ALIMENTATIA à mamei

à a copilului dupa nastere

Alimentatia mamei à echilibrata d.p.d.v. caloric si al principiilor alimentare

à alimentatie carentata à risc de nastere de copii cu embrio, fetopatii, copii dismaturi (nou-nascuti la termen,cu greutate scazuta),copii cu structura cerebrala afectata , copii nascuti prematur (inainte de termen cu greutate scazuta)

Greutatea normala la nastere à 3 kg

Dupa nastere : alimentatia copilului àin primele 4-6 luni :

- alimentatie naturala = lapte de mama

- alimentatie artificiala = cu un alt preparat de lapte : lapte praf , lapte de vaca (f . rar)

- alimentatie mixta = cu lapte de mama + lapte praf à dupa primele 4-6 luni

- alimentatie diversificata = inlocuirea progresiva a unei mese de lapte cu un aliment nelactat : supa de zarzavat , fainos cu lapte , piure de fructe

Laptele de mama = cel mai bun à singurul care contine factorii stimulatori ai cresterii : factor epidermal , factor de stimulare a limfocitului , factor de stimulare a dezvoltarii nervilor , taurina , sulfat- hidroxilaza .

Dupa 6 luni apar alte principii alimentare pt ca laptele nu mai face fatza nevoilor de crestere . Copilul are nevoie de branza , carne , minerale , vegetale

Carente globale à ritm de crestere scazut

Carente intr-un singur pincipiu alimentar à carenta de proteine : edem de hipoproteine , afectiunea sintezei unor enzime , afectarea coagularii , tulburari in sinteza hh

Carenta de Ca à tulburare de mineralizare osoasa

Carenta de vitamina A : tulburari de troficitate la nivelul fanere , tegumentelor

Carente de vitamina D : rahitism

Copil supra alimentat à obezitate

Obezitate la sugari à nu numai hipertrofie , ci si hiperplazie celulara à creste nr de cel adipoase à obezitatea se va pastra la varsta adulta

2 MEDIUL GEOGRAFIC à conditii de microclimat

Copii expusi la aer , soare à dezvoltare mai buna

Lumina , temperatura , presiune atmosferica , umiditate , __xe chimice , radiatii , raze UV

Ritm anual à Primavara : creste mai mult in lungime

Toamna : creste mai mult in greutate

Climat excesiv : talii mici / Zona temperata : talia mai mare

Comunitati pe zone geografice , talii diferite à conteaza in incadrarea copilului in parametrii normali

3 FACTORI ECONOMICI à standard material al familiei

Venit mai bun à copii mai sanatosi , mai instruiti , evita bolile , respecta igiena

Venituri mai mici à igiena deficitara , boli frecvente

4 FACTORI AFECTIVI à educativi

Climatul familial à Copiii ce provin din familii organizate au dezvoltare mai buna , copiii cu un singur parinte sufera

Copiii din orfelinate : ritm scazut de crestere , ritm crescut cand sunt infiati

Copilul care frecventeaza o colectivitate (gradinita) à stimuleaza cresterea dar poate face frecvent si infectii

Copilul hranit la san , tinut in brate à dezvolatre mai buna . Cel hranit cu biberonul à sa fie tiunt in brate sa I se vb

EXERCITII FIZICE DIN PRIMELE LUNI DE VIATA

gimnastica , masaj

1 FACTORI GENETICI (cei mai imp)

Talia in general e media taliei parintilor

Boli genetice ce asociaza un anumit tip de talie

Sindromul Down (trisomia 21) à toti au talie mica indiferent de parinti

Sindromul Turner (disgenezia gonadica , cariotip XO) à talie mica , ritm de crestere relativ bun , se opreste cresterea la pubertate (1.35 - 1.40 m )

2 FACTORUL HORMONAL à inflamatii in perioada sarcinii+dupa nastere

Viata intrauterina : actiunea hormonilor ce traverseaza placenta : hormoni materni si hormoni placentari

Hormoni fetali à nu prea sunt secretia la fat e f scazuta

Se secreta prolactina (hormon placentar cu rol in cresterea copilului) principalul hormon ce influenteaza cresterea

Hormoni materni : ST H (hormon de crestere), hormoni tiroidieni

Afectiuni endocrine ale mamei à dezvoltarea lenta a copilului

Dupa nastere à hormoni anabolizanti : ST H , hormoni tiroidieni , timici, hormonul mineracocort , parathormon , hormoni androgeni , insulina

à hormoni catabolizanti : glucocortic. , glucocagon

3 FACTORI PATOLOGICI - toate bolile cronice

Boli genetice , boli malformative congenitale , boli metabolice , sindrom de mala__ , insuficienta renala cronica , mucoviscidoze , hepatite cronice , boli maligne , infectii HIV , diabet zaharat

Metode de apreciere a dezvoltarii fizice :

Determinari ale taliei , greutatii , perimetrul cranian , toracic , abdominal , pleurei cutanate , indici antropometrici

Determinarile se fac pe tabele à vedem daca e normal

Crestere in greutate

la nastere : media 3000 g à 2800-4000 g = normal

sub 2800-2750 g (sub 2800 g) = subponderal

2500-2000 g : dismatur sau prematur grad I

2000-1500 g : prematur de grad II

500-1000 g : prematur de grad III

sub 1000 g : prematur de grad IV

peste 4200 g à macrozomial = supraponderal

Ritmul cresterii in primul an :

1-4 luni : cu 750 g / luna

5-8 luni : cu 500 g / luna

9-12 luni :cu 250 g / luna

Prima luna de viata : ritmul poate fi mai mic : 500 g.Dupa nastere exista à scaderea fiziologica in greutate : in primele 24 h de la nastere copilul scade in greutate : elimina urina , elimina primul scaun (meconiu , saruri biliare, pigmenti biliari , detritus celular de culoare verzui inkis , moale ).Exista transpiratie , perspiratie + aport alimentar scazut cantitativ . Scaderea in greutate sa nu depaseasca 10% din greutate . Exista copii ce pot creste in prima luna cu 1.5 kg à sunt normali : pe parcursul primului an se vor egaliza ca greutate. 750 g/luna = la limita inferioara a normalului.

