MIJLOACE KINETICE UTILIZATE IN SARCINA

1. Mijloace specifice - exercitii fizice, posturare, masaj

2. M. nespecifice - agenti fizici naturali, mijloace psihice, dieta

3. M. complexe

EXERCITIUL FIZIC

- se va adapta varstei gravidei, varstei sarcinii, evolutiei sarcinii, gradului de antrenament al femeii

Intr-o sarcina normala, programul de exercitii va fi structurat pe 3 etape, in functie de varsta gestationala: pentru primul trimestru de sarcina (primele 3 luni), pentru al doilea trimestru de sarcina (lunile 3-6) si pentru ultimul trimestru (lunile 6-9).

Dupa nastere, in perioada de lauzie, efortul fizic se va relua progresiv, incepand cu a doua zi dupa nastere.

Se vor alege pozitii de lucru comode, relaxante, cu baza mare de sustinere, iar pe masura cresterii varstei gestationale centrul principal de greutate se va apropia de baza de sustinere.

In primele 3 luni de sarcina se pot utiliza toate pozitiile fundamentale din gim, respectiv stand, asezat, pe genunchi, decubit si atarnat.

In urmatoarele luni se va renunta la: pozitia fundamentala atarnat (toracele se blocheaza in inspir, circulatia de intoarcere se realizeaza cu dificultate, iar presiunea intraabdominala creste existand riscul aparitiei unui avort spontan).

-: pozitia asezat se va utiliza mai ales in derivata asezat rezemat. Pozitia asezat (desi are baza mare de sustinere, fixeaza coloana lombara si bazinul, centrul principal de greutate este situat destul de jos si se proiecteaza spre partea posterioara a bazei de sustinere contrabalansand deplasarea lui anterioara datorita greutatii uterului gravid), nu se mai poate folosi in lunile mari de sarcina deoarece stanjeneste miscarile diafragmului prin cresterea presiunii intraabdominale. Se va alege derivata asezat rezemat care reprezinta o pozitie de electie pentru programul de gimnastica prenatala.

In ultimele luni de sarcina se vor utiliza mai ales: decubit

: pe genunchi

: asezat rezemat : stand - utilizat mai ales pt ex de mers

Programul de exercitii fizice poate fi executat individual sau in grup.

Activitatea fizica in grup are avantaje: ajuta gravida sa cunoasca schimbarile in privinta posturii corporale, sa le accepte, sa le considere normale.

Gravida va fi sfatuita sa nu incerce sa se compare cu alte gravide sau cu ea insasi intr-o sarcina anterioara.

Programul de exercitii se executa de 3 ori/saptamana, cu o durata de 30-45 minute. Se recomanda si practicarea inotului cel putin o data/saptamana.

Contraindicatiile exercitiilor fizice 

Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie a alcatuit o lista care include contraindicatii absolute si relative ale exercitiilor fizice in timpul sarcinii.

Contraindicatii absolute:- insuficienta cardiaca; - tromboflebite; - embolie pulmonara recenta; - boli infectioase acute; - sangerare uterina sau ruptura prematura de membrane; - incontinenta cervico-istmica; - intarzieri ale cresterii intrauterine ale fatului; - hipertensiune arteriala severa; - sarcina multipla (tripleti sau mai multi); - suspiciune de suferinta fetala; - placenta praevia; - absenta unei supravegheri prenatale; - abdomen cicatricial.

Contraindicatii relative:- anemie sau alte boli de sange; - hipertensiune arteriala - stadiul II; - afectiuni ale tiroidei; - diabet zaharat;

- sarcina multipla (dubleti sau gemeni); - exces sau deficit ponderal sever; - sedentarism in antecedente.

Gravidele sportive de performanta isi pot continua in primele trei luni de sarcina atat antrenamentele, cat si activitatea competitionala. Vor evita insa exercitiile de forta, sariturile, contractiile musculare brusce si suprasolicitarile psihice. Dupa aceasta varsta a sarcinii, antrenamentele specifice se vor reduce treptat, iar activitatea competitionala va fi limitata doar la competitii fara o miza importanta.

