetele tarii. În ceea ce priveste morbiditatea prin HTA aceasta a fost mai mare decat cea din rezultatele studiului SEPHAR, insa acest lucru era de asteptat, avind in vedere faptul ca pacientii din studiul de fata fac parte dintr-un colectiv spitalizat si nu din populatia generala.

Din punct de vedere al repartitiei cazurilor pe medii de provenienta, putem afirma ca HTA este mult mai frecventa in randul populatiei urbane, lucru datorat probabil urbanizarii masive din ultimele decade, a informarii mai bune a oamenilor din orase si nu in ultimul rand datorita stilului de viata mai nesanogen si mai stresant.

Distributia cazurilor pe sexe, arata o usoara predominanta la sexul barbatesc, valoare care nu are insa semnificație din punct de vedere statistic. În cadrul distributiei pe decade de varsta se observa o afectare maxima la barbati intre 60-69 de ani, in timp ce la femei intre 50-59. Dupa varsta de 70 de ani cazurile de HTA tind sa se egalizeze intre sexe. În ceea ce priveste gradul HTA, cea de gradul II a fost predominanta. Pe parcursul celor 8 ani se observa o crestere a cazurilor de DZ tip II in randul hipertensivilor, cat si un control inadecvat al statusului glicemic al acestora. Rezultatele prelucrarii datelor clinice cat si a celor de laborator se incadreaza cu mici diferente in modelul epidemiologic al HTA al tarii noastre, la baza caruia se afla studiul SEPHAR si CARDIO-ZONE.

CONCLUZII

Avand in vedere rezultatele studiului retrospectiv asupra caracteristicilor epidemiologice ale cazurilor internate in perioada 2002-2009 in Spitalul de Cardiologie Covasna se pot formula urmatoarele concluzii:

Din lotul de pacienti studiati 66 % au prezentat HTA esentiala, cu mici variatii de-a lungul anilor, incidenta maxima a fost de 71% in 2006, iar cea minima de 57,75% in anul 2004.

Distributia cazurilor de HTA in functie de sexe a fost de 54% barbati si 46% femei, afectarea fiind aproximativ egala.

Raspandirea cazurilor in functie de mediul de provenienta a fost de 61,99% mediul urban fata de 38,01% mediul rural, populatia urbana fiind afectata in grad semnificativ mai mare decit populatia rurala. Judetele cele mai afectate au fost Cluj, Constanta, Brasov, iar pe primul loc se situeaza Bucuresti.

Din punct de vedere al profesiei persoanelor hipertensive, cei cu studii superioare reprezinta un procent de 65,27%, muncitorii calificati 23,65% iar muncitorii necalificati 11,08%.

60,9% din hipertensivii studiati au prezentat antecedente heredo-colaterale fie de HTA fie de alte afectiuni cardiovasculare precum: cardiopatie ischemica, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral.

In ceea ce priveste fumatul, 43,47% este procentul nefumatorilor, 20,8% procentul fumatorilor activi iar un procent de 35,73% este reprezentat de fosti fumatori.

Grupa de varsta cea mai afectata a fost grupa 60-69 ani cu un procent de 41,85%, respectiv grupa 50-59 de ani cu 39,95%. Gradul de afectare avand in vedere atat grupele de varsta cat si sexul pacientilor, releva o incidenta mai mare a HTA la femei la grupa de varsta 50-59 ani cu procentul de 46,09%(din totalul de 974 persoane de sex feminin), in timp ce la barbati incidenta cea mai mare se gaseste intre 60-69 de ani cu 38,09%(din totalul de 1331 persoane de sex masculin).

Forma clinica cu frecventa cea mai mare a fost HTA gradul II, la 83,8% din cazuri, urmata de HTA gradul I cu 7,31% si HTA grad III cu 6,55%.

Incidenta DZ tip II in randul hipertensivilor a fost de 19,71%, observandu-se o crestere a numarului celor afectati si de diabet de-a lungul anilor de la 18,01% in anul 2002 la 25,31% in anul 2009. La un procent de 6,03% s-a constatat un TOTG alterat.

În ceea ce priveste obezitatea, 14,29% din persoane asociaza si obezitate, aceasta fiind mai frecventa in randul femeilor-18,8% fata de 10,3% in cazul barbatilor. Este mult mai frecventa asocierea HTA-DZ tipII-Obezitate care reprezinta 4,89% fata de asocierea separata a HTA cu obezitatea-9,4%, sau a DZ tip II cu obezitatea-1,99%.