Dupa 1 an creste cu 3 kg / an

La 4 luni sugarul isi dubleaza greutatea de la nastere : 6 kg

La 8 luni : 8 kg (pt cel cu 3 kg la nastere)

La 1 an sugarul isi tripleaza greutatea de la nastere : 9 kg

1 an : 9 kg , 2 ani : 12 kg , 3 ani : 15 kg

Dupa 3 ani : 2 x varsta + 9 à la limita inferioara a normalului

Cresterea in lungime : la nastere : 50 cm (+/- 2 cm)

La 1 luna :+5 cm , la 2 luni :+4 cm , la 3 luni :+3 cm , la 4 luni :+2 cm , la 5 luni :+2 cm

La 6 luni :+1 cm , la 7 luni :+1 cm . la 8 luni :+1 cm , la 9 luni :+1 cm . la 12 luni :+1 cm

è 1 an : 75 cm , 2 ani : 85 cm , 3 ani : 95 cm

è dupa 3 ani : cu 5-6 cm sau 5 x varsta + 80 / 6 x varsta + 77 à apoi dezvoltare asemanatoare adultului pana la pubertate

CRITERII FUNCTIONALE à Toleranta digestiva : mananca mai mult , creste mai bine = normal , rezista la infectii - respiratie digestiva . In infectii toleranta digestiva scade in crestere deficitara. In intolernata digestiva scade in greutate , diaree , patologic.

DENTITIA TEMPORARA :

IC inf : 6 luni (6-8 luni) , IC sup : 8 luni - 10 luni

IL laterali : 10-12 luni , Canini : 8-24 luni , M1 : 18-24 luni , M2 : 24-30 luni

ERUPTIA DEFINITIVA :

IC : 6-8 ani , IL : 6-9 ani , M1 : 6-7 ani , M2 : 12-13 ani , M3 : 17-21 ani

PM1 : 10-12 ani , PM2 : 10-13 ani , C : 9-11 ani

La canin , IL : - copil agitat , 1-2 sau mai multe scaune pe zi , refuza mancarea , subfebrilitate

- se da paracetamol : 30-40 mg/kg corp/zi (sirop 120 mg/5 ml

- nurofen : 20 mg/kg corp/zi ( o lingura de 5 ml are 100 mg

- fenobarbital pt sedare : 5 mg/kg corp/zi (tableta de 15 mg - pt sugar , 100 mg pt adult )

!!! Da coma barbiturica la sugar !!!

- sirop Romergan : 0.5 mg/kg corp/zi (o lingurita sirop are 5 mg)

Febra mare , scaune diareice frecvente INFECTIE à sa nu se puna pe seama aparitie dentare

DEZVOLTAREA PSIHO-MOTORIE

Nou-nascutul : aspect de decubit dorsal , membre flectate, cap usor flectat lateral. In decibit ventral schiteaza miscarea de tarare (daca nu o faceàe bolnav).Daca vrem sa-l ridicam,sa-l tragem de mana : capul ii cade pe spate sau in lat à nu isi poate tine capul.

Reflexe arhaice : Reflex Moro : copil in decubit dorsal , cu scutec sub el , se trage brusc de scutec. Copilul isi desface membrele superioare, le flecteaza pe torace, membrele inferioare se extind. Reflex unilaterla : paralizie plex brahial. Reflex pana la 3 luni jumate-4 luni

Reflex de apucare : palmare , plantare

Refelx de pasire : tinut sub axila , pus pe un plan drept , ridica picioarele à nu e ca reflex de mers , dispare dupa 4 luni

Intre 4-6 luni nu mai are reflexe.

La 6 luni reflex de mers ca al adultului

La 2 luni : pozitie normala

- decubit dorsal , putin mai relaxat , face miscare de pedalare cu picioarele

- decubit ventral : incearca sa-si ridice umerii

- forme de cumunicare:gangurit (consoane),tipat cand ii e foame,somn,e ud, il doare ceva

Spre 2 luni jumate à zambeste

La 3 luni : pozitie mai relaxata , POATE sa-si sustina capul , vede obiectele la 30-40 cm, e f sensibil la vocea mamei, rade zgomotos.

La 4 luni : pozitie mai relaxata , se joaca cu manutele . In decubit ventral se sprijina pe antebrate , isi ridica umarul capul .Reflex de clipire .Emite vocale.

La 5 luni ridica capul , intinde mana ca sa apuce o jucarie ,recunoaste persoane

La 6 luni sta singur in sezut , se sprijina pe picioare , baza larga de sustinere .

La 7-8 luni merge de-a busilea,sta in sezut , se roteste cu trunchiul lateral, priveste in jurul sau.Pronunta silabe., e bucuros cand I se vb frumos , plange cand e certat

Spre 1 an spune primele cuvinte . Spre 3 ani stie 3000 de cuvinte

La 1 an incepe sa mearga in picioare (10 luni- 1 an si 4 luni). Daca are ao experienta negativa (s-a lovit) poate s anu mai vrea sa mearga.

Mers in premergator à nu prea mult à deformeaza gambele , bazinul . Numai dupa ce s-a ridicat , incepe sa mearga à premergatorul sa-l ajute.

La 1 an jumate alearga ( la inceput mai topait ) , cere olitza = control sficterian diurn (pampersii dusmanul acestuia). Se renunta la pampersi la 1 an jumate .

La 3 ani (3-5 ani) : control sfincterian nocturn. Daca la 5 ani nu are control sfincterian nocturn à enurezis nocturn(?)

Dupa 2 ani urca , coboara scari

La 3 ani se catara , merge pe tricicleta .

Spre 7 ani modificari in comportament , crize de independenta.

La adolescenta conflicte intre generatii.

Dezvoltarea coloanei vertebrale pozitia corecta in banca la scoala. Scolioze , bifoze à gimnastica medicala , interventii chirurgicale.

Tehnica alimentatiei naturale

- pregatirea sanului à mers la ginecolog, pediatru à mameloane formate pt alaptat

- mamelonul trebuie exprimat (frecat) cu un prosop plusat dupa baie.