Se recomanda intreruperea programelor de exercitii in urmatoarele situatii:

- dureri localizate in diverse regiuni (cele mai des sunt durerile de tip musculoscheletal la nivelul spatelui, pelvisului, soldului);

- disconfort dupa efectuarea unui program de exercitii;

- dificultati la mers sau miscare in timpul sau dupa efectuarea unui program de exercitii;

- contractii uterine la interval de 15 minute (sau mai putin)

- sangerari vaginale;

- tulburari de auz sau vedere;

- greturi sau varsaturi;

- reducerea greutatii corporale sau cresteri foarte mici ale acesteia;

- parestezii cu diverse localizari

INOTUL

Inotul reprezinta un exercitiu aerobic foarte eficient in perioada sarcinii. Stilurile de inot se pot alterna, in functie de grupele musculare care trebuie antrenate. Se recomanda in special "stilul spate" deoarece previne oboseala spatelui si "pluta" care are efect relaxant. Stilul "fluture" se contraindica intrucat suprasolicita musculatura spatelui si a articulatiilor pelvine. Mersul prin apa pana la talie reduce riscul aparitiei edemelor de staza la nivelul membrelor inferioare.

Temperatura apei sa nu depaseasca 30.

Programul de inot: imersie 2-3 minute, inot usor 5 min (incalzire), apoi stretching al musc spatelui, picioarelor; se creste ritmul pana la moderat, ritm care se mentine 15 min; inot usor alte 5 min, apoi plimbari in bazin sau pluta

EX DE MERS

Mersul in aer liber este recomandat pe toata perioada sarcinii. Durata mersului este de circa 25 minute, iar daca gravida are o capacitate crescuta la efort, durata se poate prelungi la circa 30 minute.

Pe parcursul sedintei de mers, ritmul pasilor va fi diferit dupa cum urmeaza:

- lent spre moderat pentru o perioada de 5 minute;

- se va creste apoi ritmul pana la moderat, si in acest ritm gravida se va deplasa circa 15 minute;

- apoi, ritmul va fi scazut ,si timp de 5 minute gravida se va deplasa in ritm lent.

Exercitiile de mers se vor incheia cu stretching al musculaturii gambelor.

Avantajele practicarii exercitiilor de mers sunt reprezentate de faptul ca ele pot fi practicate oricand, reprezinta un mod placut de petrecere a timpului liber iar intensitatea efortului poate fi modificata in functie de evolutia sarcinii.

Indicatiile care trebuie respectate in timpul exercitiilor de mers sunt:

- mentinerea unei posturi corporale corecte;

- evitarea mersului pe suprafete neregulate, datorita riscului de aparitie sau agravare a lombosacralgiilor si pelvialgiilor ;

- purtarea de incaltaminte comoda, cu tocul jos si lat, care sa previna riscul dezechilibrarilor;

- evitarea mersului cu trunchiul aplecat in fata

Exercitiile de mers se incheie cu stretching al musculaturii gambelor.

GIMNASTICA RESPIRATORIE- obligatorie in perioada sarcinii

Daca in mod normal miscarile toracelui sunt mai ample la baza decat la varf, la gravida, pe masura cresterii fatului si a necesarului de oxigen, excursiile diafragmului se reduc.

Trebuie invatata respiratia diafragmatica; deoarece diafragmul nu poate fi controlat voluntar, tehnica respiratiei diafragmatice consta in antrenarea respiratiei abdominale.

Relaxarea cu bombarea peretelui abd determina scaderea presiunii intraabdominale si faciliteaza coborarea diafragmului, deci inspiratia.

Contractia musculaturii peretelui abdominal este urmata de cresterea presiunii intraabdominale si impingerea diafragmului spre cavitatea toracica, realizand o expiratie activa.

In miscarile de relaxare si contractie voluntara a musc peretelui abd, m transvers are un rol important. Tonifierea lui rapida se realizeaza din poz pe gen cu sprijin pe palme poz din care contractia musc peretelui abd este ingreunata, deoarece se realizeaza in sens antigravitational

POSTURAREA

Posturarea gravidei are scop profilactic, relaxant.

Scopul profilactic consta in favorizarea circulatiei venoase si limfatice la nivelul membrelor inferioare cunoscand faptul ca aceasta se desfasoara cu dificultate din cauza compresiei uterului gravid pe vena cava inferioara.

In timpul repausului diurn si nocturn gravida va fi sfatuita ca din pozitia de decubit dorsal sa-si mentina membrele inferioare ridicate la 30 fata de planul patului. Va folosi pentru aceasta perne sau suluri plasate in treimea inferioara a gambei.

In scop relaxant, gravida se va pozitiona in decubit lateral.

