Notiuni introductive masaj somatic

Notiuni introductive masaj somatic

Masajul somatic practicat dupa Scoala Medicala de Balneofizioterapie din Romania, dupa prof. dr. Tudor Agarbiceanu, as.pr. BFT Krausse Regina, as. pr. BFT Anghel Diaconu.

Masaj medical / de intretinere si relaxare

In Romania exista doua mari scoli de masaj: una urmeaza linia scolii germane - Scoala Medicala Balneologica (masaj gradual), si cea de-a doua urmand linia scolii suedeze - Scoala Sportiva (se sare peste framantari; fondator prof. dr. Adrian Ionescu, continuatori dr. Radovici, dr. dna Cordun).

Sala de masaj:

cabinetul trebuie sa aiba suficient spatiu pentru masaj;

sa fie dotat cu ferestre pentru o buna aerisire;

sa aiba grup sanitar anex;

sa aiba dulapior cu cearceafuri curate, prosoape curate etc.;

igiena stricta.

Uleiuri de masaj, pudra de talc, creme etc.

Canapeaua/masa de masaj:

poate avea diverse forme si dimensiuni;

inaltimea poate varia in functie de statura terapeutului: 60-65-70 cm, lungimea: 2 m; latimea 70 cm;

taburet/scaunel: 45-50 cm;

cearceaf curat pentru fiecare pacient; foarte important: cearceaful se va schimba dupa fiecare pacient/client.

Tinuta maseurului:

impecabila;

igiena personala stricta;

sa nu miroase neplacut, a transpiratie sau a parfumuri puternice;

unghiile sa fie scurt taiate;

fara inele, lanturi, bratari etc.;

sa nu consume inainte de lucru mancaruri grele, cu mirosuri puternice (usturoi, ceapa etc.);

costumatia sa sa fie obligatoriu curata, din materiale naturale (de preferinta bumbac), in functie de cerintele salonului si de tipul clientilor. Sa fie in culori calde, placute, nu stridente ori deprimante.

In masaj se intrebuinteaza numai ulei natural (de masline virgin, de samburi de strugure, de nuci, de migdale - foarte bun, dar foarte scump); acesta este uleiul de baza, in care se pune 1,2 % ulei esential (4-6 picaturi la 100 ml. ulei de baza; de pin, brad, menta, portocale, lamaie, rozmarin, lavanda, catina etc.). Pudra de talc nu este eficienta in masaj.

Masajul poate fi combinat si cu aromoterapie: vaporizator (apa + esente) sau mai degraba 2-3 picaturi puse intr-un bol cu apa, la caldura sau la rece.

Muzica- rol foarte important; sa fie in surdina, placuta, relaxanta.

MASAJUL - definitie

Masajul reprezinta o succesiune de manevre aplicate asupra corpului uman in scop terapeutic, profilactic sau estetic.

Manevrele utilizate in masaj

Masajul cuprinde cinci manevre principale.

Manevrele principale ale masajului sunt:

1). Netezirea

2). Frǎmantarea

3). Frictiunea

4). Vibratia

5). Baterea

1). Netezirea reprezinta o manevra de inceput; cu ea se incepe orice masaj. Are rolul de a realiza o adaptare lenta, usoara intre terapeut/maseur si client/pacient.

netezirea se intercaleaza intre toate celelalte manevre principale;

poate fi :

pe varful degetelor: ca o mangaiere;

cu toata palma: ca o mangaiere sau apasat;

cu doua degete;

cu toate degetele desfacute: la coaste;

cu partea cubitala a mainii: la articulatii.

netezirea are rol nu numai in adaptarea treptata terapeut-pacient ci si rol sedativ si importanta in stimularea circulatiei, realizandu-se de obicei in sensul circulatiei sangvine.

2). Frǎmantarea- manevra ce urmeaza dupa netezire; este de trei tipuri, si trebuie sa fie executate succesiv:

cu o mana;

cu ambele maini;

contratimp sau in zig-zag.

Pe langǎ aceste trei tipuri mai existǎ o formǎ specialǎ de frǎmantare, denumita geluire sau, popular, mersul ursului, care face trecerea de la frǎmantare la frictiune.

a). Frǎmantarea cu o manǎ:

- se realizeaza prinzand muschiul cu o mana intre police si index;

- prinderea muschiului se realizeaza perpendicular pe fibra; putem mobiliza muschiul dupǎ planul osos; mana se va sprijini pe partea cubitala, se realizeaza o compresiune asupra muschiului, il relaxam apoi prin destinderea mainii si alunecare in lungul muschiului si din nou compresie pe tot muschiul, de la origine la insertie;

- este o manevra sedativa;

Se intercaleaza netezirea si se trece la framantarea cu doua maini.

b). Frǎmantarea cu douǎ maini

- este identicǎ cu cea cu o singurǎ manǎ, doar cǎ muschiul se va prinde cu ambele maini, mainile stand ca in oglinda, sub forma de "gat de lebada";

- muschiul va fi prelucrat pe acelasi traseu, de la origine la insertie.