- Femeia sa fie convinsa de importanta alaptarii

- Dupa nastere sa existe conditia anatomica optima - sa nu existe malformatii ale cav.buc (pt ei exista tetine speciale)

- Daca copilul are sau nu atrezie de esofag, se patrunde cu o sonda pana in stomac à verificam permeabilitatea esofagului. I se da o lingurita de glucoza 5% sau ceai. Daca o inghite este bine , daca nu à fistula esotraheala.Pana la rezolvarea chirurgicala copilul va fi alimentat parenteral.

- Daca totul este bine dupa 2-3 se pune copilul sa suga

- In prima zi suge 5 min la o masa , a doua zi 10 min , a treia 15 min , a patra zi 20 - 30 min la o masa .

- Maxim 30 min dureaza un supt.Se suge alternativ la fiecare san si incepe cu sanul cu care a terminat la masa respectiva

- Se accepta ca intervalul intre supturi sa fie de la 1.5-3h cu o pauza de 6 h noaptea.

- Suge la cerere 7-12 ori pe zi

- Suptul mai putin de 30 min pt ca, cantitatea de care are nevoie = 80% , o ia in primele 5 min

- Altfel sanul nu se mai umple cu lapte , apar fisuri la nivelul mameloaneloràf dureroase

- Un nou nascut suge de 7-8 ori pe zi pana la 12 ori . Daca este prematur 10-12 ori pe zi

- La 2 luni suge de 6 ori , la 3 luni 5-6 ori/zi , la 4 luni 5 ori/zi , dupa 5 luni de 4 ori/zi.

Contraindicatiile alimentatiei naturale

- Boli : materne sau fetale , permanente (definitive) sau tranzitorii

-TBC pulmonar , septicemie, eclampsie , neoplasm , tratamente citostatice , insuficienta cardiaca , insuficienta renala , diabet zaharat , HIV

- Cand mama este purtatoare de AgHbs contraindicate relativa à copil vaccinat pt HBV in prima ora de viata

- Afectiuni materne tranzitorii : infectii ale sanului (mastita), boli infectioase (viroze respiratorii), tratamente cu antibiotice(contin Cl,tetraciclina,metronidazol , sulfamide) à intrerupere 2-3 sapt

- Daca mama are mastita la un san iar celalalt este sanatos se contraindica alaptarea din cauza bacteriemiei

- Copilul poate avea intoleranta congenitala la lactoza . Fenilcetonurie , Galactozemie

- Afectiuni tranzitorii ale copilului : icter cu biliribina indirecta crescuta prin inhibitori de glicuronoconjugare din laptele de mama

- Daca mama are sifilis à poate alapta pt ca copilul are sifilis congenital iar mama nu-I face rau

Dezavantajele hranirii copilului cu lapte de vaca

- Cantitate proteica de 3 ori mai mare à suprasolicitare renala + hiperamonniemie à scaderea IQ-ului

- Lapte cazeinos à albumina insuficienta . Predomina Beta lactoglobulina à este alergizanta si determina alergie la proteina laptelui de vaca : scaun diareic, microsangerari la nivelul tractului digestiv , anemie secundara feripriva laptelui de vaca , colici abdominale , diateza exudativa cu eczema la nivelul fetei, pielii paroase a capului , sindromul de moarte subita la sugari .

- Lactofeina scazuta à cauza de anemie

- Protectie antiinfectioasa deficitara pt ca fiecare specie isi asigura protectia pt specia respectiva. Ig-urile nu s epotrivesc .

- Cantitate scazuta de glucide.

- Cantitate de galactoza de 2 ori mai scazuta.

- Saruri minerale de 6 ori mai multe (de la 3 la 6 ori)

- Continut microbian crescut

- Predomina Acizii grasi saturati

Alimentatia mixta

- In situatia in care la varsta de 3 sapt copilul nu a depasit greutatea de la nastere sau sporul ponderal este de 150 g

- Mama hipogalactica sau bolnava si trebuie intarcat copilul

- Trebuie verificari à proba suptului (la mama hipogalactica), cantarirea copilului la toate mesele pe parcursul a 24 h inainte de masa si imediat dupa ce a terminat de supt ( infasat) si chiar daca a avut scaun sau urinat in timpul mesei . Se calculeaza media pe 24 h.

- Se incearca pt cateva zile stimularea secretiei lactate à consum de lichide (3 l/zi) din care laptele nu depaseste 1 l/zi .

- Sa fie mama odihnita , sa nu fie stresata , anxioasa à clordelazina

- Tratament cu tiroidon sau metclopramid. Daca dupa 2- 3 zile se constata imbunatatire à alimentaie mixta .

Metode : Alternativa : o masa la san , una la biberon

- Complementara : la aceeasi masa : initial la san apoi artificiala

- Este aleasa de mama in functie de ce doreste ea

- Fiziologica este metoda complementara pt ca se pastreaza si mai bine secretia lactata

- La cea alternativa mama se poate deplasa (libertate de miscare) à se intarca repede copilul

- Metoda diversificata : de la varsta de 3-6 luni , variaza in functie de cresterea copilui in greutate.Exista si situatii de compromis à nu creste bine in greutate si incepe o diversificare mai rapida , la 4 luni . Nu se vb de diversificare la 3 luni . Exista reguli de diversificare à a) momentul de incepere => copilul in perfecta stare de sanatate pt ca pot aparea tulburari digestive ; b) introducerea progresiva a unui singur aliment o data , sa stim daca ii tolreaza digestia ; c) alimentul nou introdus se administreaza cu linguritza(de preferat) pt ca ii este mai bine sugarului (ii dezvolta masticatia). Daca are intoleranta la un aliment nu se insista ca sa-l manance.

Ordinea introducerii

*sucul de fructe à 6-8 sapatamani => nu inseamna diversificare ci inlocuirea completa a unei mese (30 ml de 2 ori /zi )

*citrice à 6 sapt

*mere à 8 sapt : mere + morcovi + portocale (carotinizare)

*prima zi à o lingurita si se dubleaza apoi .