Scopul relaxant consta in reducerea contracturii musc paravertebrale lombare secundara hiperlordozei functionale. Pentru aceasta gravida va adopta poz de decubit lateral cu gen flectati, poz care determina retroversia bazinului si alungirea musculaturii contractate.

MASAJUL

Masajul clasic si reflexogen se aplica in scop prof, de rel, dar si pentru tratamentul diverselor tulburari functionale care apar in sarcina.

Asupra sistemului circulator, masajul favorizeaza circulatia de intoarcere venoasa si limfatica prevenind la nivelul membrelor inferioare aparitia sau agravarea varicelor si a edemelor de staza. Pentru aceasta se vor aplica neteziri simultane si alternative cu ritm si intensitate crescuta. La nivelul sistemului muscular efectele masajului clasic sunt stimulante si relaxante.

Efectele stimulante se induc prin manevre de framantat executate cu intensitate progresiv crescanda. Se recomanda modelarea muschilor in forma lor, detasand fiecare muschi sau grup muscular de planurile profunde prin insinuarea degetelor in interstitiul muscular si presarea simultana a maselor musculare cu fetele palmare ale mainilor. Astfel se inlatura staza venoasa si limfatica specifica femeii gravide.

Efectele relaxante se induc prin manevre lungi, blande si constau in scaderea excitabilitatii si a contracturilor musculare.

La nivelul tegumentului masajul creste calitatea structurilor colagene si elastice ale dermului intervenind astfel in prevenirea si tratamentul vergeturilor. Se recomanda frictiuni executate cu varful degetelor (masaj uscat sau umed prin utilizarea unor creme).

Masajul sanilor - se practica in ultimele luni de sarcina si are ca scop pregatirea lor pentru alaptat. Se aplica manevre blande de netezire insotite de usoare tractiuni ale mameloanelor. Se pot utiliza crème emoliente bogate in vitaminele A si E.

Gimnastica abdominala

Musculatura peretelui abdominal se destinde pe masura ce sarcina se dezvolta. De aceea, ideal este ca in momentul in care femeia se hotaraste sa pastreze sarcina, peretele abdominal sa prezinte un tonus bun.

Hipotonia musculaturii abdominale are urmatoarele consecinte: nasterea fiziologica se prelungeste, este dureroasa putand apare suferinte fetale sau indicatii de interventie chirurgicala.

Gimnastica abdominala va fi practicata cvasinormal in prima luna de sarcina, dupa care in celelalte luni ale primului trimestru exercitiile se vor efectua cu multa prudenta deoarece exista riscul aparitiei avortului spontan. Dupa luna a treia, cand sarcina este bine fixata, se introduc exercitii variate de gimnastica abdominala, apropiate chiar de posibilitatile individuale anterioare sarcinii. Apoi, incepand cu sfarsitul lunii a V-a se vor executa exercitii analitice, cu putine repetari si cu amplitudine redusa. Exercitiile vor consta mai ales din exercitii alternative ale membrelor inferioare pe trunchi executate cu genunchii flectati. Se va utiliza pozitia de decubit dorsal.

"Exercitiile de trunchi pe membre inferioare" sunt contraindicate deoarece det contractia dinamica si puternica a musc peretelui abdominal.

"Exercitiile de cap pe trunchi" se contraindica deoarece musculatura abdominala se contracta puternic, dar static, pentru a fixa toracele.

Unii autori recomanda incepand cu luna a VIII-a intreruperea exercitiilor de gimnastica abdominala. Singurele ex care nu prezinta nici un risc pentru toata perioada sarcinii sunt cele pe muschiul transvers, care intervine nu numai in sustinerea abd, ci si in expulzia fatului.

STRETCHING-UL

Consta din contractia, relaxarea si intinderea succesiva a unui muschi sau grup muscular.

Reguli metodice

- contractia muschiului sau grupei musculare se mentine 10-30 secunde;

- relaxarea dureaza circa 2-3 secunde;

- intinderea se mentine un timp echivalent cu contractia;

- stretching-ul se va aplica pe rand gr. musculare si va fi precedat de aplicarea unor proceduri termice cu rol de incalzire a musculaturii;

- pozitia initiala va fi comoda, relaxanta;

- in timpul stretching-ului se respira linistit;

- capul se va mentine in axul coloanei vertebrale;

- daca gravida acuza dureri lombare, contractiile si intinderile la nivelul membrelor inferioare se vor executa pe rand.