- este o manevra sedativa;

Se intercaleaza netezirea si se trece la frǎmantarea in contratimp.

c). Frǎmantarea contratimp sau in zig-zag

- cu mainile pozitionate in oglinda prindem muschiul la inceput intre degetele unei maini si policele celeilalte maini, apoi invers, astfel incat muschiul sa urmeze un traseu in val continuu, in zig-zag, la 45^o;

- nu compresie si destindere a muschiului, ci val continuu;

- este o manevra excitanta prin excelenta.

d). Pe langa aceste trei forme de frǎmantare, mai existǎ una specialǎ, geluirea sau 'mersul ursului', manevrǎ ce face trecerea de la framantari la frictiune. Framantarile clasice prelucreaza muschi si grupe de muschi, pe cand geluirea prelucreaza liniile dintre acesti muschi, liniile dintre articulatii, liniile periarticulare, chiar periostul (= membrana care imbraca osul).

Tehnica de executie: se pozitioneaza podul palmei pe regiunea pe care vrem s-o prelucram, punem aratatorul si mijlociul (degetele 2 si 3), tragem usor inapoi, presand tesutul, apoi descongestionam printr-o alunecare usoara, impingem inainte; operatiunea se executa pe toata regiunea.

- este o manevra mai putin sedativa si mai mult excitanta.

3). Frictiunea

- este o manevra pur excitanta;

- nu trebuie confundata cu frectia;

- nu mai intereseaza muschii, ci, ca si geluirea, prelucreaza liniile dintre muschi, liniile dintre articulatii, periostul;

- este mai puternica decat geluirea;

- este o manevra de profunzime, locala, executata pe arie mica;

- se realizeaza cruciulite mici, cercuri, semicercuri (la vertebre de exemplu); printre  grupele de muschi mergem facand spirale stanga-dreapta, cerculete etc.

4). Vibratia

- se poate realiza pe varful degetelor, cu toata palma sau doar cu partea cubitala, vibrand palma noastra si transmitand vibratia noastra pacientului/clientului;

- este o manevra mai mult sedativa, mai putin excitanta;

- actioneaza si asupra muschilor si a articulatiilor etc.

5). Baterea

- este manevra cu efectul cel mai stimulator asupra fibrei musculare;

- este excitanta prin excelenta;

- este de trei tipuri, ele realizandu-se in ordine succesiva:

a). baterea cu causul: mana rigida, stransa sub forma de caus, se pozitioneaza pe regiunea de prelucrat; se apasa usor, creandu-se astfel un gol de aer care va actiona ca un amortizor; se alterneaza de-a lungul muschiului;

b). baterea sub forma de nuiele: degetele relaxate sunt lasate sa cada pe muschi asemeni nuielelor;

c). baterea cu pumnul: mana se tine intredeschisa, relaxata, usoara, cu partea cubitala pe zona de prelucrat; miscarea se realizeaza din incheietura, alternant.

Trecerea de la un tip de batere la altul se va face cursiv, astfel incat pacientul/clientul sa nu realizeze ca sunt tipuri diferite.

d). Mai exista o forma speciala de batere, baterea sub forma de ciupituri, care se realizeaza pe musculatura fesiera, pe abdomen si pe obraz.

Manevrele secundare intalnite in masaj sunt in numar de doua si au fost incluse in categoria framantarilor:

1). Mǎngaluirea sau rularea:

- se realizeaza asupra muschilor de la maini si picioare;

- muschiul se prinde intre palme si se ruleaza mobilizandu-l dupa planul osos.

2). Framantarea cu antebratele sau coatele:

- manevra mai rar folosita;

- la persoane foarte grase, in special pe musculatura fesiera.

Asadar manevrele sunt:

sedative:

- netezirea, framantarea cu o mana, framantarea cu doua maini - prin excelenta sedative;

- vibratia: - mixta, preponderent sedativa;

excitante:

- framantarea contratimp, frictiunea, baterea - prin excelenta excitante;

- geluirea: mixta, preponderent excitanta.

Miscǎri (kinetoterapie)

In general, dupa fiecare masaj sau dupa masarea fiecarei regiuni, putem executa cateva miscari. Acestea pot fi:

- active: le face clientul/pacientul la indicatiile noastre; miscarile active sunt de trei tipuri: simple (face miscare clientul/pacientul), cu opozitie (clientul face miscari si noi tinem contra) sau cu incarcaturi (ii dam greutati).

pasive: le executam noi; acestea sunt miscari propriu-zise combinate cu presiuni, apasari, tractiuni, scuturari.

Miscarile, atat cele pasive cat si cele active, pot fi:

- de flexie (pot fi si de anteductie in cazul membrelor) si extensie (pot fi si de retroductie in cazul membrelor);

- de lateralitate: intr-o parte si in cealalta; pentru membre ele se pot numi miscari de abductie (mana sau piciorul se departeaza de corp) si miscari de adductie (mana sau piciorul se apropie de corp);

- de rotatie interna si externa; la mana se numesc miscari de pronatie (cu palma in jos) si supinatie (cu palma in sus);

- de circumductie: combinate, incluzand toate tipurile de mai sus; popular poarta numele de "cercuri ample" sau "rostogolire".

Planurile:

- frontal;

- lateral;

- transversal;

- sagital.

Intersectia planului transversal cu cel sagital = axul central.