*rosii dupa 5-6 luni

*piersica in prima etapa

*prima oara de diversificare : 4-6 luni à piure de fructe : mere + piersici +banane , ulterior(dupa 6 luni) se adaug fainos de orez cu zahar , branza de vaci .

*de la 4-6 luni supa de zarzavat : radacinoase la inceput ( telina , morcov , pastarnac , patrunjel à pasate) , apoi se paote adauga cartoful pasat , ceapa

*nu se incearca ca pana la 1 an sa se puna sare pt a nu suprasolicita functia renala

*alt aliment : fainos + lapte à faina de orez + lapte , ulterior si alte cereale : porumb , secara , grau

*se recomanda ca preparatul cu faina de grau spre 8 luni pt a nu induce sindromul celiachiform ( intoleranta tranzitorie la glutine cu diaree cu evolutie prelungita)

*carnea dupa 5 luni jumateà pui , vita à pasata si amestecata in supa de zarzavat (40-50 g /zi) si nu in fiecare zi ci la 2 zile.

*dupa 6 luni galbenus de ou pasat in supa de zarzavat si ficat de pasare fiert (alternare la 3 zile)

*peste slab dup 6-7 luni cu atentie la oase

*de la 7 luni iaurt simplu

*la 8-9 luni sunca presata

*de la 6 luni branza de vaci amestecata intodeauna cu alte preparate

*se alege la inceput un aliment in functie de starea copilului

- eutrofic - supa de zarzavat (val calorica scazuta) à 22 cal / 100 ml (laptele 68 cal/100ml)

- distrofic - fainos cu lapte à val calorica crescuta à 110 cal/100 ml

*apoi in supa de zarzavat se adauga ulei

*in primul an apa plata fiarta

*indulcire cu zahar (mierea de albine poate fi alergizanta)

*nu se recomanda capsuni , fragi , mure , zmura , kiwi , banane , sucuri pana la 3 ani à alergizante

*albusul de ou dupa 1 an (este alergizant)

*daca copilul are tendinte alergice la ou nu se da nici galbenus pana la 1 an

Incidente care pot aparea in alimetatia sugarului :

è din cauza mamei : angorjarea (umflarea) sanilor cu furiaa laptelui ;mastita ; mamelonul ombilicat (alungirea) ; hipogalactie (nu are lapte) .

è din cauza sugarului : - malformatii ale cavitatii bucale ;

- lipsa reflexului de supt la sugarii prematuri sau cu suferinta cerebrala (sonda in stomac) ;

- regurgitatia = eliminarea unei cantitati mici de lapte dupa supt (5-10 ml) oral à copilul ridicat in pozitie verticala cu capul pe umarul mamei ca sa regurgiteze si sa dea afara cantitatea de lapte ;

- varsaturile : intoleranta la proteina laptelui de vaca , stenoze hipertrofica de pilor

- colicile abdominale - frecvente , dureaza de la nastere pana la 3 luni à noaptea agitatie , planset (2 ore uneori); tinut in brate leganat , apasat pe burta , punga calda pe abdomen , contact piele la piele , sedative (fenobarbital 5 mg / kg corp ) , InsupSimplex 15 pic la fiecare masa , supozitor cu algocalmin

- diareia post alimentare naturala (la san ) copii alimentati natural à scaune moi , explozive , in timpul meselor - 7-10 scaune pe zi normal . Se datoreaza unui surplus de lactoza in laptele de mama care scapa nedigerat la nivelul colonului

Incidente de alimentatie artificiala

Anorexial , subalimentatia , supraalimentatia , colicile abdominale , constipatia , scaune de formatatie , diaree acuta de cauza infectioasa , conflicte afective , alergie la proteina laptelui de vaca

Perioada intre 0-30 de zile de viata

Sarcina normala 38-42 saptamani

Greutate la nastere 2800-4000 g cu medie de 3400-3500 g

Perimetrul cranian la nastere 34-35 cm

Talie 48-52

Starea de nou nascut se caracterizeaza printr-o serie de particularitati morfologice si functionale (perioada bine individualizata)

Icterul comun al noului nascut

85% din nou nascuti fac in primele zile de la nastere un icter (coloratie galbena a tegumentelor ) care debuteaza dupa primele 48h

Durata 5-7 zile dupa care dispare

Este sanatos , fara febra , suge bine , scaune normale , creste

Bilirubina indirecta (prehepatica) mai mica de 7 mg la decilitru (normal)

La nou nascut hemoglobina ajunge la 17-18 mg/dl iar numarul de hematii este mai mare de 5 milioane si poate ajunge pana la 8 milioane pe milimetru cub

Imediat dupa nastere hemoliza unui numar imp de hematii cu eliberare in sange a bilirubinei indirecte . Aceasta este glucurono conjugata si eliminata pe cale intestinala sau renala (normala). La nou nascut exista o imaturitate functionala hepatica à ficatul nu poate face fata excesului de bilirubina indirecta . In aceasta perioada exista cea mai mare varietate de ictere patologice intalnite vreodata.

Icterul comun al noului nascut nu se trateaza

Scaderea fiziologica in greutate

Dupa nastere din ziua 2-3 nou nascutul are o scadere in greutate fizilogica ce reperezinta mai putin de 10% din greutatea de la nastere (de obicei 5-7 % din greutate)

Aceasta greutate este recuperata in primele 5-6 zile

Cauza principala este pierderea de apa (nou nascutul are aproape 90% din structura tesuturilor apa)

Pierederile de apa :

- prima emisie de urina (cateva minute pana la o jumatate de ora)

- primul scaun (se numeste meconiu) in primele 12-24h format dintr-o cantitate mare de lipide (lipaza pancreatica este imatura) , nu are deloc proteine (tripsina pancreatica este eficienta inca din viata fetala) . Prin cantitate mare de saruri si pigmenti biliari à Are coloratie brun verzui inchis. Mai contine mucus si epitelii ale endoteliului vilozitatilor intestinale . Este steril (inceperea popularii cu flora intestinalaare loc la prima alimentatie).

- Perspiratie insensibila (temperatura intrauterina 38-38.5 , mediul extern 25-28 ) . Tegumentele la nastere sunt acoperite de vernex caseosa (lipide sange).