Avantaje:

- nu necesita aparate sau instalatii speciale;

- ex au durata scurta;

- poate fi practicat atat de catre gravidele antrenate, cat si de cele sedentare;

Efecte:

- dezvolta elasticitatea musculara;

- dezvolta mobilitatea articulara.

Exercitiile de stretching se efectueaza zilnic sau la doua zile.

MIJLOACE PSIHICE

Sarcina produce perturbari psihice reversibile asupra carora se actioneaza prin interventii externe si interne.

A.Reglarea externa se realizeaza prin interventia psihologului, medicului, kinetoterapeutului si are ca scop indrumarea (dirijarea) comportamentului gravidei fata de sarcina, dar mai ales fata de nastere.

Nasterea, nu este obligatoriu dureroasa (atat de dureroasa), dar daca ea a fost perceputa ca un fenomen dramatic, dureros, cu siguranta ea va fi legata conditionat de durere si gravida se va teme de nastere.

Zona corticala a fost impresionata negativ din povestirile unor persoane, vizionari de filme, lecturi etc.

"Desensibilizarea" se va realiza prin interventie psihologica.

Se confrunta doua metode psihologice care difera mai mult prin conceptia lor fiziologica decat prin aplicarea preactica. Acestea sunt: metoda psiho-profilactica si psiho-somatica.

a) Metoda psiho-profilactica se bazeaza pe teoria reflexelor conditionate a lui Pavlov, potrivit careia durerea este perceputa la nivelul cortexului, care este sediul reflexelor conditionate. Rezulta deci ca durerea poate fi si ea interpretata ca un reflex conditionat.

Consilierea va incerca sa modifice perceptia nasterii ca fenomen dureros. Pentru aceasta vor explica gravidei fiziologia organelor genitale, modificarile psiho-somatice legate de sarcina, de evolutia sarcinii, de declansarea nasterii, cum sa reactioneze in diferitele stadii ale nasterii, cum sa respire, cum sa colaboreze in expulzie, ce manevre trebuie sa intreprinda pentru a-si diminua senzatia dureroasa.

Discutiile vor fi urmate de proiectia unor filme care vor consolida informatiile primite de la psiholog, medic sau kinetoterapeut.

Astfel, chiar daca durerea nu va fi suprimata, toate informatiile primite de gravida vor diminua (cu certitudine) excitabilitatea psihica a gravidelor, teama ei fata de nastere.

b) Metoda psiho-somatica - se bazeaza pe stimularea sistemului nervos vegetativ simpatic (de catre teama) care determina inchiderea colului uterin, incat contractiile uterine devin dureroase si ineficiente.

Aceasta metoda isi propune sa suprime toti factorii de tensiune neuro-vegetativa generatori de dureri obstetricale.

B. Reglarea interna (Autoreglarea) se realizeaza de catre gravida care trebuie sa se autocunoasca si sa accepte noua situatie.

Reglarea interna cuprinde demersuri ca autosugestii, autocomenzi, gandire pozitiva, constientizare corporala, relaxare.

Autosugestia si autocomenzile sunt legate de dirijarea constienta a sarcinii, dar mai ales a nasterii.

Gravida se va "sugestiona" ca nasterea nu este dureroasa si deci nu are nici un rost sa se teama.

Pentru aceasta va utiliza formule autosugestive: "este suportabil", "ma doare putin ,dar voi avea in sfarsit un copil asa cum mi-am dorit de atata vreme".

Gandirea pozitiva este legata de formulele autosugestive. ("gandirea pozitiva nu ajuta intotdeauna, dar cea negativa este totdeauna pagubitoare".)

Constientizarea corporala consta in acceptarea modificarilor morfo-functionale secundare sarcinii: crestere ponderala, modificari de tonus muscular, accentuarea lordozei lombare, aparitia varicelor la nivelul membrelor inferioare, a cloasmei etc.

Obiectivele si particularitatile tratamentului kinetic pe trimestre de sarcina

a)      Trimestrul I

Aceasta perioada, desi nu afecteaza capacitatea de efort a organismului, nu trebuie totusi sa se ridice la nivelul solicitarilor fizice dinaintea sarcinii, intrucat embrionul s-ar putea sa nu fie bine fixat in uter.