Cu privire la studiul analizelor de laborator 38,85% prezinta hipertrigliceridemiei, 27,88% valori scazute ale HDL-colesterolului, 23,56% valori ridicate ale LDL-colesterolului, iar 33,96% valori ridicate ale acidului uric.

Comorbiditati asociate HTA au fost cardiopatie ischemica cronica cu 78,33%, angina pectorala de efort 44,03%, arteriopatii periferice 23,18% iar fibrilatia atriala cronica 9,78%.

Din lotul hipertensiv, 8,26% au prezentat in evolutia bolii IMA si 7,41% AVC.

BIBLIOGRAFIE

1.Balaguer VI: Estrategias en el control de los factores de riesgo coronario en la prevention primaria y secundaria. Departamento de Cardiologia. Hospital Santa Creni San Pau Barcelona. Revista Espanola de Cardiologia 1998; 1(Suplemento):30-35.

2.Benjamin H.R.:Archivas de Cardiologia de Mexico, Factores de riesgo para la hypertension arterial, Vol. 71. Supl. 1/Enero-Marzo. 2001:S208-210.

3.Brooks L., MSc; The Epidemiology of Hypertension: Latest Data and Statistics: Hypertension: The Most Common Reason for Long-term Medical Treatment in Europe; medscape.com/viewarticle/565720_3.

4.Chobanian AV, Bakris GL, Black HR, Cushman WC, Green LA, Izzo JL Jr, et al. Seventh Report of Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation and Treatment of High Blood Pressure. Hypertension. Dec. 2003; 42(6):pg:12-14; 1206-52.

5.Cozlea L et al.-Semiologia aparatului cardiovascular, 2006;pg. 271-294.

6.Dorobanțu M, Badila E, Darabont R, et al-Prevalența, tratamentul și controlul HTA in Romania-date din studiul SEPHAR-Medicina Interna 2006; 4:9-18.

7.Dorobanțu M et al. Revista Romana de Cardiologie, vol XXI, nr. 3, 2006, pg 180-188.

8.Dreisbach AW, MD, Sat Sharma, Claude Kortas. Hypertension-Historical perspectives.emdicine.medscape.com/article/241381-overview.

9.Gherasim L, Apetrei E et al-Comisia de Cardiologie, Hipertensiunea arteriala. Ghid de diagnostic și tratament, pg:41-44.

10.hyper.ahajournals.org/cgi/content/full/25/3/305.

11.Ifteni GI, Pandele GI-Hipertensiunea arteriala in diabetul zaharat tip 2. Teza de doctorat 2008, pg:1-4.

12.International Cardiovascular Disease Statistics-americanheart.org/downloadable/heart/1140811583642.InternationalCVD.pdf.

13.Kathi C: Revision sobre hipertension. Mexico, Mundo Medico. 2000; 316 (XXVII):65-66.

14.Kikeli P. Cardioprevent 2009. Fumatul ca risc cardiovascular-De la ghiduri la realitate, slide 3-8.

15.Macarie C, Ghiancel O, Ionescu DD, Capalneanu R-Studiul Angina Treatment Pattern (ATP) in Romania; premise, rezultate, comparații, pg 234-241.

16.McKee M, Shkolnikov V-Understanding the toll of premature deaths among men in Eastern Europe, Br. Med J 2001; 323: 1051-1055.

17.Medica-A Journal of Clinical Medicine, Volume 2, Nr. 4, 2007. Prevalence and Control of CV Risk Factors in Romania. Cardio-Zone National Study, pg: 279-284.

18.Pop D. Cardioprevent 2009. Factori de risc și metode de intervenție asupra lor-Hipertensiunea arteriala, slide: 1-5.

19.Practice Guidelines for Primary Care Physicians 2003. ESH/ESC Hypertension Guidelines. Vol 21. Nr. 10, pg: 1780.

20.Sabau M, Kiss E- Curs de epidemiologie, ediția II 1987, pg: 4-14; 156-163.

21.Stripping A: Abriendo paso para un Corazon sano. Estadod Unidos, Grundy Lane 1997: 1-15.

22.The Lancet, January 16, 2005 Issue/ Frost & Sullivan Statistics; healthstats.com/en/hypertension-statistics.html.

23.TNS Opinion & Social Health in the European Union. Special Eubarometer, 272e/Wave 66.2 September 2007.

24.Wolf-Mayer K, Cooper RS, Banegas JR et al- Hypertension prevalence and blood pressure levels in 6 European Countries, Canada and the United States, JAMA 2003; 289: 2363-2369.

25.1999 World Health Organization- International Society of Hypertension. Guidelines for the management of Hypertension, Journal of Hypertension 1999, 17: 151183.