- Instalarea primei respiratii va duce la pierde de apa si pe cale respiratorie

CRIZA GENITALA

Apare la sf primei saptamani de viata si poate dura pana la 3 sapt .

La fetite si baieti apare tumefactia regiunilor mamelonare si congestie usoara . Uneori in varful mamelonului apare un pic de secretie latescenta.

La fetite apare congestie vulvara si uneori eliminarea unei secretii chiar sangvinolente

La baieti crestere in volum a scrotului cu acumulare de lichid in vaginala scrotului (hidrocel)

Cauze : cantitate crescuta de hormoni estrogeni in sangele nouluii nascut proveniti din sangele matern

In viata intrauterina hormonii erau glucurono conjugati si eliminati pe cale urinara prin circulatia materna fetala - fetomaterna .

Hormonii ramasi la nastere nu pot fi glucurono conjugati datorita imaturitatii ficatului . In timp concentratia lor serica scade .

NOU NASCUT CU GREUTATE MICA LA NASTERE (MAI PUTIN DE 2500G)

- Au o durata de gestatie mai mica de 37 de saptamani cu o concordanta intre greutate si travaliu

- Pot fi diferite grade :

gradul 1 : 2500- 2000 g

gradul 2 : 2000- 1500 g

gradul 3 : 1500- 1000 g

gradul 4 : <1000 g

- Cauze :

*Materne : gemelaritatea , multiparitatea , varsta mica (mai putin de 15 ani ), sau mare (mai mult de 40 de ani)

*Fetale : gemelaritatea .

- Copilul va avea dificultati mai mari de adaptare , de a face fata la noile cerinte .

- Patologie : f des fac infectii sistemice severe , deprese respiratorii (lipirea alveolelor) prin absenta surfactantului (colabarea alveolelor)è surfactantul incepe sa se secrete in saptamana 22 si este eficient in saptamana 36

- Riscul aparitiei in timp a encefalopatiei cronice infantile , paraliziei spastice èRata f inalta de malformatii asociate (de 10-20 ori mai multe)

DISMATURI è in urma unei sarcini cu durata normala , nu a avut ceea ce I-a trebuit ca sa se dezvolte normal (sindrom de malnutritie intrauterina) à hrana , oxigen in cantitate scazuta

- Cauze :

Materne : mame cu boli cronice , in special cele care produc hipoxie materna (hemosideroze ,TBC, astm bronsic , pneumoviroze ). Mama cu malnutritie , boli renale , hepatite cronice , boli hematologice cronice.

Patologie placentara : placenta mica , celularitate mica , infectii cronice ale placentei (sifilis congenital , toxoplasmoza ), infarctul placentar

Fetale : malformatii ale fatului , infectii intrauterine materno-fetale.

- Este confruntat cu aceleasi riscuri de patologie ca si prematurul

POSTMATUR CU GREUTATE MICA à sarcina mai mare de 42 de saptamani

Faptul se naste macerat , imbibat cu bilirubina , cu malformatii grave , de obicei neviabil

NOU NASCUT DIN MAMA DIABETICA

Este macrosom (mai mult de 4200 g). Risc f mare de morbiditate , hipoglicemie severa , acidoza si hipotermie , convulsii neonatale , infectii severe

Poate face si tulburari de detresa respiratorie (surfactant de proasta calitate)

Rata mare de asociere a malformatiilor , in special boli congenitale cardio-vasculare .

Riscul depinde de tipul de diabet zaharat matern . Durata pana in momentul conceptiei , daca este tratat si daca mama are deja sechele : vasculopatia diabetica , afectari renale.

INFECTIILE NOULUI NASCUT

Este incompetent imunologic

Organismul noului nascut este f receptiv la infectii , mai ales la cei cu risc

Aceste infectii au tendinta de generalizare : infectii sistemice , septicemii

Peste o treime din nou nascutii cu infectie sistemica au meningita purulenta (se face obligatoriu punctie lombara )

Infectii cu germeni de maternitate luati in sectiile de prematuri in care exista flora bacteriana selectionata , rezistenta si multi-rezistenta la antibiotice , frecvent : gram pozitivi - stafilococul , gram negativi - E.Coli Klebsiella , germeni oportunisti conditionat patogen : enterobacter pilori ; actinobacter - stafilococ nepatogen alb , stafilococcus enteritidis

Nou nascutul refuza alimentatia numai cand este grav bolnav

Patrundere a infectiei prin concordunul ombilical sau aspirarea de lichid amniotic infectat

Manifestari clinice total atipice : refuzul alimentatiei , alterarea starii de constienta (somnolenta , obnubilare , convulsii , coma) , polipnee cu cianoza , tuse , diaree , meteorism abdominal intens , febra mai mare de 39 grade C , hipotermie (mai mica de 37 de grade)

Se recolteaza pt examen microbilogic à culturi centrale : hemocultura , cultura din LCR (lichid cefalo rahidian) , urocultura

à culturi periferice : lichide de spalatura gastrica, lichid amniotic , culturi faringiene , coproculturi

Nu se asteapta rezultatul , se trece pe tratament antibiotic .

SCORUL APGAR

Definit de Virginia Apgar in 1954-1956

Este o cuantificare a starii neurologice a noului nascut

Se cuantifica : coloratia , respiratia , alura ventriculara , tonusul muscular , reactivitatea ; cu puncte de la 0 la 2 .