Obiectivele programului kinetic sunt urmatoarele:

- formarea autocontrolului asupra posturii corecte a corpului;

- mentinerea tonusului muscular;

- reeducarea miscarilor respiratorii toracice si diafragmatice;

- realizarea autocontrolului planseului pelviperineal;

- prevenirea aparitiei vergeturilor;

- controlul greutatii corporale, in vederea mentinerii ei la valori adecvate lunilor de sarcina;

- obisnuirea gravidei cu un program fizic bine dirijat pentru combaterea sedentarismului si mentinerea capacitatii de efort.

Mijloacele folosite sunt:

- exercitii de stretching;

- exercitii cu ingreunari mici (gantere usoare, benzi elastice);

- exercitii cu obiecte (mingi, bastoane);

- exercitii la aparate (bicicleta ergometrica, spalier);

- alergari usoare;

- mers in aer liber;

- masaj cu creme cosmetice pe zona sanilor, abdomenului, coapselor.

Indicatiile metodice sunt urmatoarele:

- Pozitiile de lucru vor fi cu baza mare de sustinere;

- Se vor evita sariturile, ex de forta, viteza, rezistenta excesiva; transportul de greutati mari;exercitiile care supraancalzesc organismul.

- reeducarea respiratiei se incepe precoce, chiar din primul trimestru, avand ca scop imbunatatirea ventilatiei pulmonare;

- reeducarea respiratiei toracice se va face prin exercitii asistate de kinetoterapeut;

- reeducarea respiratiei diafragmatice se reduce la asa numita respiratie abd ce consta in bombarea abd in inspir, favorizand coborarea diafragmului si contractia cu suctiune a peretelui abd care va creste presiunea intraabdominala, diafragmul impins in sus facilitand expirul;

- formarea autocontrolului postural se incepe la oglinda, sub indrumarea kinetoterapeutului

- invatarea posturii de relaxare - decubit dorsal, cu capul pe o perna mica, genunchii usor flectati sprijiniti pe un sul, membrele superioare in usoara abductie, palmele pe pat.

b)      Trimestrul II

Acest trimestru se remarca prin faptul ca modificarile fiziologice ce au loc in corpul femeii incep sa impuna o oarecare limitare a efortului fizic. Se accentueaza lordoza lombara prin retroversia bazinului, odata cu schimbarea centrului de greutate.

Hipotonia musculaturii abdominale poate duce la constipatie, iar volumul expirator si cel de rezerva fiind in scadere pot duce la dispnee si astenie.

Obiectivele programului kinetic sunt:

- mentinerea tonusului postural prin tonifierea musculaturii abdominale si fesiere si a spatelui;

- combaterea tendintei de aplatizare plantara;

- mentinerea unei posturi corecte prin autocontrol;

- prevenirea tulburarilor de circulatie venoasa;

- continuarea reeducarii respiratorii, a musculaturii planseului perineal, a aparitiei vergeturilor;

- evitarea luarii in greutate peste limitele admise pentru aceasta perioada.

Mijloacele folosite sunt:

- exercitii de stretching;

- exercitii cu ingreunari mici (gantere usoare, benzi elastice);

- exercitii cu obiecte (mingi, bastoane);

- exercitii la aparate (bicicleta ergometrica, spalier);

- gimnastica vasculara Burger;

- mers in aer liber;

- masaj cu creme cosmetice pe zona sanilor, abdomenului, coapselor.

- purtarea de incaltaminte comoda, la nevoie chiar purtarea de talonete plantare.

Indicatii metodice

- Pozitiile de lucru vor fi delordozante si cu baza de sustinere mare;

- pozitia de decubit dorsal se reduce treptat ca folosire deoarece duce la compresia venei cave inferioare, putand apare hipotensiune, vertij, scaderea fluxului sanguin placentar;

- se introduc progresiv miscari pentru musculatura abdominala coordonate cu respiratia; miscarile pentru dreptii abdominali cu ridicarea membrelor inferioare (exercitii de membre pe trunchi) vor fi limitate .

- masajul regional al membrelor inferioare in scopul activarii circulatiei de intoarcere si prevenirea edemelor si varicelor se va executa in sens centripet, favorizand drenajul venolimfatic si va fi urmat de posturari antideclive.

- masajul se asociaza cu mobilizari pasive ale degetelor si articulatiilor piciorului si gleznelor;

- gimnastica Burger se efectueaza astfel: din decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate la 45 , sprijinite pe un suport, se executa miscari ale degetelor si gleznei timp de 2-3 minute; se trece apoi la pozitia sezand timp de 2-3 minute efectuand aceleasi miscari; se revine cu membrele inferioare la orizontala timp de 3-6 minute. Acest ciclu se repeta de mai multe ori pe zi.

