PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI - BOALA ULCEROASA

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI - BOALA ULCEROASA

In ingrijirea bolnavilor cu boala ulceroasa, asistenta medicala participa la o serie de interventii autonome si delegate.

Interventii autonome

- asistenta, asigura repausul fizic si psihic al pacientului ( 12-14 ore pe zi, repaus la pat, repaus obligatoriu postprandial) in perioada dureroasa;

- asigura pacientului dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii, alimentatia fiind repartizata in 5-7 mese pe zi astfel:

v    in faza dureroasa:

supe dezarzavat strecurate;

lapte indoit cu ceai;

treptat se adauga supa crema de zarzavat, piure de zarzavat, sufleuri,soteuri;

branza de vaci;

paine veche;

fainoase fierte in lapte;

carne fiarta de pasare sau de vita;

v    in faza de acalmie:

lapte dulce;

fainoase fierte in lapte;

ou fiert moale sau sub forma de ochi romanesc;

carne de vita sau pasare, fiarta sau la gratar;

paine veche de o zi;

supe de zarzavat;

legume fierte sub forma de piureuri;

sufleuri;

biscuiti;

prajituri de casa;

fructe coapte.

Alimente interzise

Ø     lapte batut, iaurt;

Ø     carne grasa;

Ø     legume tari( varza, castraveti, fasole);

Ø     paine neagra;

Ø     cafea;

Ø     ciocolata;

Ø     supe de carne;

Ø     sosuri cu prijeli;

Ø     alimente reci sau fierbinti.

Asistenta medicala pregateste pcientul fizic si psihic, pentru explorari functionale si-l ingrijeste dupa examinare.

supravegheaza AV,AT, apetitul, semnele de deshidratare, scaunul, greutatea corporal si le noteaza in foaia de observatie;

prevede urmarirea alimentatiei: pofta de mancare sau inapetenta, cantitatile consummate, modul de masticatie, preferintele bolnavului, acuzele subiective legate de alimentatie, greturile, varsaturile, durerea abdominal, flatulenta, durata si orarul fata de alimentatia acestor simptome si in sfarsit, calitatea scaunelor emise;

face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;

educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor ( scaunul melenic,caracterul durerii in caz de perforatie, varsaturi alimentare cu continut vechi in caz de stenoza pilorica);

educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si-l indeamna sa renunte la obiceiurile daunatoare ( alcool, tutun, cafea in exces);

asigura pacientului conditii de ingrijire, ii plaseaza in saloane comune mai mari, dar are grija sa nu alature bolnavi cu temperamente prea diferite. Saloanele sa fie bine incalzite pentru a se putea aerisi cat mai frecvent, fara sa se scada temperature aerului.

Interventii delegate

Asistenta medicala, administreaza medicatia prescrisa, respectand ritmul si modul de administrare:

medicatia antisecretoare, se va administra inaintea meselor. Ex. de medicamente:

ranitidina 150mg/tb. administrate de 2 ori pe zi/ c.orala;

ulcoran 150mg/cps, administrate 2cps/zi, oral;

cimetidin 200mg/cps, administrate 400mgx2/zi;

medicatia antiacida si acalenizanta se va administra la 1-2 ore dupa masa:

antacid ( carbonat de calciu) 500mg/tb, administrate 4-6 tb/zi intre mese si la culcare/ oral;

dicarbocalm cp. pentru supt, administrate 1-4 cp./zi dupa masa;

maalox cp. masticabile, administrate 1-4 cp./zi;

ulcerotrat cp. administrate 2cp.x3ori/zi dupa mese/oral.

medicatii pentru eradicarea Helicobacter Pylori

omeprazol 20mg/cpsx2/zi/oral.

Regimul dietetic

Tratamentul medical al bolii ulceroase, atat in fazele de acalmie, dar mai ales in fazele de activitate ulceroasa, nu poate fi conceput fara un regim alimentar de crutare chimica, mecanica, termica si osmorica a mucoasei gastroduodenale. Regimul dietetic bogat in alimente cu effect tampon si inhibitor al secretiei gastrice acide si al peristaltismului gastroduodenal contribuie, fara indoiala, la vindecarea ulcerelor recente, la ameliorarea simptomatologiei si, in special, a durerii din ulcerele vechi, caloase si penetrante.

Dintre alimentele care se comport ca stimulatori puternici ai secretiei gastrice, trebuie retinute: bauturile alcoolice, cacao degresata, laptele smantanit, sarea de bucatarie in solutii de concentratie mai mare decat cea a S.F, alimentele prajite in grasime, carnea fripta sau insuficient fiarta, carnea rosie, carnea saratasau afumata, supele si ciorbele de carne.Apele minerale carbogazoase, cafeaua neagra ca si condimentele iuti, au de asemenea o actiune stimulatoare puternica asupra secretiei clorhidropeptice.

In realitate hrana obisnuita a omului, fiind compusa nu din alimente isolate, ci dintr-un amestec mereu variat al acestora, influenta ei asupra secretiei gastrice, depinde in ultima instanta, de alimentele care intra in acest amestec, de proportia lor si de modul cum sunt preparate. Alimentele influenteaza secretia gastrica nu numai prin calitatea lor ci si prin volumul acestora. Astfel, ingestia de fragmente mari , din orice aliment, stimuleaza mai mult secretia gastric decat ingestia de fragmente mici din acelasi aliment.

Alimentele prea fierbinti sau prea reci influenteaza si ele functia secretorie si motorize a stomacului. Cand alimentele ajung in stomac cu o temperatura mai mare de 50⁰ C, ele irita mucoasa gastric, pe care o congestioneaza, factorul termic comportandu-se ca un agent inflamator. Pe de alta parte, alimentele si bauturile prea reci accelereaza miscarile peristalice ale stomacului si scad irigatia sanguina a acestuia.

Alimentele influenteaza functiile stomacului si duodenului ca si prin proprietatiile lor mecanice, termice si osmotice.

Astfel, o masa copioasa, care depaseste 350 - 400 gr, ca greutate, supraincarca si irita mecanic mucoasa gastrica, dand nastere unor reflexe digestive generale, care se manifesta prin senzatia de plenitudine epigastrica

( senzatia de apa - sare in regiunea stomacului ), stare de somnolenta, si uneori, congestia fetei. Iritatia mecanica a mucoasei gastrice mai poate fi determinata si de alimente prea tari, bogate in celuloza, printre care se numara painea neagra, legumele si fructele crude ( mai ales fructele cu coaja si samburi ).

Alimentul ideal, care satisface principiul meselor mici si repetate, este laptele, care ingerat din ora-n ora, permite un aport mare de calorii, fara ca stomacul sa fie suprasolicitat din punct de vedere al functiei lui motorii.