Coloratia

Scor 2 : eritrodermie neonatala (rosu tot)

Scor 1 : cianoza perinatala a extremitatilor

Scor 0 : cianoza sau paloare generalizata

Respiratia

Scor 2 : respiratie insotita de tipat viguros , eficienta , ampla

Scor 1 : respiratie superficiala ineficienta cu pauze f lungi

Scor 0 : daca nu se instaleaza in 15-30 sec asfixie sau sindrom asfixic ischemic

Alura ventriculara

Scor 2 : mai mult de 100 batai/min (in mod normal 150-180)

Scor 1 : intre 80-100 batai / min

Scor 0 : mai putin de 80 batai / min

Tonusul muscular

Scor 2 : Hipertonie fiziologica a grupelor flexoare à pastreaza pozitia intrauterina

Scor 1 : Tonus slab , hipotonia musculaturii jgheburilor vertebrale

Scor 0 : absenta oricarui tonus à papusa de carpa à hipoxie cerebrala , hemoragie meningo cerebrala

Reactivitate

Caile respiratorii sunt colmatate cu secretii , lichid amniotic , sange à dezobstructie in sla ade nastere cu sonde Melaton sterile : se aspira cavitatea bucala si cavitatile nazale

Cand se introduce sonda in cavitatea nazala :

Scor 2 : Reactioneaza violent , cu tuse , stranut si planset

Scor 1 : reactioneaza prin grimasa

Scor 0 : nu reactioneaza

Daca in primul minut scorul este mai mic sau egal cu 7 se reexamineaza si se acorda punctele la 5 min dupa nastere .

DIAREEA ACUTA

Se caracterizeaza prin emisia brutala si rapida a unor scaune lichide frecvente si abundente

Reprezinta o problema de sanatate publica ; incidenta este crescuta (mai ales mortalitatea in tarile in curs de dezvoltare).

Etiologie : infectioase in primul rand , exceptionale alte cauze

Infectiile bacteriene :

Mecaniseme de actiune :

à Invazia mucoasei cu inflamatie si ulceratie

à Elaborarea de citotoxine care actioneaza la nivelul mucoasei

à Mecanism toxigen : elaborarea de entero-toxine care perturba balanta intestinala a apei si electrolitilor fara a afecta morfologic mucoasa . Pierdere masiva de apa si electroliti , deshidratare severa si moarte (holera) . Diaree hipersecretorie

à    Colonizarea si aderarea la suprafata intestinului determinand distrugerea microvililor si leziuni celulare

E. Coli

Serotipuri : enterotoxigen , enteropatogen , enteroagregant , difuz aderent , enterohemoragic , enteroinvaziv .

Shigella

- Serotipuri : dyzenteriae , flexneri , boydii , sonnei

- In primele 12 ore multiplicare in intestin dupa care diaree apoasa secretorie , apoi localizare in colon cu scaune cu mucus , puroi , sange .

Salmonella

Serotipuri : typhimuriun , enteridis

Yersinia Enterocolica

Campylobacter

Infectii virale

Rotavirus : invadeaza celule epiteliale si distruge celulele mature

Infectii parazitare

Giardia Lamblia , Cryptosporidium

Alte cauze : infectii parenterale , urinare , ORL , greseli de alimentatie ( cantitative , calitative) , alergie alimentara , adminstrare de antibiotice orale timp indelungat .

Examene paraclinice

Coprocultura : pt a determina o infectie bacteriana ce poate fi sugerata si prin coprocitograma

Determinari : ELIZA pt Rotavirus , Coproparazitologic pt chist de parazit , electrolitilor serici prin ionograma pt forme severe .

FORME CLINICE

Benigne : in care nu exista semne de dezhidratare , stare generala buna , pacient afebril sau subfebril , varsaturi , scaune nu f numeroase .

Gravitate medie : scaderi ponderale de 5-10% prin deshidratare , stare generala modificata , febril , varsaturi , scaune diareice , facies incercanat , fontanela ant deprimata .

Toxicoza (forma severa) : scaderi ponderale mai mari de 10%, stare generala alterata , febril , varsaturi incoercibile , scaune frecvente , meteorism abdominal , semne de deshidratare evidente , tendinta la colaps , polipnee .Poate duce la convulsii , coma deces .

Tratament : In formele severe internarea este obligatorie cu echilibrare hidroelectrolitica intravenoasa

Cale parenterala : restabilirea volemiei , corectarea acidozei , reechilibrare hidroelectrolitica

Tratament dietetic : pt mentinerea unei stari de hidratare buna sau corectarea deshidratarii . Realimentarea precoce . Solutii pt rehidratare orala (G-SOL) : contin natriu , glucoza , clorura de natriu , clorura de potasiu , carbonat de natriu , zaharoza , polimeri glucoza.

Recomandari :Deshidratare usoara : doza de 10 ml / corp / h (in 48 de ore 50 ml / kg corp )

Deshidratare moderata : 100 ml / kg corp in primele 4-6 ore ; 20 ml / kg corp pe ora dupa primele 6 ore

Se administreaza in cantitati mici , continuu . Dupa 4-6 ore de administrare se reevalueaza bolnavul si fie se continua 4-6 ore , fie daca constatam rezultate bune , se realimenteaza . In caz de esec se reechilibreaza pe cale endovenoasa .

Dupa corectare in continuare pt a preveni deshidratarea se dau 10 ml / kg corp pt fiecare scaun diaretic .

DIETA DE TRANZITIE

Administrarea unor vegetale cu proprietati antidispeptice : supa de morcovi, orez ( mucilagiu de orez) cu 5% glucoza

Nu se utilizeaza in vestul Europei , deoarece acolo se gasesc numai forme usoare de diaree

Se adminstreaza mai putin de 24 h pt a evita dieta hipocalorica

REALIMENTAREA PRECOCE

àPreparate dietetice adaptate tolerantei digestive , diferite in functie de varsta pacientului , tipul de nutritie primit anterior , starea de nutritie

àLa sugarul sub 6 luni care are o alimentatie exclusiv sau predominant lactata , realimentarea se face cu o formula de lapte

àAlimentatia naturala nu se intrerupe pe toata perioada bolii

àSe suplimenteaza dieta cu G-SOL , supa de morcovi , mucilagiu de orez pt a preveni deshidratarea si diareea .

àIn alimentatia artificiala realimentarea se face in 2 moduri : In forma usoara la un sugar eutrofic cu toleranta buna digestiva se da laptele primit anterior imbolnavirii in cantitati progresiv crescute . Initial 1/3 lapte 2/3 aliment de tranzitie . A doua zi jumatate jumatate . A treia zi 2/3 lapte , 1/3 aliment de tranzitie. Daca este o forma severa se recurge la o forma diatetic terapeutica : formula delactozata partial sau total , hidrocarbonate inlocuite , proteine din lapte de vaca sau soia , hidrolizate de proteine

àLa sugar mai mare de 6 luni realimentare cu preparate dietetice adaptate : supa de morcovi cu carne pisata , orez cu branza pisata , mar copt , iaurt. Treptat se revine la alimentatia dinaintea imbolnavirii cu revenirea unui preparat pe zi .