- exercitiile de stretching, in special cele de marire a diametrelor pelvine cresc ca numar si durata;

- se mareste numarul de exercitii pentru mentinerea boltii plantare.

c)      Trimestrul III

Solicitarea cardiorespiratorie a organismului gravidei este mai mare, efortul fizic este suportat mai greu, iar greutatea mare si laxitatea articulara o predispun pe femeie la accidente.

Se impune o individualizare atenta a programului kinetic.

Obiectivele sunt:

- continuarea exercitiilor de asuplizare articulara;

- combaterea tulburarilor circulatorii;

- instruirea gravidei asupra posturii corecte in practicarea gesturilor uzuale si profesionale;

- invatarea tipurilor de respiratie necesara in timpul nasterii.

Mijloacele folosite sunt aceleasi ca in trimestrul II de sarcina.

Indicatii metodice

- intensitatea, volumul si durata efortului fizic se reduc treptat spre luna a noua cand se mentin numai miscarile de respiratie necesare in timpul travaliului;

NASTEREA SI RESPIRATIA

In pregatirea tardiva a sarcinii antrenamentul diferitelor tipuri de respiratii ocupa un rol deosebit de important. Astfel, gravida va fi invatata urmatoarele tipuri de respiratii:

a) respiratia lenta si linistita - este o respiratie intermediara intre respiratia profunda si cea normala; ea consta din:

inspir pe nas 4-5 secunde;

mentinerea aerului 3 sec;

expir lent pe gura 7-10 sec.

In timpul unui antrenament se practica de 12 ori; se utilizeaza cand contractiile uterine apar la intervale de 5 minute si au o durata de cca 45 sec, sau cand travaliul se intensifica.

b) respiratia "gafaita" (haletanta) superficiala sau mica respiratie - este localizata la nivel toracic, pentru a permite relaxarea abdomenului si a colului uterin. Se invata de catre gravida cu o mana pe piept si alta pe abdomen. Din punct de vedere respirator este mai ales o respiratie toracica inalta, decat o respiratie diafragmatica; ea se realizeaza din gat. Se utilizeaza cand respiratia lenta si calma devine insuficienta; acest moment corespunde unei dilatari de 5 cm, adica mijlocul travaliului.

La inceputul contractiei uterine se inspira profund; se expira complet; se inspira din nou apoi se expira putin aer si se incepe respiratia haletanta superficiala ai carei timpi sunt scurti si egali. Se inspira usor, se expira usor pana la sfarsitul contractiei uterine, cand se trece la respiratia profunda. Utilizarea acestui tip de respiratie supune diafragmul unui efort minim, urmat de scaderea presiunii pe uter, incat perceptia contractiei uterine este atenuata.

c) respiratia suflanta - este utilizata la sfarsitul dilatarii, atunci

cand se face simtita nevoia de impingere a fatului. Parturienta nu are inca voie sa se screama (sa impinga), deoarece dilatarea este incompleta si se poate produce ruptura colului uterin. Aceasta respiratie este denumita suflanta datorita preponderentei timpului de expir, care suprasolicita diafragmul si grilajul costal.

Se expira, inspirul fiind reflex, se expira din nou ca pentru a stinge o lumanare, se repeta.

d) respiratia blocata - se utilizeaza atunci cand dilatatia este completa si femeia are voie sa se screama. Diafragmul este in pozitie joasa (blocata) si permite parturientei sa-si localizeze eforturile. Ea contracta muschii peretelui abdominal, ia pozitia de nastere reducand volumul cavitatii abdominale. Toata activitatea musculara desfasoara eforturi sinergice in vederea nasterii: expir profund - inspir - blocare prin inchiderea glotei - ridicarea capului - tragerea cu mainile de suportul de pe partile laterale ale mesei ginecologice - screamat. Deci ideal ar fi ca screamatul sa se produca mentinand pozitia coborata a diafragmului in toata perioada contractiei uterine.

Indicatia metodica este ca screamatul sa se realizeze nu din gat ci din muschii perineului.

e) respiratia "gafaita" haletanta profunda - permite o relaxare a chingii abdominale si usureaza degajarea lenta a copilului Astfel sunt limitate riscurile rupturilor perineale. Parturienta nu se mai screme, se relaxeaza, lasa capul la nivelul mesei ginecologice si respira gafait profund.