Nervul optic

Nervul optic

Anatomie

Capatul periferic al analizatorului vizual este reprezentat de retina (figura 1.10) in a carei structura se gasesc: receptorii (celulele cu conuri si bastonase), protoneuronul caii vizuale(celulele bipolare din stratul VI) si deutoneuronul caii(celulele multipolare din stratul VIII). Axonii celulelor multipolare converg spre papila (figura 1.10) si ies prin polul ocular posterior alcatuind nervii optici care parasesc orbita prin gaurile optice. La nivelul chiasmei optice fibrele care vin din jumatatea nazala a retinei se incruciseaza iar fibrele temporale isi continua drumul de aceeasi  parte. Din chiasma se desprind bandeletele optice care inconjoara pedunculii cerebrali si se termina in corpii geniculati externi unde fac sinapsa cu al treilea neuron al caii. Axonii acestor neuroni formeaza radiatiile optice Gratiolet care se proiecteaza la nivelul scoartei occipitale (aria 17), de o parte si de alta a scizurii calcarine. Fibrele care vin din cadranele superioare ale retinei se proiecteaza pe versantul superior al scizurii calcarine, iar cele din cadranele inferioare pe versantul inferior .

Examinare clinica

Investigarea functiei vizuale cuprinde examenul acuitatii vizuale, al campului vizual si al fundului de ochi.

Acuitatea vizuala se examineaza cu optotipul. Bolnavul situat la 5 m de tabel trebuie sa citeasca literele de pe tabel cu fiecare ochi in parte. In cazul unei diminuari accentuate a vederii,  se va urmari de la ce distanta poate numara degetele sau daca percepe senzatia luminoasa.

Scaderea acuitatii vizuale se numeste ambliopie iar pierderea vederii amauroza sau cecitate.

Aceste tulburari se intalnesc in:

-boli cu afectarea polului anterior: vicii de refractie, irite, iridociclite

-boli retiniene: angiopatii diabetice sau hipertensive, corioretinite, degenerescenta pigmentara, tromboze de artera centrala a retinei, tromboflebite de vena centrala a retinei

-afectarea nervului optic: intoxicatii cronice cu alcool etilic, nicotina, boli demielinizante(scleroza multipla), tumori(hipofizare sau de etaj anterior), traumatisme craniene cu fractura bazei craniului, boli eredofamiliale(Pierre-Marie)

Leziunea segmentului central al analizatorului vizual(afectarea bilaterala a ariei 17 de la nivelul scoartei occipitale) determina cecitate corticala, caracterizata prin aspectul normal al fundului de ochi si pastrarea reflexului fotomotor. Bolanvul are in general anosognozia cecitatii.

In leziunile ariilor 18 si 19 (arii vizuognozice) apar agnoziile vizuale in care bolnavul nu recunoaste obiectele din jur.

Campul vizual este spatiul perceput de globii oculari la privirea inainte. Se determina cu ajutorul campimetrului si consta intr-o suprafata elipsoidala, mai limitata superointern, care se extinde astfel: temporal 90 grd., nazal 60 grd., superior 55 grd. si inferior 65 grd.

In clinica, examenul campului vizual se face plimband degetele in fata globilor oculari pe o linie orizontala, apoi verticala, bolnavul privind inainte (figura 1.11)

Principalele modificari ale campului vizual sunt: ingustarea concentrica, scotoamele si hemianopsiile.

Ingustarea concentrica semnifica scaderea suprafetei campului vizual de la periferie spre centru, din toate directiile. Cand cuprinde ambii ochi, bolnavul nu mai percepe decat imaginile aflate inaintea ochilor sai (vedere tubulara). Ingustarea concentrica apare in meningite bazale, arahnoidite, leziuni ale ambelor scizuri calcarine fara afectarea polilor occipitali.

Scotoamele reprezinta zone insulare de pe suprafata campului vizual in care bolnavul nu vede. Pot fi centrale (prin leziuni maculare) sau periferice. Apar in migrene, nevrite optice retrobulbare, leziuni chiasmatice sau retrochiasmatice.

Hemianopsia este pierderea vederii intr-o jumatate a campului vizual si poate fi heteronima, homonima sau in cadran (figura 1.12).

Hemianopsia heteronima consta in pierderea vederii in jumatatile temporale sau nazale ale campului vizual.

Hemianopsia heteronima bitemporala apare in leziuni mediale ale chiasmei optice cu afectarea fibrelor din hemiretinele nazale care culeg imaginile din segmentele temporale ale campului vizual. Se intalneste in tumori hipofizare, in meningioame supraselare, craniofaringioame, meningite bazilare.

Hemianopsia heteronima binazala este mai rara si apare prin leziuni in partile externe ale chiasmei: arahnoidite optochiasmatice, meningite bazilare, anevrisme ale arterelor carotide interne

Hemianopsia homonima consta in pierderea vederii in jumatatea dreapta sau stanga a campului vizual (nazala pentru un ochi si temporala pentru celalalt) si apare in leziuni retrochiasmatice.

Leziunile bandeletei optice se insotesc de afectarea vederii maculare si de reflexul hemianoptic Wernicke (abolirea reflexului fotomotor in campul hemianoptic). Hemianopsiile prin leziuni ale corpilor geniculati sau ale scoartei occipitale intereseaza de obicei vederea periferica, fara afectarea reflexului fotomotor.

Hemianopsia in cadran (cvadranopsia) apare in leziuni ale radiatiilor optice, corpilor geniculati sau ale scoartei occipitale in jumatatea superioara sau inferioara si este inversa fata de sediul leziunii. De exemplu, o leziune pe versantul superior al scizurii calcarine stangi determina o cvadranopsie inferioara dreapta.

Cauzele care pot produce acest tip de hemianopsie sunt: accidente vasculare cerebrale, tumori, traumatisme craniene.

Examenul fundului de ochi (vezi  paraclinic )