MEDICATIA

Forme severe mai ales la copii de varsta mica , antibioticele se administreaza la demonstrarea infectiei bacteriene :

- Polimicina : 100.000 UI/KgC/zi oral

- Acid Nalidixic : 50 mg/KgC/zi

- Furazolidon : 6-8 mg/KgC/zi

- Biseptol : 5-7 mg/KgC/zi (pt trimetoprim)

pt forme severe se da parenteral Cefalosporine generatia a III-a.

Sindromul de deshidratare acuta à consecinta reducerii aportului pierderilor excesive sau mixte .

* Frecvent cauza este prin pieredere digestiva

* Continutul hidric este mic , raportat la suprafat corpului à deshidratare rapida

* Pierderile in greutate , mai putin de 5 % à nu apar manifestari clinice . Intre 5-10% deshidratare moderata Intre 10-15% deshidratare severa .Mai mult de 15 % à incompatibil cu viata .

* Relatia intre pierderea de apa si cea de electroliti ne arata tipul de deshidratare:

-Izonatremica ( mixta ) à natriul are valori relativ normale : 130-150 mmoli / titru

-Hiponatrenica : predominant pierdere salina : natriu mai putin de 130 mEq/l

-Hipernatrenica : pierdere preponderenta de apa cu natriu mai mare de 150 mEq/l

* Exista semne clinice diferite in functie de tipul de deshidratare

* Semne comune : facies toxic , incercanat , fontanele anterioara deprimata , pliu cutanat lent - persistent ( presare intre police si index a tegumentelor abdominale) , tahicardie , hipotensiune , polipnee legata de acidoza si febra , oligurie , si daca nu se intervine : colaps cu sintomatologie neurologica cu convulsii .

* Examenul de laborator : detreminarea natriului seric , poatsemia , calcemia , magnezemia , hematocritul , ureea , tulburarile lichidului acido bazic

* Tratament :

-Restabilirea volemiei

-Corectarea acidozei

-Reechilibrarea hidroelectrolitica

-Endovenos : glucoza , electroliti .

ANEMIA FERIPRIVA CARENTIALA

à Factori : aport insuficient de Fe , pierderi excesive de Fe sau deturnari ale acesteia

à Aportul de Fe : alimentatia naturala asigura necesarul pt organism la nou nascut si sugar mic

à Dupa 3 luni laptele de mama nu mai face fata cererilor de Fe à se administreaza un supliment de fier

à Atunci cand se introduce precoce si intempestiv alimentatia cu fainoase care realizeaza cu fierul saruri insolubile (fitati) care nu se absorb

à Diversificari tardive si incorecte

à Pierderi mici si repetate de Fe (digestive : diaree infectioasa frecventa cu ulceratii intestinale , pierderi de sange , mucozitati sangvinolente ) , hernii diafragmatice , polipi intestinali , duplicatii intestinale , malrotatii , parazitoze intestinale masive, deturnari ale Fe (martiale : fe care patrunde in organism nu este utilizat , nu ajunge unde trebuie) à infectii cronice urinare , sistemice , TBC ( este utilizat ca substanta redox pt germenii ce produc infectiile )

à Factori favorizanti : nascut la termen are o rezerva martiala de 250 mg in depozite : hepatic, muscular , tesut reticulohistiocitar . La 1 an ajunge la 400-500 mg. Prematuritatea : copil mai mic de 2000 g are o rezerva de 100-120 mg si ajunge la 1 an la 200 mg.

à Manifestari clinice : paloare , mucoase uscate , par friabil , anorexie , iritabilitate , irascibilitate , uneori febra 37.7-37.8 (sideropenica)

à In anamneza la examenul hematologic prezinta anemie microcitara hipocroma (hematii palide cu un volum mai mic de 60 microni cubi , hemoglobina mai putin de 10 mg/dl ); CHEM este redus sub 25 % ; sideremia este mult scazuta mai putin de 20 micrograme / dl

à Prevenire : alimentatie naturala , diversificare la timp si corecta a alimentatiei , alimentatie artificiala ( toate formulele au o suplimentare cu Fe) . La prematuri profilaxie prin adaos suplimentar de Fe din a doua luna de viata : 5-6 mg Fe pe zi oral à corespunde cu 2-5 picaturi de Fersol .

LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA

@ Boala inflamatorie a laringelui cu etiologie virala

@ Localizata la nivelul corzilor vocale , sub orificiul glotic

@ Virusuri : virus gripal , adenovirus , virus sinc. Respirator

@ Boala este mai frecventa in sezoanele reci (primavara , toamna )

@ Mai frecventa in epidemii

@ Incidenta maxima : 9luni - 4 ani

@ La baieti este de 2 ori mai frecventa ca la fete

@ Patogenie : virusul patrunde pe cale respiratorie in celulele epiteliului respirator laringian , se multiplica , produce o inflamatie : congestie , edem , hipersecretie à se obstrueaza lumenul laringian à se impiedica patrunderea aerului

@ Copilul are lumenul laringian mai mic à risc crescut de obstructie

@ Edemul si inflamatia se extind f rapid .

@ Fiziopoatologic : obstructia lumenului à cantitatea de aer e scazuta à pt a se putea pastra un volum de aer, bolnavul pune in actiune muschii accesori . Scade concentratia de oxigen in alveole à tuburari de ventilatie

@ Laringita este prototipul obstructiei respiratorii superioare de tip inspirator

@ Manifestari clinice : Crup Laringian / Sindrom Laringian

- tuse uscata , latratoare

- voce ragusita , bitonala

- stridor (cornaj) laringian à zgomot facut de aer cand traverseaza laringele ingustat à zgomot inspirator

- tiraj suprasternal si intercostal à aspira parti moi in inspiratie

- coborare inspiratorie a laringelui

@ Diagnostic diferential

* edem laringian alergic (r. de anafilaxie ; alte manifestari : urticarie , edem Quincke)

* corp strain intralaringian (boabe de porumb , fasole , alune , bucatele de jucarie ) à produc edem , obstructie

* flegmon retrofaringian à afecteaza sugarul mic : etilogie bacteriana (99%:Stafilococ) , bolnavul are sindrom toxico-septic grav.

* epiglotita acuta : scolar mic (6-8 ani) , etilogie bacteriana : Haemophylus Influensae tip B à septicemic , sindrom toxico-septic grav

@ Tratament

$ aerosoli cu epinefrina , capiloconstrictoare à eliminarea congestiei si a edemului

$ dexametazona injectabila 1 mg/kg corp I.V.

$ in cazuri grave cu evolutie spre sindrom asfixic grav se face traheostomie (se introduce o canula)

BRONSILITA ACUTA

Boala inflamatorie difuza a cailor aeriene mici distale

Etilogie virala

Virus sincitial respirator , adenovirus , virusuri gripale , rinovirusuri ( v.rujeolic) , para~

Patrundere : pe cale respiratorie : la nivelul bronsiolei distale produce inflamatie : edem , congestie , hipersecretie à obstructia cailor aeriene distale care oricum sunt f mici la sugar (diametrul f mic)

Boala afecteaza noi nascutii , sugarii mici , copiii pana la un 1.

Fizipatologie

- in inspir diametrul bronsiolelor creste , aerul reuseste sa patrunda

- in expir diametrul este redus à erul nu mai poate iesi , ramanand in alveole à hiperinflatie (emfizem) generala bilaterala à se altereaza compozitia aerului alveolar , scade cantitatea de oxigen à e afectat schimbul de gaze dintre alveole si capilarele sangvine . Cantitatea de oxigen scade ( à hipoxie ) , creste cantitatea de dioxid de carbon à hipercapnee ( hipercarpie ) à sindrom respirator acut

Clinic

@ wheesing (semn esential)

@ zgomot de tonalitate inalta , apare in expiratie , e datorat de trecerea fortata a aerului prin alveole si bronsiole cu diametrul scazut

@ tuse frecventa , spastica

@ sindrom de insuficienta respiratorie : tiraj subcostal , intercostal , tahipnee , dilatare preinspiratorie a aripii nazale , torace fixat in inspir (datorat emizemului : aerul ce iese cuu mare dificultate din alveole )

Percutie

# hipersonoritate difuza toracica

# murmur vezicular diminuat

# expiratia prelungita prin efortul facut

# raluri bronsiolare sibilante si subcrepitante diseminate

Rx

& hiperinflamatie pulmonara : crescdiametrul ant-post si diametrul longitudinal al toracelui

& transparenta pulmonara crescuta

Diagnostic diferential :

~ cu pneumonie bacteriana ( bronhopneumonie )

~ I.C. ( are mai ales manifestari respiratorii )

Bolile congenitale de cord:

- Au un caracter genetic f. important : HTA, arteroscleroza, RAA, ect.

- Factori determinanti genetici è Profilaxie eficienta nu poate fi efectuata

- Factori externi: de mediu, declansanti: actioneaza de foarte timpuriu in timpul dezvoltarii embrionului

- Infectii, in special virale

- Noxele chimice (tutun, alcool, de mediu)

- Fizici , radiatii.
- Toti actioneaza ca factori declansanti.

- Modalitatea de transmitere este multifactoriala.

- Inima incepe sa aiba contractiii independente la 23-28 de zile

- Concentratia in oxigen:

*sange oxigenat: 95-98%

*sange neoxigenat: 77%
*presiuni: - AD: 3-5 mmHg AS: 7-8 mmHg VD: 20-22 mmHg VS: 100 mmHg

Boala congenitala necianogena cu sunt stg.-dr. :

- comunicare in septul ventricular in care datorita diferentei de presiune sangele sunteaza VS ; VD

- dim. suntului det. dim. defectului si raportul intre circ. sistemica si plm.

- ca o consecinta VD se incarca cu singe mai mult è cantitate > in AP è congestie vasculara pulmonara.

- cantitatea de sange care paraseste cordul in VD=VS in mod normal.

- in plamin vasoconstrictie a capilarelor plm. èpresiunea creste si in AP è hipertensiune plm.

- care este efectul acestui sunt.

*HTP de decubit daca se inchide defectul tensiunea este reversibila, insa daca se mentine mai
mult timp è HTP fixa ( organica):

*atunci cind HTP fixa depaseste presiunea din VS è inversarea suntului è boala cianogena, si ulterior insuficienta cardiaca

- stenoza arterei plm. f .strinsa

- defect septal ventricular

- dextropozitia aortei (aorta este calare peste sept)

- hipertrofia VDè Consecinte hemodinamice:

* HTP severa in VD

* Sunt dr.-stg. din cauza ca VD are o pres.> VS

*Suntul este marit de stenoza a.p.

*Saracie vasculara plm.è scade intoarcerea venoasa plm.è scade pres. In VS

*Org. cauta sa se apere prin poliglobuluie compensatorie ècreste vascozitatea sangvina è AVC

*Manifestari clinice:

@ cianoza

@ pe masura cresterii copilului malnutritie manifesta

@ asp. de degete hipocratice

@ prefera poz. ghemuit sau pe vine pt. ca aceasta poz creste rezistenta vasc. periferica si limiteaza
vol. suntului dr.-stg.

@ crize anoxice (asfixice): la sugarul de varsta mica crize de accentuare importanta a cianozei cu
pierderea constierntei, convulsii, sete de aer, de multe ori se produce moarte bolnavului.

@ pot trece spontan sau sub tratament

@ poate muri

@ la cel ce supravietuieste: tromboza cerebrala, abces cerebral

@ la orice copil cu tetralogie Fallot si convulsii se face TC Endocardita bacteriana

@ transpozitia de mari vase: cianogena

@ 2 circulatii paralede deoarece din VD iese aorta